2,766 matches
-
Marină Vlady. „Vladimir Semionovitch Vyssotski (en russe : В" адимир Семёнович Высоцкий)1, ne le 25 janvier 1938 et mort le 25 juillet 1980, est un grand auteur-compositeur-interprète et un acteur de theâtre et de cinema sovietique. En 1969, Vyssotski se mărie avec l'actrice française d'origine russe Marină Vlady. Celle-ci connaît bien leș nuits de travail de Vyssotski, se reveillant, marmonnant quelques mots et se dirigeant vers son bureau pour ecrire debout sur ce qui lui tombe sous la main
POEZIA CRITICII de IOAN LILĂ în ediţia nr. 547 din 30 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358377_a_359706]
-
ce le da la masă, tare mult mă chinuiesc, cum pot oare cu așa casă fericit să mă numesc. Când pe altul îl întreabă: Tu ești fericit, ori ba? Dând din cap, el spune-n grabă: Hm ! nu prea mult, măria ta! Dar de ce? Ce îți lipsește? zise îngerul suav. - Aș trăi împărătește, dar sunt trist, că sunt bolnav. Am umblat prin lumea- ntreagă pe la doctori, dar n-am leac sunt slăbit și fără vlagă și nu știu ce să mai fac. Și
UN OM FERICIT de IONEL CADAR în ediţia nr. 964 din 21 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/358517_a_359846]
-
Sătmar până-n Săcele Numai vaduri ca acele. Vai de biet Român săracul, Îndărăt tot dă ca racul, Nici îi merge, nici se-ndeamnă, Nici îi este toamna toamnă, Nici e vară vara lui Și-i străin în țara lui. (...) Ștefane, Măria Ta, Tu la Putna nu mai sta, Las-Arhimandritului Toată grija schitului, Lasă grija Sfinților În sama părinților, Clopotele să le tragă Ziua'ntreagă, noaptea'ntreagă, Doar s-a'ndura Dumnezeu Ca să-ți mântui neamul tău! Tu te'nalță din mormânt
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
Și străinul te tot paște De nu te mai poți cunoaște. Sus la munte, jos pe vale Și-au făcut dușmanii cale, ... Cine-au îndrăgit străinii, Mâncă-i-ar inima câinii, Mânca-i-ar casa pustia, Și neamul nemernicia! Ștefane, Măria ta, Tu la Putna nu mai sta”, ... Ei bine! Din partea acestora și-a atras ura, mânia, dorința lor de a-i închide gura celui care avea rolul să contribuie la trezirea maselor. Așa se explică destinul lui ca ființă umană
EMINESCU POET NAŢIONAL ŞI UNIVERSAL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 531 din 14 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357561_a_358890]
-
printre șoapte, Iar acum chiar știu că se poate Să fac un vis să devină realitate. Și simt cum schimbarea vine Tot ce e rau se preschimba în bine, Iar adierea vântului ține Loc de atingeri suave și fine. Briză mării mă poartă pe vise... Plutind ușor pe speranțe atinse. Zburând lin peste tărâmuri cuprinse Între râuri de nori cu raze aprinse. Lumină de aur mă poartă cu dor În locul în care tristețile mor. Și-un zâmbet în hohot mă prinde
CALATOR de ANGHELUŢĂ LUPU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358664_a_359993]
-
care o degajă este poezia “Ora pământului”: luna răstignită între doi copaci / își scurge mierea- / mir pentru răni nevăzute / păsări rămase fără cuib / umblă speriate / pe sub cer nicio poartă / doar ghearele nopții / sculptează Siberii / în lumea de ceață / prin ochii mării / tăcut își plânge neputința / de-a mai putea purta pe umeri / mătasea albă a florilor de măr / din templul îngenuncheat / se înalță un glas de suflet troienit / „ Elohim ”...” Foarte frumos, foarte real, aproape pipăibil cu inima ... Se regăsesc aici și
LA CARTEA MIHAELEI AIONESEI CERŞETORI DE STELE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358678_a_360007]
-
