2,156 matches
-
și a făcut lună prin casă și pe sub paturi și pe după dulapuri, a luat rufele spălate din cadă, le-a stors voinicește și le-a pus pe sîrmă, afară, la zvîntat, apoi a așezat masa pe terasă, a pus de mămăligă, a adus din beci brînză și slănină, a scos apă proaspătă din fîntînă și a invitat-o pe femeie la masă. În tot acest timp ea stătuse pe terasă pe un scăunel și se gîndise la ea însăși și la
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 32-35 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358408_a_359737]
-
interpretat parcă pe o scoarță de copac, de sub care simți că zvîcnește viața planetei. Ziarul moare repede și, de aceea, știrea trebuie să fie fierbinte, violentă, să șocheze, altfel te simți frustrat, tu, ca cititor, dacă parcurgi un text de mămăligă în care nici măcar nu ești obligat să sufli, ca să nu te frigă. Dar acolo, la “Național”, era o echipă puternică, Gică Voicu fiind un ziarist înnăscut, unul dintre acei oameni care nu ies din birou, dar simt pulsul major al
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
dat zbenghea în el, de nebun adică, tu de ce trebuie să-l tratezi ca pe un gunoi?! Adevărul e că erau și oameni din ăștia prin lumea largă, care te jupuiau de piele, dacă apelai la ei, trăiau prost, mîncau mămăligă, da' puneau un ban deoparte și stăteau la poartă cu scobitoarea în colțul gurii, ca semn al bunăstării lor deșănțate, de parcă tocmai ar fi terminat de ronțăit un purcel! Mancuse se pregătea să o scoată pe Estera la plimbare, visau
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
cei doi ani de neutralitate, ținuse memorabilul său discurs, îndemnând țăranii să-și apere patria cu arma în mână în cadrul Antantei. Mi-l aduc aminte cum stătea în picioare, făcându-și cruci mari, ca în fața unei icoane, dând onorul unei mămăligi din care ieșeau aburi. Aforismul lui, ce se vehicula încă de pe vremea lui Constantin Argetoianu, și care se referea la porumbul adus de peste ocean și cultivat acolo în vasta câmpie a Bărăganului, era: Rarul umple carul, desul umple fesul. Din
CARTEA CU PRIETENI XXXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358144_a_359473]
-
raionul Ialoveni / Republică Moldova Mihaela Burlacu - Constantă / România Silvian Floarea - Giurgiu/ România Adrian Stânga - Moreni / Dâmbovița / România Vasile Larco - Iași / România Veronica Osorheian - Albă Iulia / România PREMIUL PENTRU AUTENTICITATE Virgil Stan -Mangalia / România George Nicolae Podișor - București / România Dumitru Mircea (Mămăligă) / Chișinău / Republică Moldova PREMIUL MEZIN TALENT Lepădatu Denișa - Galați / România PREMIUL PENTRU DEBUT ANDREEA CLAUDIA - Craiova / România TABITA STREINU- Drobeta Turnu Severin / România ANDREEA ROXANA JIPA - Vernesti / Buzău / România BOGDAN CĂTĂLIN MEREUȚĂ - Galați / România MIRCEA BOBOC - Iași / România MENȚIUNE SPECIALĂ
PREMIANŢII CONCURSULUI INTERNAŢIONAL DE POEZIE ŞI PROZĂ “STARPRESS 2012″ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357673_a_359002]
-
Leonte Publicat în: Ediția nr. 964 din 21 august 2013 Toate Articolele Autorului AI FOST? Tu ai fost vreodată-n mină Să scoți aur și cărbune Care ne aduc lumina? Atunci nu știi ce e pe lume! Ai mâncat tu mămăligă Din făină de porumb? Poate de-aia îți e frică, Și ai în picioare plumb! Ai băut vreodată apă , Din izvorul cu târau? Apă bună, apă plată, N-ai băut? Să-ți pară rău! Referință Bibliografica: AI FOST? / Mihai Leonte
AI FOST? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 964 din 21 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/358557_a_359886]
-
luni de eforturi, mergea împleticit și afișa în obraji frumoasa culoare a șteviei. Ca să fim sinceri și fata, dar și mătușa, erau foarte zgârcite când venea vorba de mâncare, că la altele erau darnice până peste poate. Iar murăturile cu mămăligă oferite ca festin după îndeplinirea obligațiilor nu asigurau nici hrana unui biet șoricel darămite a unui tânăr solicitat din plin. Așa se explică, în bună măsură și faptul că, după vreo patru luni, când ambele femei au declarat că sunt
A DOUA VENIRE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358521_a_359850]
-
-l mai punea și la masă: - Ia, omule călător și mănâncă și dumneata, că ai fi obosit de atâta drum... Îți dăm ce avem și noi, o strachină de făsui, cu o ceapă, cu o bucată de turtă ori de mămăligă... O bătrână i-a dat chiar și o strachină cu zeamă de varză ... Ba de câteva ori Sfântul Petre a înnoptat la marginea unui lan de porumb, că nu l-a mai adăpostit nimeni... ori la marginea unei păduri, cu
DUMNEZEU, SFÂNTU PETRU ŞI ROMÂNII de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 489 din 03 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358583_a_359912]
