1,427 matches
-
singura care se destăinuie ? — Poftim ? — El Îți spune vreodată ceva despre el ? Toarnă apă fierbinte peste cafea. Sau tu ești singura dintre voi care-și deschide sufletul ? — Și el Își deschide sufletul, spun, ferindu-mi privirea și jucîndu-mă cu un magnet de pe frigider. Ceea ce e cît se poate de adevărat, Îmi spun apăsat. Mi-a spus o groază de chestii ! Vreau să spun că mi-a zis... Mi-a zis totul despre... Ei, oricum. Probabil că n-a avut dispoziția să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
decorative decât practice. Îți tai mâna dacă te-apuci să cauți chestia asta pân’ geantă, zise Lurch, ținând în mână ultima dintre creații, care avea o crustă așa de groasă de fragmente de metal sudate încât părea o bucată de magnet pe care o pusesem în mijlocul camerei și care atrăsese jumătate din resturile din jur. —P’asta cui i-o dăm? —Lui Bez, zisei eu. Așa se învață minte că a făcut mișto de primul nostru breloc. Împachetasem cadourile în hârtie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
privirea, lăsând impresia că era absorbit de contemplarea costumului dungat în care era îmbrăcat Hugo. —Mulțumesc, Yogi. Poți să iei loc acum. Ochelarii lui Lotti au sclipit dubitativ, într-o privire aruncată de jur împrejurul camerei, înainte de a fi atrași ca un magnet înapoi, către Jake. —Jake, s-a animat ea. De ce nu ne spui câte ceva despre tine? Jake, care stătuse jos, s-a ridicat încet în picioare. În clipa în care a ajuns la completa și impresionanta lui statură, printre femeile din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
E o prostie să faci invers, iar mie nu-mi plac prostiile. De nici un fel. Pe măsură ce fața lui se apropia de a ei, Alice a simțit cum se trage către el, ca o bucată de fier neajutorată atrasă de un magnet foarte sexy. Jake a lipit-o puternic de iarbă cu sărutul lui. Să nu te mai întorci în nenorocitul ăla de New York, i-a poruncit el. Cu toate astea, Alice s-a întors. S-a întors, așa cum intenționase, chiar a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
cumva voi avea surpriza să frunzăresc tacticos teancuri de ziare vechi. Încă nu vroia să își scoată din minte ideea că Lucia - în cârdășie cu vreun cunoscut de-al ei, avea mulți din ăștia, reușea să îi atragă precum un magnet, ha, ha, un magnet cu sânii mari! - pusese la cale întreaga scenă, tocmai pentru a mai risipi plictiseala generalizată. Poate că tocmai de aceea nici nu băga capul pe ușă, stătea pe undeva - nu cumva o fi chiar în acel
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
să frunzăresc tacticos teancuri de ziare vechi. Încă nu vroia să își scoată din minte ideea că Lucia - în cârdășie cu vreun cunoscut de-al ei, avea mulți din ăștia, reușea să îi atragă precum un magnet, ha, ha, un magnet cu sânii mari! - pusese la cale întreaga scenă, tocmai pentru a mai risipi plictiseala generalizată. Poate că tocmai de aceea nici nu băga capul pe ușă, stătea pe undeva - nu cumva o fi chiar în acel Land Rover, e și
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
raftul de sus, fărĂ ca nici măcar să o văd. Nu Îmi puteam lua ochii de la acel punct invizibil care se afla undeva dincolo de femeie, dincolo de compartiment, dincolo de tren, dincolo chiar de mine Însămi. Era un punct care mă atrăgea ca un magnet, ca o gaură neagră spre centrul căreia Înaintam. Ca și drumul spre București, punctul acela, care nici măcar nu era punct, ci mai degrabă un loc neștiut și dureros, din centrul existenței mele, mă absorbea În el, iar eu nici măcar nu
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
raftul de sus, fără ca nici măcar să o văd. Nu îmi puteam lua ochii de la acel punct invizibil care se afla undeva dincolo de femeie, dincolo de compartiment, dincolo de tren, dincolo chiar de mine însămi. Era un punct care mă atrăgea ca un magnet, ca o gaură neagră spre centrul căreia înaintam. Ca și drumul spre București, punctul acela, care nici măcar nu era punct, ci mai degrabă un loc neștiut și dureros, din centrul existenței mele, mă absorbea în el, iar eu nici măcar nu
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
arăt ca un cățeluș. Fii, fată, serioasă, mi-a tăiat-o ea scurt. Hai, vino, vreau să-ți prezint pe cineva. Am intrat în barul hotelului. Simonetta și-a croit drum printre mese. Pulpele ei dezgolite atrăgeau privirile ca un magnet. Într-un târziu s-a oprit în dreptul unei mese la care doi bărbați discutau aprins. Unul era slab, palid, cu părul creț, cu ochi de șarpe care studia atent prada prin ramele aurii și cu un nas ascuțit cu ce
