834 matches
-
jocuri sportive, vine vacanța de vară. Tu În ea. În vacanța de vară. Prin praful jilav și Înecăcios al dimineții. Cu figurile F.G.M.A. susținute, cu mediile Încheiate, Înaintezi prin livada de zarzări și duzi de pe câmpiile de la cazemată, dincolo de maidanul I.O.R., viitorul cartier Balta Albă, spre talcioc. Vrea taică-tu să-ți cumpere palton. Să ai și tu palton la iarnă. Talciocul este departe. Peste livezi și peste baltă tocmai În Dudești Cioplea, pe lângă cimitir, la capătul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
vine chef de plecat În lume. Pleci cu prietenul și colegul tău, Călin Țanovici. El are o iubită pe care o cheamă Vișinica. Împreună, mâncați o ciorbă de burtă la un birt pe la capătul tramvaiului 10, apoi hălăduiți pe nesfârșitele maidane din spatele fabricii de cărămidă de la Dămăroaia, dincolo de Casa Scânteii spre Băneasa. Vorbiți despre Lucian Blaga și despre un roman american De veghe În lanul de secară. Lovindu-se de un ciot, Vișinica Își scrântește piciorul, Călin Îi leagă glezna cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
ziarul, ca o nălucă. Era la Începutul lunii noiembrie. Câte o frunză se mai desprindea cu sunet metalic din vreun plop, așezându-se moartă pe caldarâm... Tocmai Își cumpărase o lamă Gillette. O leadră de câini lipăia a pustiu peste maidane și prin curțile goale. Ca șobolanii din Kiev Înainte de revoluția din februarie. Mai erau acolo niște oameni. De la șantier. Mai degrabă organizare de șantier. Se făcea sistematizarea unor artere principale, gâtuite Într-o piațetă mică, rotundă. Pe o parte se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
toată mascarada asta, „mult iubitul” legat cu sârmă de mâini este mitraliat, omorât ca un câine lângă zidul scorojit al unei cazărmi din Târgoviște. Și pe chipul lui de câine mort, precum al unui câine bătucit cu măciucile pe un maidan, mila, care Îți Înlătură pentru o clipă disprețul, așază peste chipul lui, chipul de pergament și cenușă al unui martir. Ți-e rușine de asta, dar se pare că asta nu se vede la televizor. Nu onoarea unui pluton ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
bine a făcut că n-a mai atârnat la ele cu copilul, cum ar fi fost la una ca Roșioara, unde stătea Mugurel claie peste grămadă cu copiii ei care-l învățau să înjure și-l târau după ei pe maidane și pe cocioc, murdar și nemâncat toată ziua, de se îngălase și se gălbejise și se trăsese la față de n-ar mai fi avut mult până să-l bage-n spital, și chiar i-a spus Roșioarei că pasămite d-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
să învățăm noile exerciții... - În două săptămăni am învățat și grația potârnichii. Nu a fost greu. Am crezut că mă voi reîntoarce înainte de sfârșitul lunii. Dar, v-am spus, Kuang a crescut, lucruri noi s-au petrecut în oraș. Pe maidanul Fu au făcut o grădină zoologică. Cinci luni am stat acolo, minunându-mă de grația girafei. Nu mai văzusem până atunci o girafă. Pe urmă peștii. Atât de multe forme... Știați că pisica de mare are suplețea unui covor scuturat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
răsărită acolo în poartă, încît femeia cu care - strecurîndu-ne prin întunericul de lângă garduri - căutam singurătatea câmpiei făcu un gest de apărare cu amândouă mâinile și scoase un strigăt ușor de surpriză. ...Luna transfigurează totul. Gardurile strâmbe, șandramalele dărăpănate, bălăriile din maidan, atât de urâte în lumina soarelui analist și veridic, adinioarea în bătaia lunii erau frumoase, dădeau satului "balnear" o poezie nemeritată; iar mai departe, în câmp, freamătul abia perceptibil al nopții părea însăși căderea luminii de lună pe copaci și
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
să-ți dau buruiană de scăldătoare și să-i faci ceai să-i storci în gură, zise bătrâna, plecând târșit mai departe. NUNTĂ îN BĂRĂGAN Sub casa cu grădină mărginită de salcâmi iarba coboară în pantă, rupându-se deasupra unui maidan. Vara, maidanul exala mirosuri pestilențiale iar seara răsuna de vociferări : acolo copiii jumuleau o minge. în locul țipetelor, într-o zi a scrâșnit un ambreiaj. De-atunci a început o forfotă care, multă vreme, ținu trează împrejurimea. Ceea ce se petrecea sub
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
dau buruiană de scăldătoare și să-i faci ceai să-i storci în gură, zise bătrâna, plecând târșit mai departe. NUNTĂ îN BĂRĂGAN Sub casa cu grădină mărginită de salcâmi iarba coboară în pantă, rupându-se deasupra unui maidan. Vara, maidanul exala mirosuri pestilențiale iar seara răsuna de vociferări : acolo copiii jumuleau o minge. în locul țipetelor, într-o zi a scrâșnit un ambreiaj. De-atunci a început o forfotă care, multă vreme, ținu trează împrejurimea. Ceea ce se petrecea sub grădină, a
