1,017 matches
-
mai numeroase sunt mărturiile ce atestă prezența omului neo eneolitic în acest spațiu geografic. Prin săpături sistematice și prin cercetări de suprafață au fost descoperite peste 40 de așezări din diferite etape ale epocii neo-eneolitice, dintre care amintim: Leontinești-Ardeoani, Trebeș Mărgineni, Podei-Tg. Ocna, Poduri, Aldești, Fântânele-Hemeiuși, Brad-Negri, Fulgeriș Pîncești etc. Civilizația Cucuteni, una dintre cele mai strălucite civilizații eneolitice din zona centrală și sud-est europeană, celebră prin ceramica sa pictată înainte de ardere, ocupă un loc special în cadrul expoziției. O pondere deosebită
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
Blăgești etc. În epoca corespunzătoare stăpânirii unei părți a Daciei, în regiunea est-carpatică sunt atestate triburile carpilor (sec. II-III Cercetările arheologice efectuate în județul Bacău au dus la descoperirea a numeroase așezări și necropole carpice în localitățile Măgura, Cârligi Filipești, Mărgineni, Săucești, Dămienești etc., reprezentate în cele două expoziții permanente prin: fructiere, capace, castroane, urne funerare (unele dintre ele păstrând resturi incinerateă, dar și diverse obiecte de podoabă (coliere, fibule, brățări, apliceă, unelte agricole și meșteșugărești, arme. În aria culturii carpice
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
sumane. Toate piesele expuse vorbesc despre priceperea și gustul pentru frumos al femeilor și fetelor din satele de pe Valea Siretului. Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie:Paleoliticul superior, Lespezi; Paleoliticul superior, Gura Văii-Racova;Cultura Cucuteni:Amuletă, Fulgeriș; Figurine zoomorfe, Mărgineni; Statuete feminine, Fulgeriș;Pintaderă, Fulgeriș Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie Ceramică aparținând epcii eneolitice (cultura Cucuteni Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie. Unelte și arme Epoca eneolitică Epoca bronzului Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie: Tezaur
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
însoțit de zborul cel mare al imnului și al cântecului, purtat de oameni de la o zi la alta, ne îndreptățesc să întrezărim mereu alte biruințe ale poporului nostru senin și harnic.“ („Țara a luat cunoștință“, Glasul Patriei, 10 februarie 1960) MĂRGINEAN Viorel, vice președinte al Uniunii Artiștilor Plastici „Suntem convinși că urmând directivele Congresului educației politice și culturii socialiste, prețioasele indicații ale secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, activitatea de creație a plasticienilor noștri, viața de breaslă a Uniunii Artiștilor
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
în ultimii ani o intensă activitate țintind cunoașterea multiplă a «oamenilor și locurilor», a faptelor de excepție și a făuritorilor acestora.“ („O artă angajată, profund implicată în procesul de formare a omului nou: interviu realizat de Ion Butnaru cu Viorel Mărginean“, Informația Bucureștiului, 25 iulie 1987) MÂRZA Vasile, acad. „Sunt momente emoționante pentru fiecare din noi, momente în care gândurile ne poartă către partidul iubit, care a crescut cu exigență și cu părintească grijă numeroase cadre în spiritul celor mai înalte
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
și de limbă. Oierii transhumanți din Mărginimea Sibiului, dar și alții, cei din vechiul Ocol al Câmpulungului, se bucurau de privilegii date de Domnii Țărilor Române și li se impuneau obligații minime. La ce ne folosește să-i oprim pe mărgineni din milenara lor transhumanță și să le interzicem să-și vândă cașul, carnea și lâna unde doresc? Dar ei nu sunt pur și simplu niște ciobani, sunt o instituție, sunt un blazon pentru românitate! Vor ști să se modernizeze, să
