650 matches
-
front, cu o lună mai târziu; dar curățenia sufletească a mamei o ajutase și Încă urma s-o mai ajute să depășească dificultăți și mai mari. Se mulțumi să clatine din cap a Îndoială, dar nu fără dragoste, spunându-i majordomului să-mi lase În fiecare seară câteva fructe pe veranda luminată. Mi-am dus fata adorată În toate locurile tainice din pădure, unde o Întâlnisem și o creasem cu patimă, În visurile mele cu ochii deschiși. Într-un anumit crâng
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
și ziduri, coșul unui superb vapor, arătându-se din spatele frânghiei de rufe, ca o imagine dintr-un joc de genul „Găsiți ce a ascuns marinarul“ - imagine care, odată descoperită, nu mai poate fi pierdută. Index* Abbazia: Aldanov vezi Landau. Aleksei (majordom): Aleksei (prinț): America: , passim. *Andreev, L.N.: Apărarea (Otcitanie): Apostolski, Prohor: Aihenvald, I.I. : Aivazovski, I.K. : Auzul colorat: Bad Kissingen: Bakst, L. (Rozenberg): *Bain, R. Nesbit: Barovo: Băi: *Benois Alexandr: Beaulieu: Berlin: , passim. Biarritz: Bibliographie... vezi Zimmer. Biciclism: Bijuterii, pietre prețioase: , passim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
piară, văzînd și cum se Înecau ceilalți tovarăși de drum, reușiră În sfîrșit să deschidă ochii, descoperiră Îngroziți că fuseseră legați strașnic de mîini și se aflau În puterea celei mai abominabile și mai respingătoare ființe omenești. Unul dintre ei, majordom pe vas, nu a avut nici măcar prilejul să priceapă ce anume i se Întîmplase, pentru că și-a dat duhul chiar acolo, din pricina pierderii de sînge, dar ceilalți doi rămași În viață fură conduși cu forța la loc sigur. Mai tîrziu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
din carton. Cerule! Niciodată nu m-am simțit atît de frustrat... O sută de bărbați, patruzeci de tunuri, unul dintre cele mai bune vase de război din flota noastră și nu am fost În stare să isprăvim cu lighioana asta... Majordom! mîrÎi el. Toarnă-mi rom! Vreau să mă-mbăt În noaptea asta, chiar dacă e Împotriva tuturor ordonanțelor. Și să nu mă trezească nimeni două zile. E un ordin! Ordinul fu respectat, iar căpitanul Lazemby deschise din nou ochii cînd se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
boașele, și m-am luptat să împiedic frica să-mi urce pe față. —Cum adică? Are ceva grav? Ceva... —Vai de mine, nu, domnule Thornton (oare făcea parte din politica SavaMart ca managerii de magazin, la fel ca americanii sau majordomii, să trebuiască să absoarbă numele și fețele când le aud prima dată? Sau și el îmi știa de la bun început numele, așa cum îl știam eu pe al lui? Poate că discutaseră despre mine la ceai, în cantina personalului, râzând de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
de brad fasonat și vopsit proaspăt în verde închis, ce contrastau în mod vizibil cu situația de vizavi. Se observa de la bun început că școala era condusă de oameni pricepuți și harnici. Chiar în poarta școlii, aștepta solemn, ca un majordom în întâmpinarea unui oaspete de seamă, un bărbat uscat și înnegrit de soare, nu prea înalt, în vârstă, cu perciunii scurți albiți înainte de vreme ce impuneau respect; îmbrăcat modest într-un costum maro nu prea nou, cu vestă și pălărie
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
în posesia scriitorului acestor pagini, printre ele se afla și controversata bucată de hârtie. Îngălbenită acum de trecerea timpului, ea s-a dovedit a nu fi conținut altceva mai demn de luat în seamă decât un bilet adresat de Lawrence majordomului prin care îi cerea să-i trimită în cameră o cină ușoară. Starea Tabithei s-a înrăutățit și mai mult după ce a plecat Godfrey, și în noaptea în care a zburat în ultima lui misiune, s-a petrecut un incident
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
că el era angrenat într-una din aceste sinistre întrevederi, a încuiat ușa pe dinafară și a fugit jos pe scară, răcnind cât putea de tare că îl prinsese pe fratele ei chiar în momentul în care își trăda țara. Majordomul, cameristele, personalul bucătăriei, șoferul, valetul, lustragiul și toți servitorii au venit imediat în ajutorul ei, urmați îndeaproape de Mildred și Beatrice; și întregul alai, adunat acum în Holul Mare dădea să urce scara pentru a investiga cazul, când Lawrence însuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