-
Charles Kannengisser, Alain Besancon, Henri Bouillard și unde a obținut la Institutul Catolic un „Certificat d'habilitation pour le doctorat de 3-eme cycle” (nr. 367/ 01.10.1974). În timpul studiilor la Paris, prin Ion Cușa, i-a cunoscut pe Ion Mămăligă, Eugen Ionescu (căruia i-a procurat Filocalia). Datorită Părintelui Dumitru Stăniloae, l-a Întâlnit pe Emil Cioran. L-a cunoscut pe Preotul Virgil Gheorghiu și nu în ultimul rand pe Părintele Arsenie Boca. De asemenea, printre foarte mulți alții, a
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344598_a_345927]
-
lăcătuși pe șantierul unde lucram și îl ajutasem să obțină niște lucrări de lăcătușerie în sectorul reparații nave, contribuind astfel, la o mai bună salarizare a oamenilor săi, pentru lucrările executate. Așa ne-am înprietenit. Acum avea sarcina să pregătească mămăliga pentru momeală, amestecată cu șofran, esență de vanilie și albuș de ou, iar eu să fac rost de râme roșii, negre și coropișnițe. De comun acord, ne-am făcut aprovizionarea la magazinele alimentare, cu tot felul de conserve, inclusiv din
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
cu băutura și să ne axăm pe pescuit. Deja, treningurile de pe noi erau murdare de la umezeala de pe mal și am fi preferat să stăm în șorturi, însă teama de țânțari nu prea ne dădea ghes și nu ne stimula deloc. Mămăliga rămasă de la cină am amestecat-o cu pâine și, astfel, ne-am umplut momitoarele.Apa era curgătoare în acel loc și nu puteam folosi vergi[xvii] fixe cu plute, așa că tot cu lanseta cu plumbi grei și culisabili, sau cu
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
am amestecat-o cu pâine și, astfel, ne-am umplut momitoarele.Apa era curgătoare în acel loc și nu puteam folosi vergi[xvii] fixe cu plute, așa că tot cu lanseta cu plumbi grei și culisabili, sau cu momitoare pline cu mămăligă era indicat să pescuim aici, lucru pe care l-am și făcut. La un moment dat, Gică a prins un ciortan[xviii]de peste un kilogram și mi-l tot ridica în sus să-l văd, mândru de captura lui. Dar
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
să ne lăudăm în privința capturilor. Din când în când, mai aveam câte o trăsătură. Dacă eram atenți și ne uitam la scule, reușeam să înțepăm peștele, dacă nu, doar le scoteam să realimentăm cârligele cu momeală proaspătă și momitoare cu mămăligă. La un moment dat, îl rog pe Gică să aducă și el câte un pahar cu bere, că m-am încălzit după spaima trasă cu treningul. Era rândul lui s-o facă pe paharnicul, ca la curtea boierească și să
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
După ce nefericirea s-a abătut pe de-a-ntregul asupra poetului, scrisorile nu mai sunt altceva decât sfâșietoare momente ale tragediei: „Eu aș vrea să scap cât se poate de curând și să mă întorc în țară, să mă satur de mămăliga strămoșească, căci aici, de când mă aflu n-am avut niciodată fericirea de-a mânca până la sațiu. Foamea și demoralizarea, iată cele două stări continue în care petrece nenorocitul tău amic” (Către A. Chibici-Râvneanu, 12/24 ianuarie 1884, din sanatoriul Dobling
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ (1) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350639_a_351968]
-
niciodată împreună cu sluga lor. Când și când, îl mai chemau în tindă și-i dădeau ceva de gustare, să nu crape de foame. Chiar și de Paște, ei mâncau în casă cozonaci și ouă scrise, iar lui îi dădeau doar mămăligă cu lapte acru. Se înțelege, pentru aceste stări de lucruri, băiatul simbriaș începu să-i pizmuiască, căutând prilej de răzbunare. Găsi unul chiar în ajunul unei mari sărbători: intră pe furiș în casă, dibui unde ținea moșneagul pușca și-i
ILIA POLEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350711_a_352040]
-
frumoase. Chiar putem trăi fără natură, fără Divinitate ca arbitru, fără frumos? Azi un diamant, o pietricică cu mare duritate ce poate zgâria chiar sticla dar atât, devine centrul intereselor omenirii. Reclama ne face să mâncăm iahturi și tancuri în loc de mămăligă. La ce folos? Doar ca unii, putrezi de bogați strângă multe milioane așa, să aibă. Să le fie țărâna ușoară cu acest acoperământ. Dar ei sunt confundați cu oameni de bine care creează mii de locuri de muncă și deși
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > DOR Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 332 din 28 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Ci iarăși mă împrăștii Aproape clandestin Când trag copii cu prăștii, În cioburi de destin ------------------------ Ce dor mi-era de-o mămăligă caldă Și de-un ceaun cu lapte fiert Când lingurile saltă-n ritm alert Și sudoarea frunțile ne scaldă Mă văd copilul așezat pe vatră Și lingura de lemn, mereu prea mică Pândit cumva de-o ceată inamică Când șoarecii