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
unelte agricole, inclusiv femeile, plecau cu tot avutul și familia. Se poate spune că în șările Române erau așteptați, așezați pe moșiile boierești, mănăstirești sau răzășești, li se dădeau înlesniri, scutiri de dări până la înjghebarea gospodăriei, întemeiau sate numite Ungureni, Mărgineni, erau așezați în satele existente, într-o parte de sat, contopindu-se, în final, cu localnicii. Sate cu numele Ungureni (așa li se spunea românilor veniți din Transilvania stăpânită de unguri) sunt și în județul Bacău; Ungureni și Lecca-Ungureni, dar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
destul de izolat din cauza terenului accidentat, cu un trecut bogat în evenimente, în schimb Scorniceștiul este - așa cum spun și autori - „o ficțiune”, fiind creat ca o megacomună în anii ’70 din ordinul lui Ceaușescu prin unirea a patru comune limitrofe: Negreni, Mărgineni, Mogoșești și Scornicești. Imaginea care ni se transmite despre Nucșoara și Scornicești este departe de a semăna cu imaginea bucolică pe care ne-am obișnuit să o avem despre satul românesc, titlul secțiunii, „Pe-un picior de plai...”, fiind mai
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
nu poate fi considerată încheiată. Oricum, unele aspecte rămân, prin forța lucrurilor, doar succint prezentate aici și de aceea trimitem cititorul la alte lucrări de specialitate, inclusiv dintre cele apărute la noi în ultima vreme, cum ar fi, de exemplu, Mărginean (2000), King (2005). 1. Pregătirea investigațieitc "1. Pregătirea investigației" În orice investigație științifică se acordă o atenție deosebită etapei pregătitoare - cea care precedă operația propriu-zisă de culegere a informației empirice - deoarece pe parcursul ei se rezolvă câteva probleme esențiale în legătură cu: obiectivele
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Reliability and Validity, Sage Publications, Londra. Marica, George Em. (1942), „Încercare de definiție a satului”, extras din Revista de psihologie, Cartea Românească din Cluj, Cluj - Sibiu. May, Tim (1993), Social Research. Issues, Methods and Process, Open University Press, Buckingham/ Philadelphia. Mărginean, Ioan (1982), Măsurarea în sociologie, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Mărginean, Ioan (2000), Proiectarea cercetării sociologice, Editura Polirom, Iași. McGuire, William (1964), „Inducing resistence to persuasion”, în L. Berkowitz (ed.), Advances in Experimental Social Psychology, Academic Press, New York. McIver, Robert
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de definiție a satului”, extras din Revista de psihologie, Cartea Românească din Cluj, Cluj - Sibiu. May, Tim (1993), Social Research. Issues, Methods and Process, Open University Press, Buckingham/ Philadelphia. Mărginean, Ioan (1982), Măsurarea în sociologie, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Mărginean, Ioan (2000), Proiectarea cercetării sociologice, Editura Polirom, Iași. McGuire, William (1964), „Inducing resistence to persuasion”, în L. Berkowitz (ed.), Advances in Experimental Social Psychology, Academic Press, New York. McIver, Robert (1954), Academic Freedom in the United States, Columbia University Press, New York
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
își dă duhul și este condusă pe ultimul drum de un cortegiu funerar în cap cu „părintele vlădica Theodosie și cu mulțime de părinți călugări și popi și toată boerimea și cu toate gloatele curții” spre a fi înmormântată la Mărgineni „în gropniță, ce iaste în tinda bisericii den-a-dreapta, alăturea cu gropnița a soțului ei, fericitul răposatul Constandin Cantacuzino biu vel postelnicul, care gropniță au fost zidită de dânsa încă mai denainte vréme. Vécinoe pameat!” Bărbații aceștia se însurau Soții aduse
