18,601 matches
-
mă identific cu un singur model, trec de la un artist la altul suspectându-mă, uneori, eu însumi de trădare. Însă în realitate n-am trădat nicicând pe nimeni. Doar pe mine, poate. Aș spune că am fost apropiat de mulți maeștri, dar n-am avut un Maestru. Așteptarea mă definește și fata morgana mă atrage mereu altundeva. Adevărurile găsite sunt totale, dar mereu temporare, ele n-au aroganța răspunsurilor ultime. De aceea din totdeauna mi-a plăcut fraza lui Kafka: "o
George Banu - Doctor Honoris Causa - Un Prospero al teatrului () [Corola-journal/Journalistic/10544_a_11869]
-
trec de la un artist la altul suspectându-mă, uneori, eu însumi de trădare. Însă în realitate n-am trădat nicicând pe nimeni. Doar pe mine, poate. Aș spune că am fost apropiat de mulți maeștri, dar n-am avut un Maestru. Așteptarea mă definește și fata morgana mă atrage mereu altundeva. Adevărurile găsite sunt totale, dar mereu temporare, ele n-au aroganța răspunsurilor ultime. De aceea din totdeauna mi-a plăcut fraza lui Kafka: "o destinație există, dar nu un drum
George Banu - Doctor Honoris Causa - Un Prospero al teatrului () [Corola-journal/Journalistic/10544_a_11869]
-
fac din toată inima. Cred că prin această onoare care i se acordă lui Biță Banu, câștigătoare este Universitatea." Victor Rebengiuc * Biță Banu dintotdeauna mi-a luat-o înainte... ne-am întâlnit fiind studenți amândoi la clasa de actorie a maestrului Finteșteanu, asistat de o tânără debutantă pe nume Sanda Manu, unde proaspătul buzoian ne-a cucerit pe toți cu verva sa plină de originalitate: un amestec de umor provincial sănătos și o sofisticare erudită care ne depășea, provocându-ne admirația
George Banu - Doctor Honoris Causa - Un Prospero al teatrului () [Corola-journal/Journalistic/10544_a_11869]
-
din activitatea lui de interpret, mai curând decât din aceea de compozitor, călătorește mult, se manifestă împreună cu Richard Strauss, Gabriel Fauré, Pablo Casals, iar în timpul primului război mondial se află în România, unde ulterior avea să dirijeze prima reprezentație cu Maeștrii Cântăreți din Nürenberg și prima execuție a Simfoniei a 9-a de Beethoven. Enescu va reprezenta întotdeauna Absolutul După război, își împarte viața între Franța și România. Activitatea sa pedagogică devine în acea perioadă deosebit de importantă. Dinu Lipatti e unul
Vocile României by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10582_a_11907]
-
Beethoven. Enescu va reprezenta întotdeauna Absolutul După război, își împarte viața între Franța și România. Activitatea sa pedagogică devine în acea perioadă deosebit de importantă. Dinu Lipatti e unul dintre protejații săi - o legendă a secolului - violonist, apoi pianist și compozitor. Maestru al lui Yehudi Menuhin, pe care-l urmărește cu atenție și prudență, privilegiind întotdeauna interpretarea muzicală și nu virtuozismul pur, îi va transmite acestuia un profund sens al umanității, care nu-l va părăsi pe Menuhin niciodată, așa cum s-a
Vocile României by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10582_a_11907]
-
Unele au fost revăzute de compozitor în anii '30, versurilor de Carmen Sylva adăugându-li-se altele, de autori francezi cunoscuți, din secolul 19, ca Leconte de Lisle, Albert Samain, Sully Prudhomme. Iar șederea lui Enescu la Viena, contactul cu maeștrii austrieci generase, încă de la începutul carierei sale, gustul pentru lied, stimulat de o importantă influență schubertiană. Mariana Nicolesco a oferit acest Recital nu numai la Paris, ci și în România și în Japonia. Urmează Ierusalimul și din nou America, unde
Vocile României by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10582_a_11907]
-
foarte cult și foarte modest. Înaintea interviului, îmi aduc aminte că i-am telefonat așteptându-mă ca o secretară să planifice întâlnirea pentru o dată îndepărtată. Cineva mi-a răspuns și am cerut să vorbesc cu domnul Borges. "Sunt Borges." "Vai, maestre..." Nu, nu, nu-mi spuneți maestre! Spuneți-mi Borges!" I-am explicat despre ce este vorba. "Bun, când doriți să veniți? La ora zece e bine?" În plus, avusesem prima întâlnire cu el într-o librărie. Deja nu mai vedea
Cu Alina Diaconu despre Borges by Theodor Tudoriu () [Corola-journal/Journalistic/10583_a_11908]
-
mărturisește strădania de a împămînteni însemnele Cerescului, Sacrului. A picta starea de extaz, momentul de iluminare, clipa Revelației. A-l aduce pe privitor în intimitatea Harului, a stării de Grație". Starea de spirit a poetului e, la rîndu-i, pietatea. Dacă maeștrii în cauză "se roagă pictînd", acesta mărturisește smerit că n-a făcut altceva decît a încerca să transpună rugăciunile lor din limbajul pictural într-unul al Cuvîntului, rugîndu-se "ca oricare privitor al tablourilor". Deci, cum ar veni, o rugăciune translată
între pămînt și cer by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10597_a_11922]
-
mult sau mai puțin cunoscute. în plus, în anumite situații, autorul nu ezită să se avânte pe teritoriul imponderabil dar atât de fascinant al istoriei contrafactuale. Romanul Istorisirile Signorei Sisi prilejuiește bucuria unei mult așteptate noi întâlniri cu unul dintre maeștrii incontestabili ai romanului românesc postbelic.
