1,012 matches
-
evoluție nefastă. Celebra sa lozincă „Țara este norodul și nu tagma jefuitorilor’ exprima cât se poate de clar situația jalnică a țării și pericolul în care se afla. Dominația greacă asupra Bisericii noastre avea să se încheie odată cu secularizarea averilor mănăstirești înfăptuită de domnitorul Alexandru loan Cu za în 1864, act de mare curaj, alături de altele, care aveau să-l coste scump, dar care au însemnat pași uriași pe drumul emancipării poporului român. Din nefericire urmele lăsate de aceste perioade au
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
distrus numeroase mănăstiri din nord și din apropierea coastelor: Saint-Martin de Tours, Saint-Wandrille, Saint-Riquier, Saint-Vaast d'Arras, Saint-Amand, Saint-Bertin. Mai tîrziu, acestea au fost reconstituite, în timp ce se creau noi centre ca Cluny (910), chemat să joace un rol considerabil. 2. Atelierele mănăstirești. Scriptorium-ul era atelierul în care cărțile erau scrise, decorate și legate; el aparținea unei mănăstiri sau biserici. Cîțiva scribi au lucrat, în secolele al VIII-lea și al IX-lea, și în palatele regale sau pentru persoane de vază, dar
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
în care a fost introdus tiparul era vorba despre favorizarea muncii teologilor, despre grija pentru nevoilor cultului și clerului și pentru educația morală a credincioșilor. Unii tipografi au fost chemați chiar pentru a lucra în mănăstiri (Cluny, Dijon), iar tiparele mănăstirești vor funcționa multă vreme la Saint-Gall și la Einsiedeln. Călugării au devenit ei înșiși tipografi: frații vieții comune, primii tipografi din Marienthal (1474), Bruxelles (1475) și Rostock (1476). La rîndul lor, membrii comunităților israelite, înfloritoare în sudul Europei, s-au
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
și cu aceste inovații ale timpului nostru, manifestările organizate păstrează ceremonialul unor vremuri trecute: Harvard se mândrește cu a 356-a ceremonie de absolvire. Robele purtate de absolvenți și profesori le moștenesc pe cele ale călugărilor care predau în școlile mănăstirești în Evul Mediu, la unele universități cuvântările se țin doar în latină, sceptrele sunt elemente aproape nelipsite de la universitățile cu tradiție, iar unele amenajează chiar și un tron pentru conducerea universității. Și tocmai această tradiție, la fel ca toate lucrurile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
le au de împărțeală cu frații și rudele lor, dând și scrisori vechi în mâna lui Vartolomei arhimandritul. într-un uric datat mai 1594 de către Aron vodă, domnul Moldovei se arată că „egumenul mănăstirii Moldovița împreună cu călugării au vândut ocina mănăstirească din privilegiul de danie a mănăstirii de la Petru voievod un sat anume Mlenăuți și cu loc pentru iaz și moară care au fost date mănăstirii Moldovița de Ștefan Tolocico și de la Anușca pentru pomenirea lor și a fiicei lor Ana
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
țări: îndatorirea luată de Poartă să le trateze în chip mai omenos, renunțarea la sumele datorate Porții înainte de război, iertarea tributului pe doi ani, îndatorirea de a li se impune numai contribuții moderate și de a restitui proprietățile private și mănăstirești cotropite de turci spre a alcătui raialele (teritoriile) cetăților Hotin, Bender, Brăila, Giurgiu și Turnu. Aceste stipulații au fost consemnate în hatișeriful adresat domnului Moldovei la numirea lui, în anul 1774. Ele nefiind ținute în seamă de turci, Rusia avu
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
1990, 232-233). Mănăstirile au jucat apoi un rol important în transmiterea moștenirii culturale a Antichității. Ele cuprindeau laolaltă locuitorii din diverse părți ale Europei, monarhismul oferind un tip de cultură comună. Unele dintre universitățile medievale își au originea în școlile mănăstirești și episcopale. Universitățile s-au constituit sub formă corporatistă, grupând totalitatea (universitas) profesorilor (magistrilor) și studenților. Papii le-au acordat studenților și magiștrilor dreptul de a se informa pretutindeni (licentia ubique docendi). Primind studenți din diverse părți ale Europei, universitățile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
