3,215 matches
-
acel moment, Papa, care își ridicase mâna dreaptă lângă obraz, tocmai se pregătea să facă în liniște semnul crucii. Dar întâlnind privirile stăruitoare ale celor trei bărbați aliniați sub ochii săi, își întrerupse gestul. Papa băgă de seamă că erau măslinii la chip precum arabii, dar aveau nasurile mici și părul bine strâns la spate. Erau orientali. Dar nu putea spune din ce țară veneau. Purtau cu toții niște haine lungi care le cădeau până la picioare și erau încălțați cu un fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
numai pe Nishi, ci se răspândiseră și printre supuși. Își zise în sinea lui că el trebuia să-și învârtoșeze inima. A doua zi de dimineață plecară din Córdoba. Iarăși aceleași câmpuri sălbatice și dogorâte. La marginea lor - livezi de măslini, colibe indiene și conace de moșieri cu acoperișuri după moda spaniolă. Se repetau aceleași priveliști ca la dus. Însă, în ochii japonezilor obișnuiți acum să călătorească, nu mai licărea nici pic de curiozitate. Se gândeau uneori că fiecare pas pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
sămânță care a prins să încolțească în inima mea este voia Ta! Acapulco. Galionul care ne va duce la Manila e ancorat în golful ce sclipește încețoșat. Promotoriile de jur împrejurul golfului, precum și insulițele dinăuntru sunt acoperite pe de-a întregul de măslini. Față de ținuturile înalte din Mexico, aici e zăpușeală. Japonezii stau în barăcile fortăreței Acapulco. Toată ziua dorm ca dușii de pe lume. Ca și cum toată vlăguirea și istoveala îndurate atâta vreme s-ar fi năpustit asupra lor dintr-o dată, nu fac decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
să-i faci, Îi spuse-i lui Guy. Instinctul de conservare Îl Împinge să facă asta. — Cel mai puternic instinct al italienilor. — Da, cel mai puternic instinct pe care-l au italienii. Coboram serpentinele prin praful adânc, ce pudra crengile măslinilor. Spezia se-ntindea dedesubt, de-a lungul mării. Pe măsură ce se apropia de oraș, șoseaua Înceta să coboare, aplatizându-se. Tânărul Își băgă capul pe fereastră: — Eu m-aș da jos aici. Oprește, Îi spusei lui Guy. Am tras la marginea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
sfântă, dor de Isus Mare,adânc, nestăvilit.. Presărat cu umilință, Si purtat spre infinit Foaie sfântă-a lemn de cruce Și a fier trecut prin mâini Nu găsești...în tine forță, Mulțumire să îngâni. Foaie sfântă-ngenunchere Sus pe deal printre măslini, Suferință și iubirea Tremurând s-au prins de mâini. Foaie sfântă a tristețe Și-a durerii de nespus Îmbrăcat în jalea lumii, Mă privește azi Isus... Foaie sfântă a Iubire, Și-a răbdării îndelunge Îndeajuns, nu sunt cuvinte Strigă inima
Poem trist by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83246_a_84571]
-
se Întinse după un șervețel, Își tamponă ochii și Începu să plângă. — Aș da orice să-i am Înapoi pe amândoi, adăugă ea abia șoptit, cu vocea tremurândă. Pe amândoi? Moff era siderat. Să-i Întindă ea o ramură de măslin, să fie prieteni sau... mai mult? Heidi Îl privea În tăcere, pregătindu-și inima pentru dezastru. La ora cinci, se difuză un alt reportaj special cu Harry Bailley, de data asta filmat În Mandalay. Suntem pe vârful superbului deal Mandalay
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
din pricina nenorocirii lor. 15. Ce ar putea să facă prea iubitul Meu popor în Casa Mea? Să facă o mulțime de nelegiuiri în ea? Vor îndepărta juruințele și carnea sfîntă, răutatea dinaintea ta? Atunci ai putea să te bucuri! 16. "Măslin verde, gras și cu roade frumoase și plăcute este numele pe care ți-l dăduse Domnul, dar cu vuietul unei mari troznituri, îl arde cu foc, și ramurile lui sunt sfărîmate. 17. Căci Domnul oștirilor, care te-a sădit, cheamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
fi slăbită, și grăsimea cărnii lui va pieri. 5. Se va întîmpla ca atunci cînd strînge secerătorul grîul, și brațul lui taie spicele; da, ca la strînsul spicelor în valea Refaim; 6. vor mai rămîne doar cîteva, ca la scuturatul măslinului: două, trei măsline, pe vîrful crengilor, patru sau cinci, în ramurile cu roade, zice Domnul, Dumnezeul lui Israel. 7. În ziua aceea, omul se va uita spre Făcătorul său, și ochii i se vor întoarce spre Sfîntul lui Israel; 8
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
