25,569 matches
-
suprafață la Colegiul Director al PD. E vorba, în realitate, de discuții limpezitoare, din care nu pot lipsi și disputele de idei, între un membru al guvernuluii - Traian Băsescu - și președintele partidului din care el face parte. * Într-o aceeași manieră nenuanțată e prezentat în cîteva ziare programul PDSR, recent dat la iveală. În COTIDIANUL, Ion Cristoiu afirmă, nici mai mult nici mai puțin decît că "Schimbarea la fața a PDSR bulversează scenă noastră politică". Mai degrabă, ținînd seama de disputele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18046_a_19371]
-
chir Costea", "conu' Mihai") a fost foarte normală. Valorile afective pe care le-au dezvoltat asemenea îmbinări sînt de altfel discutate de Iorgu Iordan, în Stilistica limbii române (1944). Merită amintit și faptul că, în cel mai popular cod de maniere elegante apărut după 1990, structura în cauză nu e condamnată, ba chiar e recomandată explicit - e drept, pentru o situatie limitată: adresarea către socri! ("ne putem adresa cu Doamna Silvia, Domnule Andrei" - Aurelia Marinescu, Codul bunelor maniere astăzi, Humanitas, 1995
Doamna... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18067_a_19392]
-
popular cod de maniere elegante apărut după 1990, structura în cauză nu e condamnată, ba chiar e recomandată explicit - e drept, pentru o situatie limitată: adresarea către socri! ("ne putem adresa cu Doamna Silvia, Domnule Andrei" - Aurelia Marinescu, Codul bunelor maniere astăzi, Humanitas, 1995, p. 61). Mi se pare ca exista si o oarecare diferența în percepția asocierii pe de o parte a termenului "domn" cu prenumele masculin, pe de alta a lui "doamna" cu cel feminin: prima construcție e mai
Doamna... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18067_a_19392]
-
și o compoziție în ulei, au ca model un nud monumental, un fel de replică de astăzi la steatopigismul celebrei Venus din Willendorf. În cea de-a doua categorie intră desenele de mici dimensiuni, scene de gen realizate într-o manieră mai analitică, plasate însă la limita șarjei cu caricatură și pregătite parcă să ilustreze un text epic tocmai bun ca partener cultural într-o călătorie cu trenul pe ruta București - Oltenița. De fapt, aceasta fascinație a anecdoticului și a caricaturalului
Iarăsi despre pictura lenesă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18089_a_19414]
-
nu mai poate intra. E lezant. Mă întreb: poate fi deturnat acest drum, total imprevizibil pentru mine, vulnerabil că și călcîiul lui Ahile? Experiență și dragostea față de teatru, dorința de a-l vedea pe micul ecran. Dar nu în această manieră descalificantă trebuie să se materializeze. Nu este onest față de cel mai numeros public de teatru pus să recepteze o materie de nedigerat. Și nici față de oamenii de teatru. Poate o re-evaluare, o reordonare a gîndurilor, severitatea în selectarea ofertelor sau
Călcîiul lui Ahile by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18120_a_19445]
-
perioada comunistă nu s-au prea scris de zece ani încoace. Cartierul Primăverii... este, cum s-a spus deja, un român satiric (unul cu cheie), care lasă să se întrevadă, sub măștile ficțiunii, personaje care au scris (și rescris, în maniera orwelliană) istoria României postbelice. În ultimele pagini ale cărții, într-o discuție imaginara cu "Criticul" (instanță critică și autocritica la care autorul se raportează permanent, românul fiind "pus în abis" la finele fiecărui capitol) îl întreabă, pe un ton inchizitorial
Cronica unei "iepoci" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18101_a_19426]
-