interiorul Colinelor rămâne complet rural" (P.P.); > În feudalismul târziu (secolele 18-19), când în Țările Române au avut loc evenimente social-politice importante ca Reforma lui C-tin Mavro-cordat din 1749, cu desființarea robiei-iobăgiei și deci eliberarea țiganilor de pe moșiile boierești sau mănăstirești, Revoluția lui Tudor Vladimirescu din 1821, cu îndepărtarea domnilor fanarioți și revenirea la cei autohtoni, Tratatul ruso-turc de la Adrianopol din 1829, cu desființarea monopolului comerțului de cereale al Principatelor Române față de Turcia, evenimente care au favorizat dezvoltarea agriculturii și al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
un număr de 240 sate dintre care însă numai 166 impozabile (restul erau mici și sărace). Importanța ei constă în faptul că ea clasifică aceste sate după situația lor social-economică: 74 răzeșești, 53 de clăcași boierești și 15 de clăcași mănăstirești (clăcașii proveniți majoritar din robi, îndeosebi țigani, eliberați din robie prin reforma domnitorului C-tin Mavrocordat din anul 1749). De mai mare precizie este Charta Principatelor Unite din 1864 care, folosind datele Recensământului din anul Unirii, 1859, menționează pentru Colinele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Obârșeni Lingurari, Rugăria, poate și Uricari (dacă nu demonstrează că sunt continuatori de vatră și răzeșie a unei așezări mai vechi, probabil Gănești după D.Gâlcă), sunt așezări mai noi, de clăcași și/sau șerbi pe fostele moșii boierești ori mănăstirești în secolele 18-19. TABEL I Comuna Voinești jud.Vaslui (după împărțirea administrativă din 1968) Evoluția numărului de locuitori 4. Cât privește evoluția numărului de locuitori, conform tuturor recensămintelor efectuate între 1772 și 2002, trei aspecte apar clar în evidență: a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
a făcut cu atribuirea nu numai de loturi agricole, ci și de suprafețe limitate de pădure spre îngrijire și satisfacerea nevoilor casnice de material lemnos restul, cea mai mare parte rămânând sub administrarea statului, directă sau prin intermediul latifundiarilor moșierești ori mănăstirești. Fiecare proprietar, răzeș sau moșier în cazul nostru, inclusiv statul prin pădurile învecinate Sânzănești-Muncelu-Corobănești sau Cociuba, era interesat să-și protejeze pădurea și să o exploateze rațional. Îmi aduc aminte, copil mărișor fiind, când mă lua tata să aducem lemne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
evoluții imaginare / 38 1.2.5. Războiul de 30 de ani și rezultatul cenzurii politice a imaginarului / 42 1. 3. Mănăstirea și limitele imaginarului rațional / 44 1.3.1. Originile monahismului și puritatea începuturilor / 45 1.3.2. Dezvoltarea instituției mănăstirești ca spațiu al imaginarului rațional / 47 1.3.3. Deschiderea spațiului cultural și amplificarea imaginarului / 51 1. 4. Scolastica și raționalitatea imaginarului / 59 1.4.1. Interpretarea operei aristotelice și trecerea de la imaginarul rațional la cel pulsional / 59 1.4
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
avut literatura antică. Numărul de izvoare al acesteia crește de la an la an, în căutarea lor avântându-se mulți din multe țări ale lumii. Vechi liste de manuscrise antice au fost descoperite și la Bizanț, ca și în străvechile biblioteci mănăstirești ale Italiei, Franței, Germaniei, Angliei"29. Elementele care constituie surse ale Renașterii ca ansamblu ne determină să realizăm o analiză mai profundă a ceea ce au reprezentat mănăstirile pentru imaginarul european. În zona aceasta se dezvoltă forma rațională a imaginarului atât
