2,168 matches
-
pe malul stâng al râului Prut, în apropiere de frontierele cu România și Republica Moldova. De această comună depinde administrativ satul Coșuleni. Aici funcționează două puncte internaționale de trecere (auto și feroviar) a frontierei Mămăliga - Criva, între Ucraina și Republica Moldova. Localitatea Mămăliga a făcut parte încă de la înființare din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806
Mămăliga, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316034_a_317363]
-
o "gubernie" împărțită în zece ținuturi (Hotin, Soroca, Bălți, Orhei, Lăpușna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Mămăliga făcea parte din Ocolul Prutului de sus a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Mămăliga a făcut parte din componența României, în Plasa Lipcani a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din
Mămăliga, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316034_a_317363]
-
stabilită la Chișinău). La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autoritățile țariste în anul 1817, satul Mămăliga făcea parte din Ocolul Prutului de sus a Ținutului Hotin . După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, satul Mămăliga a făcut parte din componența României, în Plasa Lipcani a județului Hotin. Pe atunci, majoritatea populației era formată din români. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au fost anexate de către URSS la 28
Mămăliga, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316034_a_317363]
-
cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. Începând din anul 1991, satul Mămăliga face parte din raionul Noua Suliță al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 2.140 (10+2.130), reprezentând 86,99% din populație . În prezent, satul
Mămăliga, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316034_a_317363]
-
de 2.140 (10+2.130), reprezentând 86,99% din populație . În prezent, satul are 2.589 locuitori, preponderent moldoveni. Satul se află în apropierea frontierei cu Republica Moldova, aici funcționând două puncte internaționale de trecere (auto și feroviar) a frontierei Mămăliga - Criva, între Ucraina și Republica Moldova. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Mămăliga era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%) și rusă (%).
Mămăliga, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316034_a_317363]
-
satul are 2.589 locuitori, preponderent moldoveni. Satul se află în apropierea frontierei cu Republica Moldova, aici funcționând două puncte internaționale de trecere (auto și feroviar) a frontierei Mămăliga - Criva, între Ucraina și Republica Moldova. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Mămăliga era vorbitoare de română (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%) și rusă (%).
Mămăliga, Noua Suliță () [Corola-website/Science/316034_a_317363]
-
ai bolșevicilor din Caplevca, Darabani, Botineni și Nedăbăuți (situate pe un aliniament aflat la sud de Hotin) de a ataca trupele române, astfel că a hotărât să se retragă - din nou fără să lupte, prin Nedăbăuți spre Noua Suliță și Mămăliga, fără a se interesa de soarta grănicerilor români din zonă. Într-un raport emis pe 31 ianuarie/14 februarie căpitanul Virgil Mironescu, comandantul unei companii de grăniceri, a arătat că el și cele 3 plutoane pe care le-a avut
Răscoala de la Hotin () [Corola-website/Science/329950_a_331279]
-
cealaltă pentru gătit, care avea o vatră din cărămidă. Ele erau iluminate cu opaițul, feștila și apoi cu lampa. Oamenii se hrăneau cu varză, cartof și fasole. Primăvara și vara se consumau urzica, dragaveiul, ștevia, însă alimentul de bază rămânea mămăliga și turta. Hidrografia joacă un rol extrem de important în viața și activitatea oamenilor și este compusă din apele Jiului și Jilțului. Populația era în trecut alimentată cu apă din izvoare, știubeie și fântâni, ca din anul 1975 să se amenajeze
Turceni () [Corola-website/Science/299956_a_301285]
-
sale, Nikos Kazantzakis a introdus o scurtă referire la un popas al lui Zorbas în România, unde aventurierului i-a plăcut teribil: "„După vreo șase-șapte luni, am primit o ilustrată din România înfățișând o femeie planturoasă, decoltată: «Mai trăiesc, mănânc mămăligă, beau bere, lucrez la puțurile de petrol, sunt murdar, put ca un șobolan din canalul de scurgere. Dar ce-are a face! Se află aici din belșug tot ce inima și burta își poate dori, un adevărat rai pentru niște