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
când „pedepsise” Brașovul și-l învinsese pe Gabriel Báthory. între necazurile acestei domnii agitate (între altele și din pricină că Radu Șerban a rămas fidel angajamentelor luate față de imperiali) și o bucurie, adusă de Doamna sa (Elena, fiică a postelnicului Udriște din Mărgineni, nepoată a lui Udriște cel ce fusese însurat cu Anca, fiica lui Radu de la Afumați): „Iar Șărban-vodă simțind de aceasta, fiindu-i oștile risipite, n-au putut aștepta, că au fugit în Moldova. Iar când au fost la Lunca Mare
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
la plecare o avere însemnată, căci și-a permis să întrețină în Austria (din când în când este semnalat la Tirnavia - în 1614 și 1617 - și în orașul Modov) o veritabilă Curte. Familia: Doamna Elena (fiică a postelnicului Udriște din Mărgineni), domnițele Ancuța (cea care trăise experiența unei logodne nefericite cu un reprezentant al Movileștilor și se va mărita aici cu Nicolae Pătrașcu, fiul lui Mihai Viteazul) și Elena - Elina - Ilinca, slujitorii, câțiva boieri cu jupânesele lor, trei logofeți de cancelarie
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
veneticii; mânia lui Neculce este elocventă), ci și o avere considerabilă (Elena i-a adus ca zestre partea care îi revenise din imensa avere a lui Șerban din Coiani și moșiile, ce i se cuveneau din partea mamei, ale boierilor din Mărgineni), care îi legitima confortabil identitatea românească. însurându-se cu Elena, Constantin Cantacuzino a realizat o „hipergamie”, luând o fată superioară ca rang și avere. Putem defini drept „hipergamie” această alianță și sub raportul palierului social pe care se aflau partenerii
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lui Vlad Vintilă, cel care era căsătorit cu Mara, fiica marelui logofăt Harvat, este atestat, împreună cu logofătul Tudor din Drăgoești, până la 4 ianuarie 1536; celor doi li s-au tăiat capetele din porunca lui Radu Paisie 60; Udriște vistierul din Mărgineni - însurat cu jupânița Anca, fiica lui Radu de la Afumați și a Doamnei Voica, cu care i-a avut pe Elena, pe Udriște banul și pe Drăghici; și nu fiul său - „sin” -, a fost tăiat în 1547 de Mircea Ciobanul, după
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Voievodul a poruncit ca „staripostelnicul” Constantin Cantacuzino, întemeietorul ramurii Cantacuzinilor din țara Românească, să fie ucis, în 1663, la Mănăstirea Snagov (și așa a văduva Elinei [Elena, Ilinca], soția postelnicului, fiică a lui Radu Vodă Șerban și nepoata postelnicului Udriște din Mărgineni. Ucigându-l pe hatmanul Șeptilici și pe postelnicul Goia, cei doi boieri „amestecați” în omorârea lui Gaspar Grațiani, Alexandru Vodă Iliaș a procedat astfel - consideră Miron Costin - „lege direaptă” („i-au omorât și trupurile lor le-au aruncat în ieșitoare
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și a fost îngropat, trei zile mai târziu, în catedrala vieneză cu hramul Sfântului Ștefan. Membrii acestei „Curți pribege” s-au întors acasă pe rând. Au venit întâi, prin 1633 sau 1635, Doamna Elena, văduva (coborâtoare din marii boieri din Mărgineni; era fiică a postelnicului Udriște), și Ilinca (Elena, Elina), la chemarea lui Matei Basarab. Ancuța (care încă la Viena se măritase cu Nicolae Pătrașcu, fiul lui Mihai Viteazul, după ce trăise experiența unei logodne nefericite cu Mihail Movilă) se va repatria
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