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
tineri, ca două răsărituri de luceferi, Într-o Înserare ce cădea, peste lume, ca o tainică favoare. În pofida faptului că ambii fuseseră gata, din primul moment, să sară În laturi, unul din fața celuilalt, dimpotrivă, ceva, nevăzut, dar, asemuitor unui atotputernic magnet, Îi lipise și mai mult. Panica generată de seism trecu, vuietul acestuia se stinse către nord, iar cei doi tineri (asemeni imaginii dintr-o frumoasă poezie rusească, de pe la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, În care un ofițer ce
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
Aroman. Nu-nțeleg. E un român aparte, unul cam cum nu prea sunt românii noștri. Adică?! Adică, să-ți fie rușine să fii șef; să muncești ca stricatul de minte; să-i tragi și pe alții după tine, ca un magnet, ori ca o locomitivă, pe un tren; să .... Gata. Am Înțeles. Un român invers. Un invers român. Gata. Am zis așa, așa rămâne. Nu mai mă zăpăci. Dar, câți, oare, or fi, din ăștia, În țară? Câți suntem noi, de
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
se îndepărtau de imensa masă de apă aflată în plină înaintare spre oraș. Imprevizibile și dezordonate în mișcările lor, ființele minuscule aveau, în afară de mare, un al doilea punct de atracție comun : toate reveneau în mod inevitabil, atrase ca de un magnet, în jurul unui catarg de lemn, veritabil termometru al mareelor din ultima sută de ani. Gravat cu linii orizontale deasupra cărora figurau diverși ani scriși cu cifre mai mari sau mai mici, acest calendar vertical al mareelor emitea unde misterioase, părea
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
Dumnezeu, declamă clamoros Stănică, suntemuniți pe vecie. Numai moartea ne va despărți. În vreme ce Aglae vorbea, moș Costache o privea țintă, însușindu-și cu fizionomia toată atitudinea ei reprobatoare. Când însă luă cuvântul Stănică, ochii îi fură atrași ca de un magnet în direcția acestuia și acum bătrânul se exalta mult de ideea uniunii libere. - Stănică, declară solemn Olimpia, nu-și poate lua sarcinaunei familii fără să aibă capital, ceva, cât de cât. -Ce e al vostru e pus deoparte, făgădui Aglae
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
zidăriei ce-i stătea înainte. Au balansat totuși o ușă. Înăuntru nu se aventurau decât ziua, vitele scăpate de la pășune, în căutare de senzații tari. Noaptea, strălucirea de felinar a lemnului putrezit, aparținând tocăriei sau mobilelor știrbe, atrăgea, ca un magnet, tot ce era insectărime, pe-o rază de jumătate de kilometru. L-a invitat Regele pe prietenul său, de două ori mai tânăr, să-i treacă pragul. - Cosim momîrnaso!... Cosim momîrnaso!... - Tric, trica?... - Portaschi Slic tanarasu. Portaschi... - Vugo! În vreme ce Doru
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
un buhai. - Pendulatorul trebuie să fi îndepărtat, de la trupul său, toate obiectele metalice. Să fie curat. Dispoziție sufletească excelentă. - Duș am făcut... C-am atins-o în cadă, sub coadă, și pe ea. Ceasul e scos. Mărunțișul îl țin pe magnet. E în torpedou. Tijă metalică, slavă Domnului, ioc... Ia stai așa! Nu mi-a făcut cadou Măriuca, bănuțul de la Matei Basarab, ce e prins, cu agrafe, de elasticul de la chiloți?! Fermecătoarea, într-adevăr, îi dăruise o splendidă piesă de lenjerie
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
se cultiva pe {EminescuOpVII 95} apucate, singur... și această libertate de alegere în elementele de cultură îl făcea să citească numai ceea ce se potrivea cu predispunerea sa sufletească atât de visătoare. Lucruri mistice, subtilități metafizice îi atrăgeau cugetarea ca un magnet - e minune oare ca pentru el visul era o viață și viața un vis? Era minune că devenea superstițios? Adesa își închipuise el însuși cât de triști, cât de lungi, cât de monotoni vor trece anii vieții lui - o frunză
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și întindea crengile spre el și striga căzînd: "Dane! ce m-ai făcut pe mine? " Și un glas răsună în urmă-i: "Nefericite, ce-ai îndrăznit a cugeta? Norocul tău că n-ai pronunțat vorba întreagă!... " Supt ca de-un magnet în nemărginire, el cădea ca fulgerul, într-o clipă cale de-o mie de ani. Deodată întunericul dimprejurul lui de veni liniștit, negru - mort, fără sunet și fără lumină. El deschise cartea, aruncă mărgeaua și începu a ceti: mărgeaua cădea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și vorbele lor mă dureau, azi... - Ai dreptate, dar unde mergem? - Ce fel? Tu nu știi încă? Dar voi să-l mai văz o dată; el doarme acuma și visează la mine și sufletul lui mă atrage, mă atrage ca un magnet... {EminescuOpVII 291} Ciudat era că Ioan nu se prea mira de întîmplările lui. Mai întîi avea sentimentul că-și pierduse în parte memoria, apoi sentimentul că cu ușurință poate intra oriunde voiește, poate face tot ce voiește, al treilea sentiment