datele interesante despre satul său natal, din apropierea Mangaliei, un sat tipic zonei dobrogene, scena colectivizării forțate, atât de tragică pentru România acelor ani, aventurile prin școlile timpului, precum și începuturile sale de pescar amator, care sunt o caracteristică a oamenilor din preajma mării și care la maturitate devine un al doilea mod de existență pe aceste meleaguri. Dar cea mai captivantă lectură o avem despre perioada maturității, în paginile de dragoste care ne dezvăluie un suflet zbuciumat și mereu în căutarea infinitului absolut
STAN VIRGIL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344495_a_345824]
-
ușor, ne-am revenit din transa acestei uniuni fizice și sufletești, în care ambele noastre ființe au răspuns, în același moment, la acea clipă ancestrală. Eram transpirați, obosiți, transfigurați. Și iarăși am sărit amândoi din barcă, să ne răcorim în mijlocul mării. Era ultima baie în mare pe acea zi. După mai multe ture în jurul bărcii, a venit din nou la mine, m-a cuprins pe după gât și m-a sărutat cu pasiune, murmurându-mi în ureche: - Mulțumesc, iubire! Cuvintele acestea mi-
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344651_a_345980]
-
fericiți cei care pot uita ceea ce nu se mai poate reface. În opereta „Liliacul” pe o frumoasă melodie se cântă „Este fericit, cel care uită, ce nu mai poate fi modificat”. Amintesc pasajul ca să nu fiu considerat plagiator ca alte mării (nu vă gândiți la ..., mă refer la Caragiale care cică ar fi plagiat „Năpasta”). Dacă în dragoste uitarea este un har Dumnezeiesc care din păcate nu este dat multor muritor, în general mulți fac eroarea de a considera iertarea similară
A UITA I-O CRIMĂ! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350663_a_351992]
-
d.Hr., când împăratul Traian a distrus centrul spiritual al lumii antice din Munții Orăștiei. R.E.L.: Am înțeles și cred că au înțeles și românii noștri, cei care au cu adevărat în piept o inimă română, că, avem acum aceeași Mărie, dar cu altă pălărie. Gheorghe Funar: Cele câteva exemple prezentate dovedesc că la București a fost făcută o schimbare formală a Guvernului Ungureanu cu Guvernul Ponta. R.E.L: Când ceva nu merge bine La noi o știe oricine Vina atuncea
SCHIMBAREA FORMALĂ A GUVERNULUI DIN ROMÂNIA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358847_a_360176]
-
ele, cu răbdare Și cumințenia holdei, ce trupul, ne dă rod - E ziua României. Să ne trăiești, Mărite! Să-Ți fie tot poporul, și țara, de folos! Și dă-ne nouă mâine, ca azi, aceste pite! Spre Rai, tot înainte, Măria Ta, Hristos! 23 noiembrie 2011 Referință Bibliografică: CÂNTEC DE ZIUA ROMÂNIEI / Jianu Liviu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 332, Anul I, 28 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Jianu Liviu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
CÂNTEC DE ZIUA ROMÂNIEI de JIANU LIVIU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358957_a_360286]
-
ți-am pictat o mare-n valuri line Cu porți, din loc în loc, spre paradis! Când rătăceam amețitor de-albastru Cu pași de foc pe ochii înserării, Îți eram stea dar și tu-mi erai astru Și străluceam egali deasupra mării. Port vraja ta la drum de primăvară, Prin pieptul meu, azi trece-o ciocârlie Și-n zborul ei se-aprinde-a mia oară Un câmp de maci pe-o oază de hârtie. Referință Bibliografică: Un câmp de maci pe-o oază de
UN CÂMP DE MACI PE-O OAZĂ DE HÂRTIE de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359331_a_360660]
-