vrut să vină toți acolo ca să caște gura la tine. — Ei, poftim: e clar că nici tu nu-i poți suferi și trebuie să existe un mo... Se auzi o bătaie discretă în ușă și silueta slăbănoagă și solemnă a majordomului făcu câțiva pași reverențioși în cameră. — Se servesc băuturile, domnule. În anticamera salonului. — Mulțumesc, Pyles. Se răsucise pe călcâie și tocmai dădea să iasă, când Mortimer îl opri: Pyles... — Da, domnule. — Te rog, du-te să vezi ce fac copiii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Prea bine, domnule. Tăcu o clipă, apoi adăugă înainte de a se retrage: Perimteți-mi, domnule, să vă prezint în numele întregului personal felicitările noastre cele mai calde și la mulți ani. Îți mulțumesc. Sunteți foarte amabili. Plăcerea e de partea noastră, domnule. Majordomul ieși discret. Mortimer se duse la fereastră și se postă în spatele soției lui, a cărei privire rămăsese fixată asupra nemilosului peisaj. — Hai să coborâm. Rebecca nu se clinti. — Nu-ți face griji pentru copii. O să-i supravegheze el. E o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
până ce voi descoperi unde aveau să ducă toate astea. Kenneth și Sidney s-au strecurat în holul reședinței Blackshaw Towers și au descoperit că și pe dinăntru casa era la fel de stranie cum era pe-afară. Au fost întâmpinați de un majordom slab și înfricoșător pe nume Frisk, care i-a condus sus pe scară, până la camerele lor. Spre disperarea lui, Kenneth s-a pomenit nu numai că era dus în Aripa de Est, departe de prietenul lui, dar și că trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
tata râzând. — Nu e potrivit pentru el, spuse mama. Kenneth spunea: — Doar n-o să-l lăsăm aici! Hai să-l ducem în șopronul cu ghivece - e pe acolo, pe undeva. Publicul izbucni din nou în râs, în timp ce Kenneth, Sid și majordomul încercau să ridice trupul masiv al unchiului Edward. Sidney spuse: Cred că ar fi mai ușor să aducem șopronul cu ghivece până la el“. Chiar și bunica râse de data asta. Dar mama se uită din nou la ceas, iar tata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
bucățică de hârtie menționată în primele etape ale fascinantei tale istorii, un mesaj notat de Lawrence Winshaw, pe care îl descrii - cu o eleganță și o concizie care caracterizează perfect, dacă pot spune așa, întreaga narațiune - drept „o însemnare adresată majordomului, prin care cerea să i se aducă în cameră o cină ușoară“. Cred că această bucățică de hârtie - pe care eu m-am străduit în van s-o subtilizez, dar care se pare că acum, prin cine știe ce bizar capriciu al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Domnului. E cel mai plicticos loc de pe pământ, dacă mă-ntrebi pe mine. Nu vin aici decât dacă n-am încotro. — Și cine locuiește acum în casă? — Nimeni, de fapt. E un personal minim - câțiva bucătari și grădinari și bătrânul majordom care e în familie de vreo cinci sute de ani și cam atât. Deci casa e practic nelocuită. Își mai scoase o țigară și i-o dădu lui Phoebe s-o aprindă. A, cu excepția tatei, desigur. Nu știam că mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
aruncau priviri bănuitoare prin cameră, pentru a se opri apoi asupra lui Phoebe, care ședea în fața bovindoului și îi întoarse, uimită privirea. Mirosul de alcool o dădu gata: avea senzația ca se îmbată doar inspirându-l. — Conașu’ Winshaw, rosti hârâind majordomul cu un glas răgușit și lipsit de orice inflexiune și continuând s-o fixeze cu privirea pe vizitatoare. Ce plăcere să vă mai vedem pe aici! Înțeleg că ai primit mesajul meu. — Da, domnule. Camera dumneavoastră a fost pregătită azi-dimineață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
să aibă grijă de o casă ca asta. Crezi că ar trebui să mă duc să-l văd pe tatăl tău? Poate l-aș putea ajuta cu ceva. Nu, are grijă doctorul de el. Mai bine să nu ne amestecăm. — Majordomul vostru șchioapătă foarte rău. — Da, săracu’! Se sculă de pe pat și începu să se plimbe prin cameră. I se trage de acum zece sau poate cincisprezece ani, când unchiul meu Lawrence încă locuia aici. Aveau pe atunci o mulțime de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
A chemat cineva doctorul? — Din câte înțeleg, doctorul preferă să nu fie deranjat duminica. Atunci o să mă ocup eu de el. Această propunere îl reduse la tăcere. — Sunt asistentă medicală calificată, să știi. Nu cred că s-ar cuveni, îngăimă majordomul. — Păcat. Porni iute pe coridor, se opri în fața camerei din care se auzeau gemetele, apoi bătu și intră direct. Mortimer Winshaw - a cărui față palidă și schimonosită o zărise la fereastra dormitorului lui când sosise în ziua precedentă - ședea în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