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
mai este el însuși, ci un automat pe care propria voință nu mai are puterea de a-l conduce"139. Omul nu iese din starea de individ decît printr-o singură ușă cea care deschide încăperea inconștientului. Masa atrage, așa cum magnetul polarizează pilitura de fier. Ea reține, prin energia sa efectivă, irațională. Aceasta din urmă conține și forțe raționale, într-un procent ce variază în funcție de circumstanțe. Dar reușita disoluției persoanei în masă presupune că s-a făcut totul pentru a elibera
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
republican, de aproape un despot luminat"335. Dar un astfel de cult nu va putea nicicînd să suscite venerația, admirația devotată pe care a cunoscut-o conducătorul Franței libere; și numai astfel de sentimente atrag mulțimile către conducătorul lor, așa cum magnetul atrage la sine pilitura de fier. În ciuda efortului constant, a unei excelente puneri în relief a funcției și a unei perfecte puneri în scenă a marilor evenimente, lui d'Estaing îi lipsește unicul dat care îl poate transcende: prestigiul personal
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
în străinătate, alții cu lucrări valoroase publicate și cunoscători a trei, patru, cinci limbi străine, decorați cu înalte ordine și medalii ale unor autorități străine... M-am întors de mai multe ori la câteva pagini care mă atrăgeau ca un magnet, atât era de densă, de diversă și de rodnică, biografia: Ambasador Ion M. Anghel. Născut la 12 decembrie 1927, în comuna Măstăcani, județul Galați. Profesia: diplomat (37 ani), jurist (58 ani), cadru universitar profesor (55 ani), peste 100 lucrări publicate
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
precum și întinderea acestuia la noi domenii au loc în ce privește statele și alte schimbări cum sunt : readaptarea statului la noile provocări, ceea ce antrenează în mod inevitabil și procesul de înnoire a suveranității, iar un astfel de mediu va atrage ca un magnet identitatea națională în creuzetul transformărilor. Dar acestea nu sunt procese univoce, ci sunt mai degrabă paralele. Uniunea își întărește structurile, dobândește noi competențe, progresează pe linia formării unei identități proprii. În acest sens, art.3 pct.3 alin.4 din
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
zidul acesta butonul unei sonerii care - apăsat - va face să vină ființa necesară. CÎte cuvinte, atîtea ființe”. Și Încă, aceste rînduri din Copacul-centaur: „Cuvîntul: presimțire, umbră a unui obiect. Dacă la Început a fost cuvîntul, e, firește, În puterea de magnet a acestuia, și tăria de a fi atras din nimic o formă și un contur material. Și poate, Într-o legendă și mai fosforescentă, Prometeu a furat pentru uzul oamenilor nu numai flacăra, ci și cuvîntul. Căci e, desigur, În
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
implicare existențială, un fel de conectare a ființei la Totalitatea cosmică. Copacul care, În Poemoterapie, crește din trupul unui copil, apoi Copacul-centaur sînt astfel de reprezentări simbolice ale relației simili-viscerale dintre eul liric și universul mare: „Trupul copilului e un magnet și de aceea atrage Într-Însul copacii, caii, legumele, brazii, tarafele de zmeură cu un bîzÎit tîrziu În urechea de sidef a tufișului, birjarii lunecați atît de lent Într-o mahala depărtată. [...] La fiece pas deștepți un oraș ca un
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
în special referitor la a fi aproape sau departe de un anumit loc, de obicei locuința părintească, abundă în povestea vieții Sarei. Poate fi privită aproape ca o poveste despre magnetism; până la 30 de ani casa părinților săi servește drept magnet pentru mișcările ei, în timp ce în ultimii zece ani, centrală devine, treptat, propria ei casă, în care cresc copiii săi. La un alt nivel, casa și apropierea de casă reprezintă modul în care Sara vorbește despre feminitate. Deși Sara a muncit
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]