1,135 matches
-
aveau mâneci, altele fără mâneci, lăsând să se vadă mânecile iilor, din pânză fină, înflorate cu fir de aur și de mătase. Iia de tradiție bizantină va dăinui până în zilele noastre. Se purtau gulere cu blană de sobol, șiraguri de mărgăritare (secolul al XVI-lea va fi secolul mărgăritarelor) sau cu pietre scumpe și cercei lungi și grei. Erau și podoabe mai modeste, unele dintre ele fiind descoperite în cimitirul din fața cetății de scaun de la Suceava. Erau produse ale meșterilor locali
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
vadă mânecile iilor, din pânză fină, înflorate cu fir de aur și de mătase. Iia de tradiție bizantină va dăinui până în zilele noastre. Se purtau gulere cu blană de sobol, șiraguri de mărgăritare (secolul al XVI-lea va fi secolul mărgăritarelor) sau cu pietre scumpe și cercei lungi și grei. Erau și podoabe mai modeste, unele dintre ele fiind descoperite în cimitirul din fața cetății de scaun de la Suceava. Erau produse ale meșterilor locali, lucrate din argint aurit sau din bronz, după
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
zile mai înainte de cea fatidică deputatul Petre Grădișteanu fusese pus în situația penibilă de a cere scuze cabinetului din Viena pentru că, în discursul rostit la dezvelirea statuii lui Ștefan cel Mare de la Iași, amintea Regelui Carol I de cele trei mărgăritare (Basarabia, Bucovina și Transilvania) ce lipsesc din coroana sa? Manifestările lui Eminescu din 28 iunie trădează cu adevărat începutul nebuniei lui, cum rezultă din biletul d-nei Szőke( Slavici) către Maiorescu, sau numai o simplă criză nervoasă? Să nu uităm că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cu stânga țiind globul pământului, pe cercul de margine al coroanei un rând de pietre scumpe de jur împrejur. Îmbrăcat era Vodă într-un strai mohorât cu guler de aur, iar de gât îi atârna un engolpion din pietre și mărgăritare. Câmpul portretului era albastru, în dreapta și în stânga chipului perdele roșii. Am întrebat ce s-au făcut originalul? Călugărul au răspuns ce însuși auzise. Într-una din zilele anului 1777, la miezul nopții, Buga, clopotul cel mare, a-nceput să sune
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
care se găsește adesea în documentele vechi românești și însemnează scursătură de apă. [1 octombrie 1876] O MISTIFICAȚIE ARHEOLOGICĂ Un slavist modern căpătă la 1854 informația că la mănăstirea Banja în Dalmația ar fi un patrafir de matasă împodobit cu mărgăritare și împletit cu aur și cu argint. Pe el se reprezintă mai multe chipuri de sânți, iar pe partea de jos se văd 2 figure îngenucheate, jupân Stroe și jupâneasa Ierosima, cu arătarea anului 1114. Slavi[s]tul conchise că
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
strângeau și le drămuiau cu zgârcenie, pentru a asigura cele necesare multelor guri ce le aveau de hrănit. Fiecare bob, fiecare spic sau știulete avea încorporat în el transpirație și de aceea era adunat cu grija și migala culegătorului de mărgăritare. Nu mi amintesc să fi văzut vreun sătean, adult sau vârstnic, care să treacă nepăsător pe lângă un mănunchi de spice, un știulete sau un cocean, un cartof sau o sfeclă, aflate pe drum, fără să le ridice. După ce își potolea
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
Purta-n rezil de aur păru-i moale/ și o cunună dalbă de petale/ Deasupra sa; mă juruiesc curat/ Pe-o lume că părea de-adevărat/ Aidoma la chip c-o mărgărită/ Jur împrejur cu alb chenăruită./ Era cununa de mărgăritar/ Din orient, dintr-unul singur, rar;/ și astfel verdele și aurul/ Deasupra, cu alb cercul dimprejur/ C-o mărgărită semăna, frumoasă./ [...] Femeie preafrumoasă, suflet blând,/ Urmând izvodul hronicarilor./ Căci cine multe-a povestire vrea,/ Să fie scurt, altmintreli e peltea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
-mi rupându-le Apele-astupându-le Troienind cărările Și gonind cântările...” În poezia Rapsodii de primăvară poetul atribuie însușiri omenești anotimpului de primăvară: „adună”, „risipește”, „a trecut”: „Sus, prin crângul adormit, A trecut în taină mare De cu noapte, risipind Șiruri de mărgăritare...” În poezia Acceleratul poetul prezintă un dialog imaginar între păsările din codru la trecerea zgomotului care a deranjat liniștea deplină a serii: „Cine-i?... Ce-i?... Ce-a fost pe aici? Ciripesc cu glasuri mici Cinteze și pitulici. Doar un
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