Învingători și/sau învinși by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10634_a_11959]
-
a țăranului român" sau de "cântecul medieval citat de Monteverdi în Sonata sopra Sancta Maria ora pro nobis." Cu toate că în literatura noastră muzicală mai există un Recviem - Parastas al lui Marțian Negrea și un Recviem semnat de Myriam Marbé, Pomenirea maestrului Ștefan Niculescu "este - conform mărturiei autorului - o adaptare proprie a denumirii celebrului Ein deutsches Requiem, Ťdupă cuvinte din Sfânta Scripturăť, cum spune Johannes Brahms" - mai degrabă o celebrare a eternității spiritului, o "aducere aminte de Cel de Sus și de
Un recviem românesc by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/10625_a_11950]
-
nu mai e "fracturat" de neliniștea disperată a vocilor, ci înaintează imperturbabil, ca un flux concentrat de energie, pentru a face ruga mai eficace și mai penetrantă: "Doamne, Iisuse Hristoase, miluiește-ne!" Simțul proporției și al echilibrului îl determină pe maestrul Niculescu să destindă (suspende) tensiunea extremă a implorărilor anterioare, prin introducerea - ca parte a 3-a - a Cântecului zorilor, extras din culegerea "Ale mortului", alcătuită de Constantin Brăiloiu în 1936. Clopotelor din secțiunea precedentă le corespunde acum gongul, ca un
Un recviem românesc by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/10625_a_11950]
-
îi mântuie "pe cei care nădăjduiesc în tine..". Isonul, ca și unisonul revin în prim-plan, potențând nevoia de centralitate, ca "permanență a gândirii" sau, cum ar spune Mircea Eliade, ca simbol al accederii la "realitatea absolută". Ca de obicei, maestrul Niculescu atinge, prin maxima simplitate a mijloacelor componistice, zone ale celei mai înalte spiritualități, cuvintele fiind doar forma ei "întrupată". Întregul colectiv coral-orchestral și, deopotrivă, dirijorul Horia Andreescu au excelat în redarea esenței sacre a acestei veritabile capodopere.
Un recviem românesc by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/10625_a_11950]
-
care literele își schimbă locul în cuvânt. Bărbații și-au creat confrerii și cluburi de G.O.L.F. - Gentlemans Only Ladies Forbiden - adica „numai pentru bărbați”, unde discuta afacerile lumii și caută cuvântul pierdut după omorârea lui Hiram, fenicianul, marele maestru arhitect al Templului lui Solomon. Femeile au fost însă întotdeauna în posesia CUVÂNTULUI MAGIC, prin intermediul reginei de SABA, prietena cu HIRAM. CUVÂNTUL MAGIC este o MANTRA VIBRATOARE care dă putere și biruința - cuvântul IUBIRE. Despre RITUALUL DE PURIFICARE PRIN IUBIRE
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
acest an, în care ACSR va intra în cel de-al 11-lea an de activitate. Până în prezent avem următoarele propuneri: Așteptăm noi propuneri. Redacția Reproducem textul din numărul pe ianuarie al revistei editorialul „2008 AN AL MARILOR PIERDERI” ...Despre maestrul Vasile Gorduz, sculptor de valoare mondială, profesor universitar la Universitatea Națională de Arte, câștigător a numeroase premii naționale și internaționale, membru onorific al Asociației Canadiene a Scrii torilor Români, știam de multă vreme că se luptă cu un cancer la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
atelier împreună cu poetul George Filip, făcea vin din strugurii pe care tocmai îi culesese din curte. Nu pentru el, ne-a explicat distinsa doamna Silvia Radu, ci pentru prieteni și admiratori, care găseau întotdeauna un pahar de vin bun la Maestru. Era fericit când putea face o bucurie celor din jurul domniei sale, așa cum se bucură și sculptorița și pictorița Silvia Radu, distinsa vestala a profesorului. A cerut o bucată de hârtie și cu mâna tremurânda ne-a scris: «Va rog să faceți
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
profesorului. A cerut o bucată de hârtie și cu mâna tremurânda ne-a scris: «Va rog să faceți tot posibilul că statuia lui Eminescu de la Montreal să fie înălțata pe un soclu, așa cum am conceput-o». Această dorință sfântă a Maestrului trebuie să fie îndeplinită, și fac un apel la toți românii iubitori de țară și de cultura noastră, din Canada, din România și de oriunde s-ar afla, să contribuie la construirea unui soclu pentru statuia lui Eminescu de la Montreal
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