Zorba Grecul (roman) () [Corola-website/Science/336724_a_338053]
-
Mămăliga este denumirea în limba română a unui fel de mâncare preparat din făină de porumb (mălai). Este mai bine cunoscută în restul lumii după denumirea italiană, ("polenta"), dar se întâlnește și în multe alte țări ca Ungaria ("puliszka") Savoia, Elveția
Mămăligă () [Corola-website/Science/299490_a_300819]
-
întâlnește și în multe alte țări ca Ungaria ("puliszka") Savoia, Elveția, Austria, Croația ("palenta, žganci, pura"), Slovenia ("polenta , žganci") , Serbia ("palenta"), Bulgaria, Corsica ("pulenta"), Brazilia ("polenta"), Argentina, Ucraina ("culeșa"), Uruguay, Venezuela și Mexic sau la sașii din Transilvania ("Palukes", "Pålix"). Mămăliga este un preparat tradițional de mâncare din România. Considerată mâncare a țăranilor, este des folosită ca substitut pentru pâine sau ca aliment de bază în perioadele de vară când munca grea efectuată la câmp nu mai permite prepararea pâinii de
Mămăligă () [Corola-website/Science/299490_a_300819]
-
casă și în zonele rurale sărace. Era preponderent folosită în perioada premergătoare industrializării dată fiind ușurința cu care se prepară, comparativ cu pâinea. În perioada modernă, preocuparea pentru alimentația diversă și sănătoasă făcând obiectul a numeroase cercetări, știința alimentației consideră mămăliga ca având un aport bogat de vitamine, aceasta fiind recomandată mai ales persoanelor suferinde de boli de plămâni, afecțiuni ale căilor respiratorii, anemicilor, etc. La ora actuală mămăliga și alte preparate pe baza ei, au devenit feluri de mâncare disponibile
Mămăligă () [Corola-website/Science/299490_a_300819]
-
alimentația diversă și sănătoasă făcând obiectul a numeroase cercetări, știința alimentației consideră mămăliga ca având un aport bogat de vitamine, aceasta fiind recomandată mai ales persoanelor suferinde de boli de plămâni, afecțiuni ale căilor respiratorii, anemicilor, etc. La ora actuală mămăliga și alte preparate pe baza ei, au devenit feluri de mâncare disponibile și în restaurantele selecte, fiind apreciate de gurmanzi. În mod tradițional, mămăliga este gătită din apă fiartă, sare și făină de porumb într-un vas de fontă cu
Mămăligă () [Corola-website/Science/299490_a_300819]
-
ales persoanelor suferinde de boli de plămâni, afecțiuni ale căilor respiratorii, anemicilor, etc. La ora actuală mămăliga și alte preparate pe baza ei, au devenit feluri de mâncare disponibile și în restaurantele selecte, fiind apreciate de gurmanzi. În mod tradițional, mămăliga este gătită din apă fiartă, sare și făină de porumb într-un vas de fontă cu o formă specială denumit "ceaun". Preparată în stilul țărănesc și folosită în loc de pâine, mămăliga este mai densă decât polenta italiană până la a putea fi
Mămăligă () [Corola-website/Science/299490_a_300819]
-
în restaurantele selecte, fiind apreciate de gurmanzi. În mod tradițional, mămăliga este gătită din apă fiartă, sare și făină de porumb într-un vas de fontă cu o formă specială denumit "ceaun". Preparată în stilul țărănesc și folosită în loc de pâine, mămăliga este mai densă decât polenta italiană până la a putea fi tăiată în bucăți asemenea pâinii. Când este gătită în alte scopuri, mămăliga poate fi mai moale, câteodată aproape de consistența terciului. Motivul pentru care mămăliga este atât de populară în România
Mămăligă () [Corola-website/Science/299490_a_300819]
-
un vas de fontă cu o formă specială denumit "ceaun". Preparată în stilul țărănesc și folosită în loc de pâine, mămăliga este mai densă decât polenta italiană până la a putea fi tăiată în bucăți asemenea pâinii. Când este gătită în alte scopuri, mămăliga poate fi mai moale, câteodată aproape de consistența terciului. Motivul pentru care mămăliga este atât de populară în România este faptul că otomanii puneau bir numai pe grâu, porumbul rămânând alternativa cea mai hrănitoare. Mămăliga se mănâncă fie ca atare fie
Mămăligă () [Corola-website/Science/299490_a_300819]
-
stilul țărănesc și folosită în loc de pâine, mămăliga este mai densă decât polenta italiană până la a putea fi tăiată în bucăți asemenea pâinii. Când este gătită în alte scopuri, mămăliga poate fi mai moale, câteodată aproape de consistența terciului. Motivul pentru care mămăliga este atât de populară în România este faptul că otomanii puneau bir numai pe grâu, porumbul rămânând alternativa cea mai hrănitoare. Mămăliga se mănâncă fie ca atare fie tăiată în felii și prăjită în untură lângă tocănițe, ciorbe de verdețuri