nostru (1903), de fapt o broșură, ca și Din trecutul nostru. Stejarul de la Carpat (1904), conține conferințe ținute la liceul din Focșani. Ț. este unul din susținătorii revistei „Ghilușul” (1912-1914), editată de Șt. St. Tuțescu în scopul „de a culege mărgăritarele poporului”. Schițe, legende istorice, versuri și material folcloric i-au mai apărut în „Analele literare, politice, științifice”, „Familia”, „Lupta”, „Foaia poporului”, „Albina”, „Revista noastră”, „Tinerimea română”, „Doina doinelor”, „Aurora”, „Opiniunea publică”, „Ion Creangă”, „Șezătoarea”, „Dobrogea jună”, „Epoca”, „Milcovul”, „Gazeta Transilvaniei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290060_a_291389]
-
femeii măritate și zestrea propriu zisă formată din moșii, bani, robi țigani și animale. a) Scu le și bijuterii. Primele lucruri așeza te în lada de zestre sunt bijuteriile. O fată de boier primește între 12 și 16 șiruri de mărgăritare, două și patru perechi de cercei, patru și opt inele, o umbrățară, un colan, două paftale. Toate aceste bijuterii sunt din aur, ornate cu cele mai scum pe pietre prețioase: diamante, perle, rubine, safire, smaralde. Numărul acestora crește sau descrește
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de pretențiile ginerelui. Alte bijuterii originale și scumpe, menite să sublinieze valoarea și bogăția familiei, se adaugă. Apar astfel broșele sub formă de flori sau corpuri cerești (soarele, luna, stelele), bătute cu diamante, ceasornice le din aur și împodobite cu mărgăritare și stele de diamant. Printre bijuteriile tradiționale se numără salba de pus la gât, formată din 12 sau mai mulți galbeni de aur sau alte monede străine, dar din aur (guldenii olandezi, talerii, zloții și ughi ungurești) și banii de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
diverse fire și modele. Pentru iernile lungi și friguroase, o boieroaică primește haine lungi și scurte, numite în limbajul epocii zăbun, dulamă, tivilichie, ghiordie, blănite pe amândouă fețele, cu blană de hermină în jurul gâtului și pe poale. Nasturii din aur, mărgăritar sau diamant sunt cu sfințenie trecuți în foaie, pentru că fiecare în parte constituie o valoare în sine. c) Rânduială așternutului. Cea de-a treia sub diviziune a trusoului se referă la activitatea conjugală a tinerei soții. Dormitorul, cu toate accesoriile
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
zul, în rest întâlnim postav prost și greoi, stambă înflorată, rară și proastă (cituri), in, bum bac. Ra reori veșmintele și lenjeria poartă broderii; atunci când apar, firul de aur sau de argint se transformă în fir de borangic. Diamantele și mărgăritare le se în locuiesc cu măr ge lele din sticlă colorată sau urmuz. Dar se pare că valoarea lor es tetică este foarte im por tan tă din moment ce în unele foi de zestre se găsesc până la 12 șiruri de astfel
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
fir“ și o rochie tot de bela coasă, tot ro șie, dar „cu florile în natural“ sau între „cer cei de aur cu zmaragduri cu trei picioare de balașuri“ și „cer cei dă aur cu zmaragduri verzi cu picioarele dă mărgăritar“. zestrea - între promisiune și realitatea Du pă logodnă, ginerele primește foaia de zestre, dar lucruri le intră în casa sa abia cu oca zia nun ti rii, când mireasa se mută în casa soțului. Livrarea zestrei are loc în cadrul unui
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ză doar două fete cu 250 de taleri fiecare, în timp ce Sandu Bucșănescu se ocupă de rudele sale sărace, fiecare nepoată primind „150 de taleri pentru haine, o fată de țigan, o pereche de cercei, un inel și două-trei șiruri de mărgăritare“. c) A sluji pentru a-și face o zestre. În ciuda ajutorului acordat de domnie și de boieri, un număr important de fete nu dis pun de sprijinul necesar pentru a avea o zestre și pentru a se căsători. În această
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și „panto fii“ miresei care întrecut se nu meau și călțuni. Se face apel la acești intermediari pentru a scoate în evidență familia cu valorile ei materiale și simbolice. Costandin negustorul îi trimite soției sale, „cu călțunii“, „o floare de mărgăritar, i 10 șăre de mărgăritare“. Pătrașco Berindeiu dăruiește Zmarandei Ciorogârlea nu o butcă. De fapt, cei doi au negociat chiar și darurile pe care și le fac unul altuia, iar dumneaei nu a vrut să primească nimic altceva decât o
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