se strigă după vin; s-a dus orice desfătare, nu mai este nici o veselie în țară. 12. Numai pustiire a mai rămas în cetate, și porțile stau dărîmate. 13. Da, în țară, în mijlocul popoarelor, este ca atunci cînd se scutură măslinul, sau ca la culesul ciorchinelor rămase după culesul viei. 14. Ceilalți însă, care vor mai rămîne, își înalță glasul, scot strigăte de veselie de pe țărmurile mării, laudă măreția Domnului. 15. "Proslăviți dar pe Domnul în locurile unde strălucește lumina, lăudați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
asculta, Eu Dumnezeul lui Israel, nu-i voi părăsi. 18. Voi face să izvorască rîuri pe dealuri, și izvoare în mijlocul văilor. Voi preface pustia în iaz, și pămîntul uscat în șuvoaie de ape; 19. voi sădi cedri, salcîmi, mirți și măslini în pustie; voi pune chiparoși, ulmi, și merișori turcești la un loc în pustie, 20. ca să vadă cu toții și să știe, să priceapă și să înțeleagă că mîna Domnului a făcut aceste lucruri, și Sfîntul lui Israel le-a zidit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
mai frumoase regiuni lusitane. Santa Comba, în apropiere de Vimieiro, se află cam la 40 km la miazănoapte de Coimbra. Sunt locuințe modeste dar sănătoase, cu grădini și arbori roditori, căci întreg ținutul e mănos. Șoseaua trece printre livezi de măslini și holde, nu prea departe de casa lui Salazar. Pe aici, verdele puternic cu ape metalice, începe să domine peisajul. Au dispărut nuanțele palide din Sud, verdele acela decolorat de soare, biruit de argilă și nisip după cele dintâi secete
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
la facerea armelor lui de război și a uneltelor carelor lui. 13. Va lua pe fetele voastre să-i facă miresme de mîncare și pîine. 14. Va lua cea mai bună parte din cîmpiile voastre, din viile voastre și din măslinii voștri, și o va da slujitorilor lui. 15. Va lua zeciuială din rodul semințelor și viilor voastre, și o va da famenilor și slujitorilor lui. 16. Va lua pe robii și roabele voastre, cei mai buni boi și măgari ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
negustori și particulari. La fiecare sfârșit de lună, milioanele veneau pe bandă rulantă Încât Onassis* cu bărcile lui comerciale părea un gândac În comparație cu acest monstru financiar! Pe lângă aceste valori fixe, mai poseda În Împrejurimi câteva importante insule unde se cultiva măslinii și unele fructe exotice și de unde banii alergau către el adunați cu lopata...! Având atâta avere, ce credeți, acest slăbănog individ, mânca cu șapte burți...? Nici vorbă. În timpul mesei de prânz, i se aducea lui și celor doi copii ai
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
hulă pe suflet maramă cu chip de zeu vălurit privirea mea larg far fără odihnă bărbatule de oriunde ai veni dragoste cărnii tale spune-i că la țărm sentimente clatină nori cu vele dezlănțuit sufletul meu quiproquo sub creangă de măslin trăiesc într-o inimă de bărbat acolo a fost îngropat până și-a dat la o parte piatra în fiecare zi pe picioare cu buze molatice întorc viața în el uite-mă sunt viu se bucură îl aud sunt cu
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
femeie, va dezvălui totul. Atunci tot sacrificiul s-ar fi dovedit zadarnic, iar Adevărul în care și el credea - o vorbă goală. Nu era chip să mai trăiască. S-a spânzurat repede, fără să se gândească prea mult, de un măslin înflorit. A mai apucat să vadă cum se înălța soarele peste oraș, iar din ochii lui au început să cadă lacrimi limpezi și mari. L-au găsit într-un târziu, și-a fost recunoscut de sutași, bucuroși că, murind, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
dar nu știi și nu vei ști niciodată, pentru că e starea ta firească. Fericirea e în tine ca pomii viitori în semințele fructelor de azi; în singurătatea ta senină, înțelegătoare, asemeni celei a lui Isus în clipa rugăciunii pe Muntele Măslinilor, înaintea vânzării... Adu-ți aminte: „ Doamne, treacă paharul acesta de la Mine!”. Și tu te rogi, serile, și ești singur, singurătatea ta interioară, cea mai senină și populată din toate singurătățile lumii. Cum poți să spui că nu ești fericit? Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