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Ceea ce se petrecea sub grădină, a rămas câtva timp un mister. Fum albăstrui, miros de smoală, șuierat de scândură dată la rindea, înjurături, un uruit de betonieră iar, noaptea, aureola becurilor, iată tot ce se oferea curiozității vecinilor de deasupra maidanului. în raza vederii lor nu se legăna decât un scripete iar sus, sub cer, ca niște grațioase aeroplane de hârtie, pluteau zboruri planate de porumbei. Când primăvara s-a sfârșit, în buza râpii, roșii, s-au ivit niște ziduri de
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
lent în cuști de sârmă plină de jeg și unsoare. Străzi cu case demolate, doar cu câte un zid rămas în picioare, ca o bucată de măsea cu plomba căzută, copaci de un verde nefiresc de spălăcit, de culoarea halucinației... Maidane cu chiuvete ruginite și carcase de răcitoare, fecale și sârme... Două, trei, zece pagini despre rătăcirile unui personaj prin astfel de locuri rele... Și depozite de cărămidă roșie, cu scoabe de fier, cu ziduri 15 mai vaste ca orizontul... Ciudat
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
căreia sânt scrise cu vopsea roșie cuvinte fără noimă, însoțite de semnul pentru Copyright. Sânt desenate și sexe enorme, dar complet fanteziste anatomic. Alături de centrală (prin a cărei ușă deschisă se văd uneori misterioși cilindri vopsiți în albastru) e un maidan atât de plin de cotarle, încît niciodată n-o iau pe acolo când îmi duc fetița la școală. O mare grămadă de gunoi de pe acel 31 maidan m-a făcut întotdeauna curios: ce e, de fapt, gunoiul? Noi nu distingem
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
cărei ușă deschisă se văd uneori misterioși cilindri vopsiți în albastru) e un maidan atât de plin de cotarle, încît niciodată n-o iau pe acolo când îmi duc fetița la școală. O mare grămadă de gunoi de pe acel 31 maidan m-a făcut întotdeauna curios: ce e, de fapt, gunoiul? Noi nu distingem, ca americanii, între waste, trash, garbage etc. Totuși, consistența a ceea ce numim gunoi diferă mult de la morman la morman. Cârpele împuțite nu mai predomină în noile gunoaie
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
de strâmtă 35 încît n-aveam loc în ea decât îmbrățișați, pentru ca să se-așeze din nou în fața gherghefului și să bată mereu, ca-n fiecare zi, cu furculița ei de cositor printre ițele covorului abia început. După ce mai treceam de maidane cu țevi ruginite și de depozite de cherestea înnegrite de ploi, mă-ntorceam acasă mult mai trist decât plecasem, deși ieșisem tocmai ca să scap de tristețea și durerea de cap de la atât de multe ore de citit și privit în
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Pîncota) ca să fac niște fotografii cu casa. Aveam un aparat Polaroid și vreo zece filme, dar toate pregătirile mele nu mi-au mai servit la nimic. Toată strada fusese între timp demolată și-n locul ei se-ntindea un mare maidan pe care cei din jur apucaseră deja să ridice munți de gunoaie: carcase de frigidere Fram, sticle jegoase, robineți ruginiți, ziare folosite rușinos... Muște verzi bâzâiau, zburând cu o viteză de necrezut, peste putoarea dulceagă a locurilor... O căruță trasă
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
o viteză de necrezut, peste putoarea dulceagă a locurilor... O căruță trasă de-un cal, plină de sticle goale, era oprită aproape de locul unde fusese casa. Țiganul zăcea pe capră ca un sac de cartofi, iar țiganca aduna sticle de pe maidan în poala șorțului. M-am întors pe Nada Florilor dezolat de parcă aș fi pierdut șansa vieții mele. îmi făcusem planul nebunesc să cumpăr acea odaie și să vin să stau, măcar din când în când, acolo. E singura casă pe
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
o atitudine punitivă față de comunitatea romilor, ceea ce nu duce decât la agravarea situației. Țiganii ocupă azi, în orașe, toate locurile unde n-ar locui nimeni: ruinele abandonate din centru și bordeiele de carton și tablă ondulată de la periferii și de pe maidane. Am trecut de multe ori pe lângă case gata să cadă la orice rafală de vânt. Cât de mult m-a emoționat cîte-o lumină la etaj, filtrată prin hârtia veștedă ce acoperea o fereastră! Sau hăinuțele de copil puse pe sârmă
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