Mămăligă () [Corola-website/Science/299490_a_300819]
-
Când este gătită în alte scopuri, mămăliga poate fi mai moale, câteodată aproape de consistența terciului. Motivul pentru care mămăliga este atât de populară în România este faptul că otomanii puneau bir numai pe grâu, porumbul rămânând alternativa cea mai hrănitoare. Mămăliga se mănâncă fie ca atare fie tăiată în felii și prăjită în untură lângă tocănițe, ciorbe de verdețuri. La stâne, unde legumele și fructele ajung cu greu, s-a format o tradiție culinară bazată în principal pe mămăligă, produse din
Mămăligă () [Corola-website/Science/299490_a_300819]
-
mai hrănitoare. Mămăliga se mănâncă fie ca atare fie tăiată în felii și prăjită în untură lângă tocănițe, ciorbe de verdețuri. La stâne, unde legumele și fructele ajung cu greu, s-a format o tradiție culinară bazată în principal pe mămăligă, produse din lapte și slănină. Denumirea de „mămăligă” și-a modificat în timp înțelesul. Inițial, înainte de aducerea porumbului din America, în ținuturile României de astăzi „mămăligă” era denumirea unei fierturi de boabe de mei: (va rugam sa clarificati si expandatii
Mămăligă () [Corola-website/Science/299490_a_300819]
-
fie tăiată în felii și prăjită în untură lângă tocănițe, ciorbe de verdețuri. La stâne, unde legumele și fructele ajung cu greu, s-a format o tradiție culinară bazată în principal pe mămăligă, produse din lapte și slănină. Denumirea de „mămăligă” și-a modificat în timp înțelesul. Inițial, înainte de aducerea porumbului din America, în ținuturile României de astăzi „mămăligă” era denumirea unei fierturi de boabe de mei: (va rugam sa clarificati si expandatii acest paragraf, momentan nu are logica) Ele vedeau
Mămăligă () [Corola-website/Science/299490_a_300819]
-
fructele ajung cu greu, s-a format o tradiție culinară bazată în principal pe mămăligă, produse din lapte și slănină. Denumirea de „mămăligă” și-a modificat în timp înțelesul. Inițial, înainte de aducerea porumbului din America, în ținuturile României de astăzi „mămăligă” era denumirea unei fierturi de boabe de mei: (va rugam sa clarificati si expandatii acest paragraf, momentan nu are logica) Ele vedeau de casă, torceau, țeseau, creșteau copiii; bărbații, când nu erau în război, duceau la pășune hergheliile, cirezile de
Mămăligă () [Corola-website/Science/299490_a_300819]
-
vedeau de casă, torceau, țeseau, creșteau copiii; bărbații, când nu erau în război, duceau la pășune hergheliile, cirezile de vite și turmele de oi, semănau în câmpiile roditoare de la poalele Carpaților grâu pentru negoț, și mei pentru hrana lor - străvechea mămăligă."
Mămăligă () [Corola-website/Science/299490_a_300819]
-
de vită, oaie, pasăre sau chiar pește), amestecată cu orez și cu alte ingrediente, învelită în foi de varză (proaspătă sau acră (murată), de viță sau de ștevie etc., în formă de rulou. În România se servește de obicei cu mămăligă și smântână. În Bucovina și în Moldova sarmalele sunt uneori numite "găluci" („găluști”, „găluște”). Cuvântul românesc „sarma” este un împrumut din limba turcă ("sarmak"), unde are sensul „a înfășura, a înveli”. Este posibil și intermediarul sârbesc "cарма" / "sarma": „sarma”. Acest
Sarma () [Corola-website/Science/297779_a_299108]
-
în cerul gurii. O cochetă care-și scaldă trupu-n sos și în smântână și se-nfășoară în varză ca în valuri de cadână. O abilă diplomată ce-a-ncheiat o strânsă ligă c-o bărdacă de vin roșu și-un ceaun de mămăligă. Oponentă din principiu și un strașnic adversar pentru tot ce e dieta sau regim alimentar. Un buchet de mirodenii, o frivolă parfumată ce te-mbie cu mirosuri de slănină afumată. Locatara principală ține-n spațiu tolerate,perle de piper picante
Sarma () [Corola-website/Science/297779_a_299108]
-
îngroașă, se adaugă ciupercile și se lasă să dea în clocot, adaugând ca verdeață cel puțin pătrunjel dar și mărar precum piper negru (posibil este de asemenea leuștean și cimbru). Se rafină cu smântână și frișcă. Deseori se servește cu mămăligă sau cu galușcă de franzelă. Ca varietate, ciulamaua se poate prepara din diverse tipuri de carne (miel, pui, vițel), rinichi sau cartofi, după aceeași metodă. Carnea, rinichii sau cartofii se fierb, putându-se adăuga morcovi, ceapă și rădăcină de pătrunjel
Ciulama de ciuperci () [Corola-website/Science/314847_a_316176]