pe internet la site-ul ACSR se va reveni cu detalii. Numai atunci cand magnifica sculptură în bronz a lui Eminescu va fi prezentată așa cum se cuvine, chiar și cei mai sceptici români vor înțelege ce genială capodoperă ne-a lăsat Maestrul, care se va bucura și ne va binecuvânta de acolo, de sus, din Rai. Drum bun spre eternitate, Maestre Gorduz. Alexandru Cetățeanu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Eminescu va fi prezentată așa cum se cuvine, chiar și cei mai sceptici români vor înțelege ce genială capodoperă ne-a lăsat Maestrul, care se va bucura și ne va binecuvânta de acolo, de sus, din Rai. Drum bun spre eternitate, Maestre Gorduz. Alexandru Cetățeanu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
unii teologi catolici îl citează la fel de frecvent în studiile lor ca pe Fericitul Augustin<footnote Ibidem, p. XV. footnote>. Continuând, același teolog precizează ideea pe care am menționat-o deja la începutul acestui studiu: „Mai puțin strălucitor și fecund ca maestrul său Origen, mai puțin cultivat decât prietenul său Grigorie de Nazianz, mai puțin practic decât fratele său, Vasile, el îi depășește însă pe toți aceștia prin profunzimea gândirii sale<footnote Ibidem, p. XV-XVI. footnote>”. Cel mai speculativ Părinte bisericesc din
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
lucru care producea atât ca să poată să ducă ai mei o existență mai sigură. Sunt, în fine, în stare să trimit pe fratele meu Romulus pe speze proprii, la Berlin, pentru a-și perfecționa studiile sale violonistice la un mare maestru de acolo. Buna regină Elisabeta trimite și ea un ajutor bănescîn acest scop; sufletul ei larg înțelesese situația mea grea în care mă aflam. Încet, încet, începusem să cânt mai regulat. Fac cunoștința primului concertmaistru al orchestrei Filarmonice Géza de
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
pe față, care cu toată nemărginita admirație a publicului față de personalitatea artistică a dirijorului, provoacă o criză de ilaritate în sală. Cu toate acestea, programul consacrat muzicii franceze, a atins ca intepretare culmi nebănuite sub mâinile de vrăjitor al acestui maestru unic. Pentru mine, acest an n-a fost prea fecund în ce privește activitatea mea artistică. M-am mărginit a lucra programele, neglijate din pricina bolii brațului drept, și lucram mult cu elevii mei de la școală, care mă interesau tot mai mult. Printre
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
persoana mea, dându-mi întotdeauna cele mai sincere dovezi de prietenie, cu toată marea diferență de vârstă, dânsa fiind în etate. Vești bune primesc de la fratele meu Romulus din Berlin, care e pe drum de a-și termina studiile acolo. Maestrul său, I. Barmas, îl numește asistent al clasei sale la Conservatorul Kenworth Scharwenka. Din cauza situației tulburi în Europa, nu pot să mai îndrăznesc să mai proiectez măcar vreun concert în străinătate, mărginindu-mă a cânta în țară. Sunt chemată de
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
triumf pentru mine. Sala era atât de ticsită încât abia se mai putea respira și primirea făcută mie a fost într-adevăr enormă; ziarele delirau. După concert, mi s-a dat un mare banchet în cinstea mea, de către doamnele patronese, maestrul Dima, Părintele ProtopopSaftu și alte notabilități. După o serie de toasturi văd alături la o masă instalat și un ochi la mine, pe credinciosul meu cerber, agentul de siguranță, care crezu de cuviință că nici la această manifestație să nu
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
încinse o petrecere veselă, după serviciul divin de la Biserica Adormirea Maicii Domnului. După nuntă tinerii însurăței luară drumul Clujului, unde se și stabiliseră, oferindu-se fratelui meu postul unui profesor de vioară la Conservatorul de muzică de acolo, director fiind maestrul Ghoerghe Dima. După câtva timp eu încep să-mi pregătesc primele concerte în străinătate, primul pus în lumea largă după războiul lung și dăunător, mai ales pentru artiștii forțați de a-și îngrădi în acel timp greu, activitatea într-un
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
și Neagu Djuvara ar trebui să aibă tratamentul rezervat cândva bătrânilor în lumea eschimoșilor: după ce-și pierdeau dinții și nu mai puteau mesteca singuri carnea crudă, erau scoși din igloo-uri și lăsați să înghețe. (Îi rog pe acești venerabili maeștri să-mi ierte exemplul. Știu însă că au mult mai mult umor decât diverșii inițiatori de anchete menite să gâdile orgoliul unei galerii căreia oricum puțin îi pasă de cultură și de protagoniștii ei). În ce mă privește, am citit
Laurii ofiliți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10007_a_11332]