îngustă și artificială ca aceea produsă de oceanul gânditor din "Solaris", străbătută de șinele căruciorului de traveling și luminată de reflectoare. Naturalismul ei nu e genuin, ci sintetic, recreat la modul postmodernist, cu mare discreție însă. Câteva clădiri risipite pe maidane și legate prin drumuri clisoase. Paragină și mizerie de necrezut, în care se complace subumanitatea personajelor. Kitsch-ul interioarelor a fost cu grijă recompus după anume texte caragialiene ("Un artist", de pildă, de unde vine și sugestia extraordinarelor scene finale, circul
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
pantofi, și nu cizme, pentru că au fost ai mei, și nu ai altuia, fiindcă mi-e tare dor de ei, și nu-mi sunt indiferenți) putrezesc cine știe pe unde, în straturile adânci ale unei gropi de gunoi, pe vreun maidan desfundat, pe fundul unui lac (de-ar fi Cișmigiul!), la rădăcinile unui tei plantat de liceeni, în podul sau prin șopronul uneia din fostele femei de servici(u) ale blocului. Nu vă e milă? Mie îmi e. Mi-i cumpărase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
unde fratele ăluia onora grupa mare. Mâncau biscuiți ca să-și găsească o ocupație, asta până au traversat curtea școlii, când s-au săturat de gustul ăla făinos și fără nici un Dumnezeu și s-au gândit să-i arunce. Erau pe maidanul plin de buruieni de sub ferestrele laboratorului de biologie, ocoleau bălțile fără să le prea ia în seamă, discutau despre un film de război care rulase la cinematograful din piață. În rahatul de câine călcase amicul lui, Luigi îl chema, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
caz, cam două săptămâni după ședința legendară, locatarii de la scările A, B, C, și D au trăit cu convingerea că dom’ inginer Florian, cu priceperea și cu relațiile lui pe la pepiniere, sere, ocoluri silvice și institute de horticultură, o să transforme maidanul din jurul blocului (și din jurul nostru, al tuturor) într-o neasemuită grădină botanică. Am simțit pe pielea mea cât de convinși erau, fiindcă Naghy și Florea îmi dădeau bomboane, Constantineasca îmi dădea clătite, Șchiopu Bărbosu mi-a dat o minge de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
fiindcă toamna nici nu se întrezărea), trebuie să-și fi luat zborul din centrul orașului, mai precis de pe strada Crăciun, de la numărul 21, să se fi înălțat și să fi plutit pe deasupra acoperișurilor, bulevardelor, copacilor, turlelor de biserici, piețelor și maidanelor, să fi ajuns într-un târziu peste blocurile din Drumul Taberei, iar acolo, deloc derutat, știind prea bine care-i sunt ținta și menirea, să se fi îndreptat către D 13 (spre colțul său nordic), să fi pătruns pe una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
sud, să se găsească, odată și pentru totdeauna, câmpul. Și, la fel de bine cum harul omonimiei a făcut ca „un puf minuscul, asemănător funigeilor... să se fi înălțat și să fi plutit pe deasupra acoperișurilor, bulevardelor, copacilor, turlelor de biserici, piețelor și maidanelor, să fi ajuns într-un târziu peste blocurile din Drumul Taberei“, s-ar putea ca acest troleibuz ciudat să fie mult mai îngăduitor decât orice avion cu motor (despre care se știe că nu te va lua în zbor pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
prin viclenie să instaleze Dictatura personală, să impună cultul personal. E drept, aceștia aparțineau clasei muncitoare. Dar tot adevărat mai era de fapt, bărbatul de meserie cismar - mai bine zis cârpaci de proastă calitate, analfabet,bâlbâit, pe deasupra cartofor instruit pe maidanele unui sătuc pierdut pe harta țării - În timp ce femeia, nevasta lui - o murdară analfabetă, damă de consumație, redusă mintal, vânzătoare de semințe pe unde se nimerea...!! Înfumurați, Îmbătați cu apă clocită, văzându-se puternici, stăpâni ai unei țări ce o considerau
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
cap imitând viezurele dând impresia unui individ suficient de viclean, În timp ce fiecare mișcare a corpului ori a brațelor erau bine studiate pentru a creea În jurul lui o atmosferă de grandomanie specifică tuturor dictatorilor ce au studiat filozofia În gropi și maidane, furând găinele din cotețul vecinului, Împreună cu fratele său Dictatorul...! Acest „Pinochio”, avea puteri nelimitate, având permanent grijă cu ajutorul canaliilor pe care Îi indoctrina la școala Securității Statului, să terorizeze populația arestând, deportând ori ucigând orice tendință de Împotrivire, a Înfricoșării
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]