puteri; ne aflam în Ierusalim desigur, acolo la interferența marilor religii din această parte a lumii, „Iudith!, spuneam, Iudith!”... ea stătea supusă ușoarei adieri dinspre Muntele Sinai și dealul Căpățânii, în timp ce domnul Pavel ne căuta în vis lângă tufele de măslini, să venim să vedem fantasticul răsărit de soare dinspre Marea Roșie... În seara aceea - căci mă prinse înserarea acolo - soba bucătăriei iradia o dulce căldură, mângâietoare; doamna Pavel, în sărbătoarea născută de epistola domnului Davidsohn pregăti și ne servi nemuritoarele ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
că nu se alesese din medicină cu nici un dirham, căci nu de pe urma ei trăia: avea în bogata Vega din Granada, nu departe de pământurile sultanului, o duzină de sate înconjurate de lanuri de grâu și de orz, de livezi de măslini și de alte soiuri de plantații admirabil întreținute. Recoltele sale de grâu, de pere, chitre, portocale, banane, dar și de șofran și de trestie de zahăr, îi aduceau, zice-se, trei mii de dinari de aur pe sezon, lucru pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
catârca pe care era cocoțată, pentru ca eu s-o văd din nou, s-o privesc, să-mi amintesc de fetița la care țineam și pe care o băteam până începea să plângă. Era la începutul verii, într-o livadă de măslini pe drumul spre Meknès. Tatăl meu hotărâse ca eu să-l însoțesc, împreună cu Warda și cu Mariam, într-o călătorie în interiorul țării. Tot mai căuta terenuri pentru luat în arendă. Intenționa, cu ajutorul unor agronomi andaluzi pe care îi cunoștea, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Sara cea de neînlocuit, se agitaseră în jurul Fatimei, dându-i cu suliman roșu pe obraji, cu negru pe mâini și pe picioare, desenându-i între sprâncene un triunghi și încă unul sub buza de jos, alungit ca o frunză de măslin. Astfel fardată, a fost așezată pe un postament pentru a putea fi admirată de toți, în timp ce li se oferea de mâncare matroanelor care o împodobiseră. Spre sfârșitul după-amiezei, prietenii și rudele se adunaseră în fața casei lui Khâli. Mireasa își făcuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
miazănoapte de marea a cărei coastă, spre deosebire de cea care se vedea în față, de partea cealaltă a Adriaticii, era dantelată, cu multe golfuri mici cu apă cristalină, pline de pești. Gymnasium-ul lui Proculus se ridica în vârful unui promontoriu, printre măslini, vii și stupi. Acolo se stabilise marele maestru după ce se retrăsese din arenă. Antonius străbătu drumul îngust și-și opri calul la umbra unui smochin. Din înaltul promontoriului vedea o vale - un mozaic de terenuri de diferite culori și lanuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
sunt aceia care, În luptă, când s-au jertfit, Au dus Țara, la-nălțare, Iar vrăjmașu-a fost strivit. Demnitate, moșteniră, De la bravii lor părinți Ce milenii străjuiră În Carpații-mpăduriți. Pe cruce, n-au cască rece! Le-am pus ramuri de măslin, Ca prin vremea care trece, Pacea să-nvingă, deplin.
Moment înălţător. In: BALSAM PE SUFLET by PANDELICA RADEŞ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/352_a_607]
-
două persoane care se unesc cu mintea, cu sufletul... — Dar cum rămâne cu trupurile? am bolborosit. S-au întâlnit deja? Dar, din fericire, Tom nu a auzit. —Uite, duminică mergem la un fel de club, zise el, pe aleea cu măslini. Niște persoane pe care le cunoaște Alice sunt patroni. De ce nu vii cu noi? Este în Highbury. —Cum se numește? —Chill Out. Se spune că este o atmosferă foarte relaxantă. Își începe programul la patru și vom fi acolo de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
în acord bunul-gust al podelei de teracotă manufacturată și părul blond al Belindei Fine, care stătea la tejgheaua de oțel inoxidabil și tăia un măr. Purta o rochie roz de mătase, avea picioarele goale, iar tocătorul era din lemn de măslin. Mintea îmi era ascuțită, observând fiecare detaliu, indiferent cât de lipsit de importanță. —Ești bine? întrebă Suki. Arăți ciudat. —Mă simt ciudat. S-a așezat pe unul dintre scaunele din jurul mesei din bucătărie și mi-a arătat către un altul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
începe să spună conținutul problemei). Să fim mai buni Toți:Peste tot, peste tot e Crăciun în noaptea cea sfântă! P 1 : E Crăciun în țări cu brazi și cu pini, P 2: Dar și în țări cu palmieri și măslini, P 3: E Crăciun și sub piscuri semețe de nea îmbrăcate, P 4: E Crăciun în lanurile cu grâne coapte, P 5: E Crăciun unde copiii sunt visători, P 7: E Crăciun unde bătrânii încărunțesc răbdători, P 8: E Crăciun
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]