câteva clipe de tăcere. — Trebuie să mă credeți pe cuvânt. Li se încrucișară privirile. Unde vă doare? — Toată partea de jos. Mortimer se dezveli și își trase jos pantalonii. Coapsa dreaptă era plină de vânătăi și umflată. Idiotul ăla de majordom neîndemânatic! Cred că a vrut să mă omoare. Phoebe examină vânătăile, apoi îi scoase de tot pantalonii de pijama. — Vreau să văd dacă vă doare acum. Îi ridică piciorul și verifică amplitudinea mișcării șoldului. — Sigur că mă doare al naibii de tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
de copaci stufoși, deci mi-a fost destul de ușor să-mi ascund mașina puțin mai departe de casă și să ajung pe jos fără să atrag atenția. Pe vremea aceea - și cine știe, poate și acum - prin casă patrula un majordom absolut lugubru și respingător cu numele de Pyles și știam că deși situația era evident confuză, nu aveam șanse să trec de el. Am așteptat momentul favorabil, când l-am văzut dispărând în direcția clădirilor anexe cu cine știe ce treabă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Un necunoscut în noapte, pe cuvântul meu. — Nu e chiar un necunoscut, spuse Michael și dădu să se prezinte, când Thomas dădu buzna spunând: Pentru numele lui Dumnezeu, omule, curge apă din tine peste tot pe covor. Să cheme cineva majordomul să-i ia haina. Hilary se ridică și trase de un șnur cu clopoțel, apoi veni să se uite mai de aproape la nou-sosit. Parcă l-am mai văzut undeva, spuse ea. Apoi, adresându-se direct lui Michael: Nu schiezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
ști de ce până ce nu va fi citit testamentul. Poate că după ce domnul Owen va urca să se schimbe, fericitul eveniment sar putea avea loc. — Corect, spuse Michael. — Iată, ți-a sosit taxiul, spuse Hilary când străvechea și deteriorata siluetă a majordomului Pyles apăru clătinându-se. El și Michael porniră încet pe scară. Lipsit de experiență în flecăreli cu servitorii, Michael așteptă un timp înainte de a se lansa în prima replică. — Nu pot spune că am o impresie foarte bună despre clima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
a întâlnit ultima oară în casa asta, spuse el. Tragedia și crima ne-au vizitat atunci și asta se va întâmpla și în seara asta! Michael făcu un pas înapoi, clătinându-se ușor de la contactul apropiat cu aura alcoolică a majordomului. — La ce anume te referi? întrebă el, ridicând el însuși valiza și continuându-și drumul pe coridor. Tot ce știu, spuse Pyles, șchiopătând după el, este că se vor întâmpla lucruri îngrozitoare astă-seară. Lucruri cumplite. Să ne socotim norocoși dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
cu un oftat încet de ușurare și se grăbi să revină la parter. Dar era mai complicat decât își închipuise. Etajul casei era un labirint de coridoare, pe care Michael - își dădea seama acum - fusese atât de distras de profețiile majordomului, încât nu observase diversele răsuciri și cotituri. După ce merse câteva minute dintr-o parte într-alta prin pasajele întunecate acoperite cu covoare subțiri, neliniștea începu să se transforme în ceva asemănător cu panica. Avea totodată senzația - știa că e o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
cât era în stare), în timp ce Roddy, Hilary, Thomas și Pyles porniră în căutare prin casă, căzând de acord să se reîntâlnească în sufragerie peste douăzeci de minute. Hilary a fost prima care s-a întors, urmată în scurt timp de majordom. — Ai avut noroc? îl întrebă ea. Pyles clătină din cap. — N-o s-o mai vedeți, rosti el pe cel mai lugubru ton. Nu în afara mormântului. Roddy sosi cu vești și mai proaste. — Am ieșit să mă uit în garaje. M-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
fost ideea ta? — Nu chiar. Mi-a băgat-o el în cap, mai mult sau mai puțin. Mi-a spus că arătam rău și a insistat să fac o pauză. — Dar tu, Pyles - ai văzut cadavrul lui Mortimer? Nu, spuse majordomul, scărpinându-se pe cap. Doctorul Quince - doctorul Quince, tânărul - a coborât în dimineața aceea și m-a anunțat că stăpânul s-a stins. Apoi s-a oferit cu amabilitate să facă el toate aranjamenteje funerare cu directorul. Eu n-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]