1,008 matches
-
Situația s-a înrăutățit sub fanarioți (1711-1821). Pe lângă servituțile economice - care, de fapt, însemnau sărăcie lucie -, țiganii sufereau din cauza unui statut social inferior. Ei erau robi lipsiți de drepturi pe feudele boierești sau mănăstirești. Până la legea dezrobirii țiganilor domnești și mănăstirești dată de Mihail Sturza în Moldova (1844) și de Alexandru Ghica în Țara Românească (1845), nelegiuirile n-au cunoscut vreo împotrivire oficială. Zece ani mai târziu, țiganii vor cunoaște aceeași izbăvire în ambele provincii. Până la secularizarea introdusă de Alexandu Ioan
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Kamciatka -, tinerețele mele s-au obișnuit cu trista duplicitate a vieții de preot al Bisericii și colaborator al organelor de stat. Am acceptat excomunicarea fratelui meu, pr. Calciu-Dumitreasa. M-am scăldat în apele gri-unsuroase ale fățărniciei. Prin ploconeli și ospețe mănăstirești cu tovarășii din marea nomenclatură, am urcat nestingherit în ierarhie. România suferea de foame, iar eu uitam de votul sărăciei monahale, participând la congrese ecumenice despre lupta pentru pace. În timpul dărâmării lăcașurilor de cult am lăudat ideologia Internaționalei Socialiste. Am
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
1. Este adevărat că pravoslavnicele sale convingeri alunecau, adesea, într-un utopic panslavism. Dar esențialul stă în altă parte: pe acest om îl interesa aproape totul. Viața mujicilor, politica externă a țarului, Pușkin și Goethe, descoperirile științei, proloagele Bisericii, vetrele mănăstirești, scrierile sfântului Isaac Sirul, ce spune și mai ales ce face Europa. Dacă Dostoievski ar fi trăit în România de astăzi, nu cred ca n-ar fi participat la surdele noastre dezbateri culturale, nici c-ar fi ignorat chiar gesticulațiile
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
în păgânismul greco-latin și câteva latențe evanghelice. Numai astfel Socrate și Platon au ajuns să fie pictați pe frescele mănăstirilor bizantine ca profeți ai Cuvântului întrupat. Păstrând textele tradiției creștine alături de importante monumente ale înțelepciunii greco-romane, copiștii medievali din școlile mănăstirești erau, evident, marcați mai ales de ideea posterității. Mult mai târziu, primele arhive istorice se găsesc în pomelnicile bisericești medievale ale unor parohii din Țările Române. Deși încurajau un crucial proces de translatio studii, oamenii Bisericii nu conceptualizau totuși istoria
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
din societatetc "Absențe din societate" Spre deosebire de majoritatea celorlalte țări din fostul bloc estic (cu excepția Poloniei), România este un loc unde sensibilitatea religioasă poate conduce la manifestări populare cu totul surprinzătoare pentru începutul de veac XXI (pelerinaje la locurile sfinte, hramuri mănăstirești etc.). Interesul tinerilor pentru cultura creștină întrece în continuare multe așteptări sau prognoze sociologice. Standurile de carte teologică și expozițiile de artă religioasă nu sunt puține, chiar dacă ecourile acestor evenimente se fac greu auzite în presa culturală. Se cuvine deci
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de șase ani, înainte de a îmbrăca rasa monahală și de a fi numit, de Sf. Germain d'Auxerre, episcop al Irlandei, în 432. La moartea sa, în 461, creștinarea insulei era terminata, putîndu-se asista la o dezvoltare extraordinară a vieții mănăstirești, punct de plecare al unei acțiuni misionare pe continent, al cărei principal artizan a fost Sf. Colomban. Născut în 540, intrat de foarte tînăr în ordin și devenit călugăr la Bangor, acesta a părăsit Irlanda în 590, pentru a merge
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
o serie de funcții administrative și școlare. Marele hoinar, mai cumințit acum, se consacră publicisticii, desfășurând o vie activitate în domeniul instrucției și educației, cum și pe tărâm cultural. A fost adjunct pretorial, vicecăpitan de Făgăraș, secretar al comisiei averilor mănăstirești, vicepreședinte al Astrei. Ca deputat de Hațeg în Dieta federală de la Sibiu, susține drepturile limbii române în administrație și în justiție. Împărtășind convingeri democratice, inspirat de filosofia raționalistă a secolului luminilor, C.-D., proclamând că a sosit „timpul luminării și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286319_a_287648]
-
nou curriculum monastic care durează și astăzi în mănăstirile ortodoxe din Răsărit. A întărit idealul pietății, a impus izolarea călugărilor de lume, a abolit fanatismul și autoflagelările și a formulat reguli precise - dar mai puțin severe - pentru viața în comunitatea mănăstirească. În Occident sunt celebrați ca întemeietori, doctrinari (și, am spune noi, constructori de curriculum religios), Athanasie și Benedict din Nursia. Cel dintâi a contribuit decisiv la răspândirea monasticismului prin intermediul pelerinilor occidentali care îl vizitau pe vremea exilurilor sale repetate la
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