s-a și priceput să stârpească prin forță intervențiile lor. Lupta de la Periș, din 1547, le-a fost fatală intervenționiștilor. Și-au pierdut capetele atunci, după înfrângere, marele ban Tudosie din Periș (însurat cu Maria din Florești 219), Udriște din Mărgineni, mare vistiernic, soțul Ancăi; (fiică a lui Radu de la Afumați și a Doamnei Voica 220). Pe alți fugari (și au fost mulți: marele logofăt Tudor din Orboești - însurat cu Stana, a cărei mamă era Caplea, fiica lui Vlad Călugărul, marele
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Cocorăști, fiică a unui strănepot al lui Vlad Călugărul, înrudit și cu Mihai Viteazul. Domnul Radu de la Afumați a lăsat „urme” importante în starea civilă a unor mari boieri. Fiica lui, Anca, s-a măritat cu marele vistier Udriște din Mărgineni, ucis mai târziu de Mircea Ciobanul, care l-a prins pe acest pribeag în lupta de la Periș din 1547. Fiica lui Udriște și a Ancăi (pe care Radu de la Afumați o făcuse cu Voica), Elena sau Ilina, a fost soția
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mult de 1.600 de boieri (Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, p. 227). Cu execuții s-au soldat și încercările boierilor pribegi de a-l detrona: întâi, în 1546, când au fost decapitați - după înfrângerea oastei intervenienților - vistiernicul Udriște din Mărgineni și Teodosie banul și apoi, în 1552, când, înaintea bătăliei și de teama trădării, Mircea Ciobanul „a decapitat 47 de boieri la masa domnească și alți 6 chiar în ziua bătăliei” (Constantin Rezachevici, op. cit., vol. I, pp. 229, 239). Să
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
al lui Nicolae Stoicescu) îi cuprinde în țara Românească, pe Dragomir al lui Manea, nepot al lui Vladislav al II-lea, care a ctitorit mănăstirea Butoin și biserica din Bucov, unde își avea curțile; pe vornicul Drăghici al lui Stoica din Mărgineni, ziditor al Mânăstirii Mărgineni; pe Stoica din Bucov, care a ridicat o biserică în satul său Dragomirești din Dâmbovița; pe Neagoe, cel însurat cu Anca din Coiani; pe marele ban Mareș Băjescu, din a cărui poruncă a fost înălțată biserica
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
îi cuprinde în țara Românească, pe Dragomir al lui Manea, nepot al lui Vladislav al II-lea, care a ctitorit mănăstirea Butoin și biserica din Bucov, unde își avea curțile; pe vornicul Drăghici al lui Stoica din Mărgineni, ziditor al Mânăstirii Mărgineni; pe Stoica din Bucov, care a ridicat o biserică în satul său Dragomirești din Dâmbovița; pe Neagoe, cel însurat cu Anca din Coiani; pe marele ban Mareș Băjescu, din a cărui poruncă a fost înălțată biserica din Blăjești (tot banul
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Mănăstirea Caluiu, ridicată de Buzești, l-a primit și pe Radu Buzescu, fiul lui Radu Buzescu și mare ban pentru puțină vreme; postelnicul Constantin Cantacuzino, cel ucis în 1663 din partea lui Grigore I Ghica Vodă, a fost îngropat la Mănăstirea Mărgineni, rectitorită de el; marele spătar Leca, ucis pentru „hiclenie” de Radu Mihnea, era ctitor la Mănăstirea Panaghia și acolo a fost înmormântat înainte de 1616; marele vistier Cârstea Popescu este pictat, alături de ceilalți membri ai familiei, la biserica din Popești, în
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Voevod, Io Alion Voevod: au dat vinăriciul de la Solomon [ = Glodeni]. Io Alexandru Voevod sin Mihnii Voevod: înnoi hrisoavele. Io Mihai Voevod, cel Viteaz 61. în mai toate aceste pomelnice, unele „personalizate” - cum sunt cele identificate de Nicolae Iorga la Mănăstirea Mărgineni: al Saftei Stolniceasa (prima nevastă a stolnicului Constantin Cantacuzino), al Margăi Spătărescu (soția spătarului Mihai Cantacuzino), al Păunei Spătăreasa, al Maricăi Logofeteasa Cantacuzino (amândouă cumnatele Saftei)62 - (cu o circulație destul de liberă; ele trec uneori de la un lăcaș la altul
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]