întrecut se nu meau și călțuni. Se face apel la acești intermediari pentru a scoate în evidență familia cu valorile ei materiale și simbolice. Costandin negustorul îi trimite soției sale, „cu călțunii“, „o floare de mărgăritar, i 10 șăre de mărgăritare“. Pătrașco Berindeiu dăruiește Zmarandei Ciorogârlea nu o butcă. De fapt, cei doi au negociat chiar și darurile pe care și le fac unul altuia, iar dumneaei nu a vrut să primească nimic altceva decât o butcă, nici haine, nici bijuterii
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
vrea însă să ză bo veas că prea mult asupra acestei probleme și trece la cer cei și alte ni mi curi, insistând pe alegerea unui bun meș ter bi ju tier. O supără că nora dorește să păstreze niște mărgăritare pe care ea, per so nal, nu le consideră prea frumoase, mai ales că „și eu am mărgăritar, la care nu-mi va fi ru șine să-l pună Zmă răn di ța la gât“. Emi te pre ten ții
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
alte ni mi curi, insistând pe alegerea unui bun meș ter bi ju tier. O supără că nora dorește să păstreze niște mărgăritare pe care ea, per so nal, nu le consideră prea frumoase, mai ales că „și eu am mărgăritar, la care nu-mi va fi ru șine să-l pună Zmă răn di ța la gât“. Emi te pre ten ții cu privi re la țiganii ce tre bu iau cum pă rați, do rin du-i deja „ca
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Personajele jamesiene folosesc și alte sintagme, nu la fel de spectaculare, dar pline de semnificații despre esența unei opere: lucrul care "se mulează după fiecare volum, ca piciorul dumitale în pantof", "organul vieții", "intenția generală", "firul pe care stau înșiruite boabele de mărgăritar ale operei", "filonul caracteristic", "secretul", "taina", "obsedantul mesaj", "comoara îngropată". Pentru Culianu, desenul din covorul operei lui Eliade este scurta proză Ghicitor în pietre; din punctul său de vedere, toată opera eliadescă poate fi descifrată prin apel la ideologia divinației
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
cosițe mândre, pânʹ pe t alii și mai jos. Iar cu capătul ce l duce, după cap, piept și bărbie Lasă dulce să zărească albul piept ca mândru crin Și pe gât cu e-aninată mândra bandă azurie Șirul de mărgăritare ce abăteau spre dalbul sân. Sau lăsau să se-ntrevază, de alte șiruri suspendate Câte-o mică cruciuliță, prinse n șirag de mărgean Măiestrite numai-n aur și bătute-n diamante, De ți fugeau ochii pe ele și te lăsa cu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
cu vii lumine, mândre ca pe firmam ent. Numai Doamna-i într-o vestă de mătasă n flori cusute Albă ca zăpada iernii, flori bătând în argintiu Peste mijloc e-ncet strânse de un colon pe el cusute Perle de mărgăritare, pe un câmp deschis azur iu. Dinainte se încheie, în aur, mici paftale Sculptat pe ele marca țării, între coarne, mândra stea Lucrată n diamanțele, prin jurul marginii sale Ghirlănțele de rubine, mândru le înconjura. Gâtu i dalbu lat îl cuprinde
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
câmp deschis azur iu. Dinainte se încheie, în aur, mici paftale Sculptat pe ele marca țării, între coarne, mândra stea Lucrată n diamanțele, prin jurul marginii sale Ghirlănțele de rubine, mândru le înconjura. Gâtu i dalbu lat îl cuprinde, șiruri de mărgăritar e Și de-un șir drăguț din mijloc, ce se ncurbă mult în jos, E-atârnat-o cruciuliță, de on sidef scoica de mare, Ce n relief e lucrată, răstignirea lui Hristos. Pe fruntea ei Majestoasă, păru-i negru ncet îl strâng
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
protestant din secolul al XVII-lea, Dallaus (†1670). Din practica bisericească se constată faptul că, creștinii nu dezvăluiau Tainele lor celor nebotezați pentru a nu fi răstălmăcite sau profanate, după îndemnul Mântuitorului: „Nu dați cele sfinte câinilor, nici nu aruncați mărgăritarele voastre porcilor, ca nu cumva să le calce în picioare, și întorcându-se, să vă sfâșie pe voi” (Matei, 7, 6). Disciplina arcană stabilea, de altfel, toate cele îngăduite fiecăreia din categoriile de catehumeni, împiedicând pe începători să asculte învățături
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
discipolilor și le-au animat în toată pregătirea lor”. Marii pedagogi creștini au fost în toate împrejurările vieții un exemplu viu al propriei lor credințe mărturisite: „Marii Capadocieni, apoi Sf. Ioan Gură de Aur, Fericitul Augustin, Sf. Ioan Damaschin, sunt mărgăritare scumpe ale pedagogiei creștine tocmai prin experiența și operele lor orientate în această direcție. Căci, cum ar putea sufletul omenesc să deprindă înțelesul noțiunii de sfințenie, când i se oferă didacticismul teoretic al cărților? Ori, dacă această noțiune o desprinde
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]