reglementări ale vieții monastice, așa cum am anticipat, forme și tipuri de curricula educaționale? Ce legătură exista între viața astfel canonizată și proiectarea formării personalității umane cu ajutorul influențelor educative concepute rațional? Putem asimila mănăstirea cu o școală autentică? Existența unor „școli mănăstirești” începând din veacul al VI-lea nu dovedește, oare, diferențe radicale între cele două instituții? Nu cumva simbioza numită „școală mănăstirească” se baza pe un compromis funciar menit să le asigure supraviețuirea în condiții social-politice și economice neprielnice? Istoricii Bisericii
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
proiectarea formării personalității umane cu ajutorul influențelor educative concepute rațional? Putem asimila mănăstirea cu o școală autentică? Existența unor „școli mănăstirești” începând din veacul al VI-lea nu dovedește, oare, diferențe radicale între cele două instituții? Nu cumva simbioza numită „școală mănăstirească” se baza pe un compromis funciar menit să le asigure supraviețuirea în condiții social-politice și economice neprielnice? Istoricii Bisericii au tendința de a aprecia doar dimensiunea moral-religioasă a curriculumului monastic; în schimb, istoricii educației și ai învățământului atribuie mănăstirilor rolul
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
secolul al VI-lea, „mănăstirile erau tot atâtea școli, în sensul larg al cuvântului”2. Exista, desigur, un hidden curriculum, un null curriculum și un phantom curriculum care animau viața și formarea creștinilor. Dar a existat, pentru educația și instrucția mănăstirească, un curriculum formal, adică un autentic written curriculum? În mănăstiri se învăța știința practică a ascezei care conducea spre știința teoretică a contemplării 3. Cassian susținea că coenobium este o școală pregătitoare (iuniorum schola) pentru școala de grad înalt care
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
XVII, Corpus scriptorum ecclesiasticorum latinorum, ed. cit., p. 531), Cassian scria: Die primis coenobii scolis ad secundum anachoreoses gradum tendere („Din prima zi de școală monastică, să se tindă către cea de-a doua treaptă, a ascezei”). 5. Despre școlile mănăstirești, în general, vezi colecția lui G. Bardy, „Les origines de l’école monastique en Occident”, Sacris Erudiri, V/1953, pp. 86-104; pentru completare (cf. Riché, op. cit., p. 339), se pot consulta: Vita Fulgentii (Vie de Saint Fulgence de Ruspe, traducere
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
americane ale acelor vremuri își desfășurau activitatea imitând școlile europene clasice. Or, învățământul european tradițional se născuse și se dezvoltase în strânsă legătură cu sistemul ecleziastic. Primele școli europene din era creștină au fost, cum am arătat, școli ecleziastice și mănăstirești, a căror misiune era formarea de slujitori „profesioniști” ai altarului: școală a convertirii la creștinism și a răspândirii moralei creștine în rândul barbarilor. Școlile ecleziastice aveau o misiune precisă, care a permis stabilirea unui plan de învățământ riguros și universal
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
aceia s-au strâns unul peste altul" (Golescu, 1963: 80). Sau, făcând o paralelă între cea ce vedea în alte părți și la noi, spunea: "întorceți-vă ochii și la preoții noștri și lăcrămați, hotărând că mai bine este acele venituri mănăstirești să se întrebuințeze chiar spre învățătura preoților, îmbrățișând adevărata virtute, facerea de bine, iubirea către turmele ce li să încredințează, întru adevăr pătimind ..." (Golescu, 1963: 117). Comuniunea spirituală legată de credințele și practicile religioase reprezintă o resursă importantă pentru structurarea
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
și manuscrise inedite, studii de istorie literară și folclor, memorialul de călătorie Câteva ore la Snagov. Primește în acești ani funcții înalte: director (1862), apoi ministru al Cultelor (1863) și ministru ad-interim la Externe. Se implică în problema secularizării averilor mănăstirești, interesat de posibilitatea folosirii veniturilor pentru propășirea culturală; are o atitudine potrivnică guvernului, ceea ce îl determină să-și dea demisia din minister. Își argumentează poziția în broșura Étude sur les droits et obligations des monastères roumains dédiés aux Saints-Lieux d
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288509_a_289838]
-
primar nu e deloc ușoară, el putând fi, adesea, doar presupus, și pe baza atestărilor documentare, chiar dacă acestea nu sunt concludente în toate cazurile. Oricum, trebuie ținut seama de realitatea geografică specifică, dar și de raporturile de proprietate (domnească, boierească, mănăstirească) care duc la fragmentarea nomenclaturii topice. Pentru dealuri și coline, raportarea denominării lor ține cont adesea de poziția lor față de oikonimele (nume de localități) învecinate. Aceste considerente trebuie să determine studiul unui câmp toponimic, când același nume propriu (sau cu
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