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ceea ce au reprezentat mănăstirile pentru imaginarul european. În zona aceasta se dezvoltă forma rațională a imaginarului atât prin analizele teologice, cât și prin cele științifice, constituite în ceea ce a fost numit "teologia naturii". Un alt argument privind sursa de origine mănăstirească este numărul mare de oameni de știință sau personalități din cadrul Renașterii care își realizează studiile în spațiul și sub tutela bisericii. Pentru a exemplifica este suficient să-i amintim pe Nicolaus Cusanus, Nicolaus Copernicus, Tommaso Campanella sau Giordano Bruno. Este
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
trăirii directe și la nivel metaforic. Importante devin hotărârile sinoadelor și nu trăirea directă. Religia creștină își desfășoară primul act de raționalizare. La aceasta se adaugă procesul de raționalizare specific demersurilor teologice ale scriitorilor bisericii. 1.3.2. Dezvoltarea instituției mănăstirești ca spațiu al imaginarului rațional Perioada de după căderea imperiului Roman de apus a fost o perioadă zbuciumată din punct de vedere cultural, în care biserica a depus un efort susținut pentru creștinarea populațiilor migratoare care se stabilizau în teritoriile fostului
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
monastice a fost, fără îndoială, deprecierea profundă și durabilă a stării laice. Lovit de o dublă inferioritate - religioasă și culturală -, laicatul s-a definit în mod negativ prin excluderea sa din universul sacrului și a culturii savante"44. Astfel spațiul mănăstiresc devine singurul în care se face cultură, continuându-se raționalizarea creștină. În perioada carolingiană, atunci când are loc prima etapă a scolasticii mănăstirile erau deja entități bine definite, oaze culturale în zonele unei purități de imagine rațională, prevederile Sinodului de la Aachen
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
unei raționalități ce ulterior va determina creștere specifică renașterii. 1.3.3. Deschiderea spațiului cultural și amplificarea imaginarului De la căderea Romei până în perioada carolingiană spațiul cultural occidental a fost unul închis între zidurile mănăstirilor și bisericilor. Dar dezvoltarea din spațiul mănăstiresc se realizează odată cu cea din spațiul laic. Secolele al XI-lea și al XII-lea găsesc o Europă creștină în majoritatea teritoriilor sale cu instituții religioase bine organizate. Structura internă avea drept unități de bază episcopul, preotul și diaconul. Episcopul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
este fundament pentru o dezvoltare a imaginarului pulsional dispărând prin diversitate ideea unei unități a adevărului, sau a imaginii asupra universului. Această situație sincretică este și sursa pentru popularizarea culturii, în limitele permise de epocă. Treptat se constituie dincolo de bibliotecile mănăstirești sau ale universităților și cele personale. În Italia se regăsesc pe lângă biblioteca Vaticanului (constituită inițial în Urbino) și biblioteci în Florența, San Marco, comparabile ca număr de cărți și completitudine cu marile biblioteci deja existente cum ar fi fost cea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cu cultura, să răspîndească și botinele respective". Ia apărarea conservatorilor și reformelor realizate de ei, acuzați incorect de "Românul" și foile aliate de a fi reacționari. Or, votul conservatorilor a fost hotărîtor pentru Unire, în alegerea Domnului, la secularizarea averilor mănăstirești, în abrogarea privilegiilor și legiferarea egalității civile, a instrucției publice, nu mai puțin Constituția, în totul liberală. În Cu o stăruință..., articolul apărut în "Timpul", numărul din 17 mai 1880, dă pe larg împrejurările în care s-au votat compensațiile