ne simțim tare onorați. Prezența dumnevoastră, conașule, ne face o mare cinste, și suntem bucuroși că ne-ați călcat praguil casei, și se duse după țuica păstrată pentru „zile mari” și musafiri de seamă. - E bine să cinsți cu slujitorii măriei voastre, căci bunul Dumnezeu vă va aduce bucurii și noroc... - În dragoste, parcă așa spune sfântul Ioan Gură de Aur? - Știu eu?!... dar fiți sigur, conașule, că nu vă va face rău o țuiculiță de prună și niște răcituri pe
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
activă se poate contura o mică reprezentare a ceea ce putem percepe despre EL. Eternul Feminin - întruparea pozitivismului! În sens negativ despre Eternul Feminin ca principiu de pasivitate, de receptare, de primire, s-a tot spus în toate vremurile, ba chiar "mării gânditori" ai evului mediu se tot întrebau retoric dacă “femeia gândește?”... Desigur că aceia ce au comentat astfel nu aveau 'ajutorul' cunoștințelor necesare și nici nu au 'primit' să-și depășească limitele de înțelegere pentru aceasta, fiind și o epocă
FEMININ LA MASCULIN!(I) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359382_a_360711]
-
datele interesante despre satul său natal, din apropierea Mangaliei, un sat tipic zonei dobrogene, scena colectivizării forțate, atât de tragică pentru România acelor ani, aventurile prin școlile timpului, precum și începuturile sale de pescar amator, care sunt o caracteristică a oamenilor din preajma mării și care la maturitate devine un al doilea mod de existență pe aceste meleaguri. Dar cea mai captivantă lectură o avem despre perioada maturității, în paginile de dragoste care ne dezvăluie un suflet zbuciumat și mereu în căutarea infinitului absolut
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359344_a_360673]
-
psihologi și psihiatri au hotarat.E boală curata.Au luat-o ,au analizat-o, au intors-o pe toate părțile, au pus-o pe masa de operație, au disecat-o sub microscop și au trecut-o în rândul bolilor nervoase. Mării poeți ai lumii se răsucesc în morminte,Eros probabil a fost pus în cămașă de forță... Noi ăștia normalii și îndrăgostiții,știam că aveam ceva probleme nediagnosticate,dar ...hmmmm...parcă nu ne credeam chiar dusi.Am devenit pacienții unei lumi
PACIENT de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359540_a_360869]
-
dea-n clocot și leneveală. - Și e bună o amărușcă la conu'Ionel Dragomir să-ți ia pitacii, bag samă ? - Chimirul meu nu e și gazda mărunțișului tău, cloșcă la ai mei d-ar sta și nu-n cuib străin! - Măria mea, își dădu cu reflecția Panacoadă, nu puse geană pă geană-n noaptea aia. Ieșise s-aducă apă și i se păru o mogâldeață că bâjbâie și șmotruiește ceva, a dat o strigătură de urât dar nimic...Făceam legătura cu
NIŢĂ ALU DÂRĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359542_a_360871]
-
samă, păcatele mele, se burzului ca-ntr-un blestem de deochi, cu raci roșii perpeliți pe jăratec și înghițiți în lunec de gălușcă ăl mai în vârstă dintre ei. - Dumiresc vorba dumitale înfiptă, dăsară, vere. Pun cap la cap cu Măria mea și tot ticluiesc spusele tale de amețit fără leac, adăugă de luare aminte Panacoadă, hiert că „bătrânu” Niță Șerb, verișoru' primar al nevesti-si era tot fedeleș la vorbă. - Bodogăneala pe uliciorică de care pomenii șoala are o legătură, sigur
NIŢĂ ALU DÂRĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359542_a_360871]
-
și sete a cărui Tăcere în somn o îngâni!”; „Mă vezi, nu-i așa, rezemat de un crin!”; „Prieteni, când voi muri, pe mine așezați-mă în lotca nevăzută a Cântecului! Nu mă îngropați nici în Isla Negra, nici în fața mării, nici între crinii amintirilor!” Desăvârșirea fără cusur, perfecțiunea, sufletul, inima, cupa vieții, iubirea sunt atributele trandafirului. În iconografia creștină, trandafirul este fie potirul în care a picurat sângele Mântuitorului, fie o transfigurare a picăturilor de sânge, fie semnul rănilor lui