din partea diriguitorilor politicii culturale și educaționale a vremii (care îl destituie temporar din postul de profesor în 1860-1861). În aceste condiții, Hasdeu se mută în 1863 la București, unde este solicitat ca membru în Comisia documentală și în Comisiunea moșiilor mănăstirești iar din 1864 ca responsabil cu editarea Arhivei istorice a României, dobândind, ca publicist, istoric și literat, un prestigiu tot mai mare, care i-a adus și mulți dușmani ("Arhiva istorică a României" este suspendată -temporarîn 1865 din ordinul ministrului
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Petronela Crucianu, Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1723]
-
lor majoritate, obiectele vândute sunt fabricate în China, inclusiv straiele preoțești. Icoanele mai provin și din Rusia, via Chișinău. Este foarte greu, dacă nu imposibil, să mai afli pe tarabe obiecte care până la jumătatea anilor 1990 făceau parte din artizanatul mănăstiresc : cruciulițe și crucifixe sculptate, ouă încondeiate, icoane pictate manual, ștergare etc. Tot la tarabe se pot cumpăra o mulțime de publicații religioase. Editate în marea lor majoritate extrem de precar (fotocopiate xerox și legate artizanal) de către persoane particulare sau de mănăstiri
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
părintele cel mărunțel”. Accept imediat, apoi îi cer permisiunea de a o însoți, dornic să-l cunosc și eu pe „părintele”. Este vorba de un bărbat tânăr și foarte slab, maximum 35 de ani. Poartă peste mijloc un pulover lung, mănăstiresc, pantaloni și fular negre, plus o haină de catifea reiată, tot neagră, ca pentru timpul schimbător de primăvară. La gât are o cruce de lemn, iar la rever, o altă cruce, mică, discretă, ce pare din argint, așa cum am mai
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de tincturi, poțiuni și alifii pentru insomnie, hemoroizi, tulburări stomacale, diabet, nevroze, reumatism - un inventar al suferințelor omului contemporan, cu alte cuvinte. Există chiar și pliante explicative, detaliate, cu privire la compoziție și modul de administrare al leacurilor, pur produs al economiei mănăstirești adaptate la schimbările din societatea contemporană. O femeie în vârstă întreabă de ce nu mai sunt expuse la stand unguente antireumatice asemănătoare cu cele cumpărate de ea anul trecut. O călugăriță severă, „maica farmacistă”, după cum i se adresau celelalte, îi răspunde
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
uzată face de trei ori, ceremonios, semnul crucii deasupra cazanului. Este servit imediat cu o porție consistentă într-o caserolă de plastic, mulțumește ceremonios, apoi se îndreaptă agale spre chilia sa, legănându-și șalele, parcă-i unul dintre personajele romanelor mănăstirești ale lui Damian Stănoiu. Rămâne încă un mare semn de întrebare legat de prezența numeroasă a grupurilor de rromi, nu numai la Cernica, ci și la alte pelerinaje din țară la care am participat. Numai că ei constituie o categorie
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
hobby, am vrut să perpetuez memoria bunicii mele, ea era mare gospodină, de la ea am rețete...”. Trecerea de la bucătărie la marketing se face firesc, sunt invitat de autoarea delicateselor „să gust din fiecare și să experimentez”. Alt producător propune „țuică mănăstirească”, se văd în sticlă niște firișoare lungi, vegetale, sunt rădăcini de schinduf, o iarbă aromatică pe cale de dispariție. Sticlele sunt scumpe (60 de lei litrul, adică 15 euro), fiind produse și propuse spre vânzare de către o mănăstire din jurul Iașiului. Vânzătorii
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
lumânări, „consumabile” pentru candelă, carte religioasă, icoane, veșminte preoțești, CD-uri, DVD-uri, cărți religioase, miere și produse apicole „de mănăstire”, din curentul bio-eco, picături și remedii naturiste (măi cuțele de la Paltin Petru-Vodă), conserve de fructe și legume, tot bio „mănăstiresc”, obiecte de cult sculptate manual în lemn. „Fundația Golescu”, prezență nelipsită din pelerinaje, propune spre vânzare aici la București CD- uri cu „psihoterapie ortodoxă” ; pe o măsuță joasă, asemănătoare cu cele de camping, se află un CD-player din care se
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
inclus în planurile de dezvoltare zonală potențialul „turismului religios”, la mică distanță de Prislop aflându-se, printre altele, biserica-monument istoric de la Densuș. La finalul discuției noastre, A.B. ține să-mi comunice faptul că a observat că „agențiile de turism mănăstiresc” au început acum să recruteze și direct la sursă, printre țărani, pentru a-i duce la diverse locuri de pelerinaj din țară”. Cum se explică această mutație, în opinia sa ? Rata de profit a organizatorilor este mică, dar există, cam
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cult al icoanei Fecioarei Maria, iar Occidentul, un cult al Fecioarei în liturghie, apariții miraculoase și pelerinaje (Boutry, 2008 : 120), Nicula reprezintă o unică sinteză a acestor două tendințe. Pentru a termina descrierea generală, mai trebuie adăugat că ansamblul vetrei mănăstirești este dominat de masa din beton și cărămidă a noii biserici începute în anul 2001, aflată în stadiul de finisaj atât la interior, cât și la exterior. Este o construcție grațioasă, lansată frumos în spațiu, în ciuda mărimii sale, dar care
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]