DOR de ION UNTARU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358951_a_360280]
-
râzi de bieții oameni ! Lasă că te spun eu neveste-tii, ce-ai făcut, mă alaltăeri noapte când te-ai culcat cu Ioana lui Șoarece ? Ce crezi tu că nu te cunoaște lumea ? -Hai, mamăăă, că s-a răcit dracului mămăliga aia !- striga fie-sa după ea din ulița învecinată. Lasă proștii satului să latre și nu te mai lua cu ei ! -Te prind eu și pe tine, Ioană !- striga Leu după ea. -Și ce-ai să-mi faci, măăă, amărâtule
MIELU (FRAGMENT DIN ROMANUL „PRIVEGHIUL”) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359383_a_360712]
-
copii din trei căsătorii - un rând al Joiței Preda (Catrina), alt rând al lui Tudor Călărașu (Moromete) și, la urmă de tot, copiii celor doi; Marin, Ilinca, Alexandru - mezinul, ăl mai mic, cel care la masă căuta să termine primul mămăliga și apoi începea să plângă prefăcut: „Ete, mamă, că mănânc brânza goală.” După ce primea o altă porție de mămăligă, se grăbea să înfulece brânza, pentru a putea apoi reclama nefirescul situației: „Ete, mamă, că mănânc mămăliga goală.” Era un joc
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
urmă de tot, copiii celor doi; Marin, Ilinca, Alexandru - mezinul, ăl mai mic, cel care la masă căuta să termine primul mămăliga și apoi începea să plângă prefăcut: „Ete, mamă, că mănânc brânza goală.” După ce primea o altă porție de mămăligă, se grăbea să înfulece brânza, pentru a putea apoi reclama nefirescul situației: „Ete, mamă, că mănânc mămăliga goală.” Era un joc, dar și o treabă serioasă, de vreme ce te puteai scula sătul de la masă.” Sae Preda evocă vechile ritualuri ale sătenilor
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
căuta să termine primul mămăliga și apoi începea să plângă prefăcut: „Ete, mamă, că mănânc brânza goală.” După ce primea o altă porție de mămăligă, se grăbea să înfulece brânza, pentru a putea apoi reclama nefirescul situației: „Ete, mamă, că mănânc mămăliga goală.” Era un joc, dar și o treabă serioasă, de vreme ce te puteai scula sătul de la masă.” Sae Preda evocă vechile ritualuri ale sătenilor din sărbătorile de Paște și de Crăciun, dar și obiceiul dansului popular numit Călușul, „cu Mutu cel
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
peste ea, pește masă, s-o pricep mai bine, să îi simt textura. -- Asta, spuse el, e o masă pastorala, o foloseau în vechime oamenii muntelui. Nu aveau nevoie de blide. Uite aici( și atinse o adâncitura) își așezau merindele, mămăligă, si mâncau cu linguri de lemn. Nu prea știam de unde să încep. Ce să-l întreb. Energia locului pusese stăpânire pe mine. Eram fascinată. M-a văzut încurcata și a început singur, simplu, să-mi prezinte vechile ustensile de cioplit
“SCOPUL TRECERII NOASTRE PRIN VIATA ESTE REDOBANDIREA UNITATII CU INTREGUL” de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360369_a_361698]
-
în lumina lunii, se ținea mândră o clădărie scundă, însă lungă-lungă, cunia și grajdul cailor omului. În fața bucătăriei luminate de un Petromax, o masă uriașă chema înspre rotundul ei de lemn la... mâncare, căci în mijloc trona, trântită direct, o mămăligă uriașă, cât roata carului, iar în jur așteptau cuminți blide cu de mâncare, care cu mujdei, care cu urzici, care cu ciorbă de barabule și cu ce-or mai fi fost... Roată mesei făceau câțiva țânci, așezați pe scaune ori
CAP.3 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360493_a_361822]
-
aveau parte de un tratament și mai dur. Erau declarați chiaburi toți cei care posedau mai mult de cinci hectare de pământ. Astfel că mulți erau nedreptățiți fiindcă aveau familii numeroase și astfel li se luau și acea bucată de mămăligă de la gura copiilor. Ziarele vremii scriau că muncitorii s-au înfrățit cu țăranii, iar tot ce se petrecea era scris ca acțiuni de fraternizare a țărănimii cu muncitorii. Corespondenții teritoriali ai Scânteii satelor scriau astfel de articole și fiecare țăran
BELDIE MARTOR OCULAR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360560_a_361889]
-
reamintească lui Colorado; Știi ce am vorbit? Și a plecat. În seara aceea Beldie nu a dormit în casă, ci în grajd cu vitele, căci vitrega zicea că are păduchi. I-au adus de mâncare o strachină de borș cu mămăligă ca drept masa de seară. A continuat să se uite la Beldie ca la un ciumat cu niște ochi plini de ură ascunsă, dar pe care băiatul o știa și o simțea în sufletul său și se gândea cât de
BELDIE SE ÎNTOARCE LA ŞCOALĂ... de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360598_a_361927]