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]
-
le stau în gât, ca un broscoi tare urât, cum ar fi spus Ioan Oltean, un mizerabil de curtean, nu zic mai mult de-atât. Se îngrozesc românii toți, că SMURD-ul e vizat de hoți și, pupăză peste colac, măria ta le faci pe plac acestor mafioți.” Tăcu arabul Arafat, căci vodă, prost și îngâmfat, sări, ca arsul, de pe tron și, precum ultimul poltron, se puse pe-njurat. „Să vii în fața mea cutezi, și să acuzi, fără dovezi? Îți spun așa
LĂSAŢI CHIPUL ROMÂNIEI PROFUNDE SĂ SE-ARATE! de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360629_a_361958]
-
folosit în poezia populară românească decât codru, așa de iubit și cântat de marele poet național Mihai Eminescu: „Ce te legeni codrule Fără ploaie, fără vânt, ................................... Codrule, codruțule Ce mai faci drăguțule?“ Iată câteva titluri ale unor poezii eminesciene: Codrule, Măria-ta, Povestea codrului, Freamăt de codru, La mijloc de codru, Pește codri stă cetatea. Codrii imenși i-au servit romă¬nului de adăpost în vremea na¬vălirilor și, cănd bejenia se prelungea, românii defrișau tere¬nuri pentru locuințe și semănat
CODRU-I FRATE CU ROMÂNUL de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360053_a_361382]
-
guler, spartă, cu motive florale, gaci (pantaloni) din pânză țesută bumbăcel în bumbăcel, din patru lați (un lat având cincizeci de centimetri). Ionuț Uivaroși, membru al Ansamblului „Mugurii Codrului” a interpretat cântece populare, printre care și o creație proprie „Codrule, Măria ta”: I „Codrule, Măria ta, Lasă-mă sub umbra ta, Lasă-mă la umbra ta Să mă iubesc cu mândra. II Da' să nu mă spui la nimeni Că-i și mândru lângă mine. Noi acolo vom cânta. Și cu
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
florale, gaci (pantaloni) din pânză țesută bumbăcel în bumbăcel, din patru lați (un lat având cincizeci de centimetri). Ionuț Uivaroși, membru al Ansamblului „Mugurii Codrului” a interpretat cântece populare, printre care și o creație proprie „Codrule, Măria ta”: I „Codrule, Măria ta, Lasă-mă sub umbra ta, Lasă-mă la umbra ta Să mă iubesc cu mândra. II Da' să nu mă spui la nimeni Că-i și mândru lângă mine. Noi acolo vom cânta. Și cu drag ne-om bucura
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
naționale și internaționale pentru activitatea sa literară și de promotor cultural. Opera: • 1-Ochi deschis, versuri, editura Litera,1974, București • 2-Fugă Statuilor, poeme, editura Litera, l979, București • 3-Nucul dintre două veacuri, versuri, editura L`Etoile d`Argent, Namur, Belgia,1996 • 4-Vitraliile mării, versuri, editura L`Etoile d`Argent, Namur, Belgia,1997 • 5-Chipul din oglindă, român, editura Fundației Culturale „I. D. Sîrbu”, Petroșani, 1997 • 6-Confesiunea unui navigator pe uscat, poeme, editura Academiei Americano-Română, Mannhein, Germania,1998 • 7-Să ne unim mâinile, prieteni, poeme, volum bilingv
AL FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340302_a_341631]
-
nu numai un mincinos fără pereche, ci și foarte bețivan, ba chiar necuviincios față de Grande Madame, din cauza remușcărilor, s-a aruncat din înaltul turnului și pieritu-au el la fel de nevrednic precum a trăit. Însă noi, vigilenți și cu mare credință pentru Măria Ta, am reușit să salvăm aparatul acela miraculos cu care v-a consultat. Iată-l! Așteptăm poruncă pentru a-l pune noi în funcțiune și veți vedea cât de mincinos era jidanul. Regele, care pilise ceva mai mult la vânătoare
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]