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Trento (1545-1563), ca replică la Reformă. Loviturile provocate de ascensiunea rapidă a protestantismului în Europa au fost puternice și s-au resimțit dramatic și pe aceste meleaguri; localități întregi erau calvine, luterane sau husite. Franciscanii observanți au refăcut centrele lor mănăstirești de pe teritoriul vechii provincii bosniace, precum Kiprowatz (în nord-vestul Bulgariei), Kopilowatz, Xelešna și Klisura. Din aceste centre misionare au pornit franciscanii care au activat în Episcopia de Sofia (condusă de către episcopi franciscani observanți între 1601-1691). În Valahia centrele lor catolice
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Epistolă către Laeta asupra educației fiicei sale, al cărei autor a fost Ieronim (secolul V d. Hr.). Cei doi autori impun educatorilor, cu deosebire călugărilor din mănăstiri, reguli stricte și adecvate dogmaticii creștine. Chiar dacă au fost preocupați de organizarea școlilor mănăstirești în vederea educării religioase a tinerilor, prin disciplinele și conținuturile de învățământ pe care le propuneau, aceștia au îndepărtat definitiv educația școlară de cunoașterea lumii înconjurătoare, de cercetarea naturii lucrurilor și ființelor. Aurelius Augustinus (354-430), unul dintre cei mai însemnați ideologi
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
realizeze o punte de legătură între educația preconizată de antichitatea greco-romană și educația creștină. Învățământul devenise un monopol al clerului în Apusul Europei, unde Biserica Romano-Catolică deținea supremația în stat. Prin contribuția ordinelor călugărești (dominican, franciscan etc.) se organizau școli mănăstirești în spațiul mănăstiresc propriu-zis sau în catedrale episcopale, unul dintre cei mai fervenți promotori al acestui tip de învățământ - pregătirea elevilor pentru a deveni călugări - fiind Benedict (secolul VI), fondatorul Ordinului Benedictinilor. Școlile care funcționau în afara mănăstirilor erau coordonate în
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de legătură între educația preconizată de antichitatea greco-romană și educația creștină. Învățământul devenise un monopol al clerului în Apusul Europei, unde Biserica Romano-Catolică deținea supremația în stat. Prin contribuția ordinelor călugărești (dominican, franciscan etc.) se organizau școli mănăstirești în spațiul mănăstiresc propriu-zis sau în catedrale episcopale, unul dintre cei mai fervenți promotori al acestui tip de învățământ - pregătirea elevilor pentru a deveni călugări - fiind Benedict (secolul VI), fondatorul Ordinului Benedictinilor. Școlile care funcționau în afara mănăstirilor erau coordonate în majoritate tot de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Tot în această perioadă se plasează începuturile tiparului, atunci când călugărul Macarie scria în limba slavonă Liturghierul (1508), Octoihul (1510), Tetraevanghelierul (1512). Acestea par a fi primele scrieri tipărite. Din a doua jumătate a secolului XV sunt amintite documentar primele școli mănăstirești, înființate pe lângă episcopii și mitropolii (Neamț, Putna, Voroneț, Suceava, Bistrița etc.). La școala mănăstirească de la Putna, informațiile documentare scot la lumină faptul că aici se studia retorica, muzica și logica, pe lângă studierea aprofundată a teologiei. Tot în această perioadă au
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
slavonă Liturghierul (1508), Octoihul (1510), Tetraevanghelierul (1512). Acestea par a fi primele scrieri tipărite. Din a doua jumătate a secolului XV sunt amintite documentar primele școli mănăstirești, înființate pe lângă episcopii și mitropolii (Neamț, Putna, Voroneț, Suceava, Bistrița etc.). La școala mănăstirească de la Putna, informațiile documentare scot la lumină faptul că aici se studia retorica, muzica și logica, pe lângă studierea aprofundată a teologiei. Tot în această perioadă au apărut o serie de școli înființate pe lângă bisericile cu tradiție, prima dintre acestea fiind
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]