copiii (doar unul mai sfidează azi această mecanică a revoluțiilor). Faptul că instaurarea comunismului a stat în România sub semnul lui I.V.Stalin și I.L. Caragiale, ca să folosim o aserțiune care a făcut carieră, se oglindește cel mai bine în maniera realizării personajelor. Titus Popovici este, în această privință, un maestru neîntrecut. Disciplină dezordinii etalează o adevarată galerie de personaje, de la cele care poartă patina grotescului (cuplul Ceaușescu, Nikita Hrusciov sau Leonid Brejnev, complet ramolit, confundându-si interlocutorul), la cel al
Cronica unei "iepoci" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18101_a_19426]
-
concepția poetului, care s-a simțit dator a da glas nu o dată solidarității sale cu clasa uvriera, e drept că mai mult în accepția ei occidentală, în aspirația acesteia spre o "cuviință" și o "civilizație" de caracter semiburghez. Departe de manieră fraternizării cu "dezmoșteniții soartei", recte cu lumpenul, gen Gorki sau Panait Istrati, s-a distanțat, prudent, chiar și de boema artista că de-o formă de dezordine, de incurie, de culpabila "neîngrijire", asadar de nedemnitate. Pentru a vorbi în termeni
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
Lucrurile ce se bat cap în cap își împletesc coarnele într-o logică înspăimîntătoare. Diametralele opuse duc la unicul oblic și la sinteză neagră". Enormitatea unui tipic "gest rusesc" n-ar putea fi interpretată oare că o reflectare involuntara a manierei Arghezi, ca o oglindă concava sau convexa ce se miră de sine însăși? Că o distrugere ce se uimește, congener, de altă distrugere? O mostră: "Un chef rusesc. Marele duce Vladimir are două sute de invitați din nobilime la un banchet
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
tipografie. O problemă care ține de vizita unei echipe de control vamal la tipografia unde se scoate ziarul condus de Ion Cristoiu. N-ar fi prima vizită de control la această tipografie, totuși asemenea vizite ar trebui făcute de o manieră cît mai transparentă. O tipografie nu fuge de la fața locului, astfel că e greu de înțeles de ce ea trebuie controlată vinerea și nu lunea sau marțea, de pildă. Adică în zile cînd un ziar care are contract cu o anumită
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18127_a_19452]
-
pentru a asculta câteva concerte, adevărate evenimente muzicale. Conducerea Orchestrei din Paris invită într-o stagiune mai multe ansambluri orchestrale importante din lume pentru a evolua în această sală, ceea ce conferă vieții muzicale o mai mare diversitate de stiluri și maniere de interpretare. Am avut, deci, fericită ocazie de a asculta Orchestră de cameră müncheneză, sub baghetă unui reputat muzician care este Dieter Fischer Diskau. Programul extrem de rafinat ales a fost dedicat în exclusivitate lui Richard Strauss și a inclus Metamorfozele
În căutarea lui Enescu și concerte la sala Pleyel din Paris by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/17415_a_18740]
-
evidentă cu cat filosofia trece drept un teritoriu al ideilor care nu pot fi fixate an formule și algoritmuri productive, de aplicat unor situații stringențe de cunoaștere. Filosofia nici nu se poate spune că se ănvată - ci cel mult o manieră sau alta de filosofare. Ea este mai mult formativa, decat informativa. Foarte greu ai rostuiești o definiție; iar de la universitate ieși nu filosof, ci profesor de filosofie - sau orice altceva. Ar fi și ciudat (dar interesant) să existe un "filosof
Ifos sau metodă? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17425_a_18750]
-
anume post t.v. precum și o grea lipsă de imaginație a celor care au ocupat locurile din față pe un post de televiziune, nu puteau duce decît la tristul spectacol al bancurilor fără perdea, al mizeriilor sexualității vorbite de o manieră sub-licențioasă și, nu în ultimul rînd, la o scălîmbăire tristă a ideii de lipsă de cenzură. Cenzura reprobabilă, cea ideologică, nu mai există. Nu mai există nici cenzura care te poate obliga să-ți alegi cuvintele. Dar cînd e limpede
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17418_a_18743]
-
Gheorghe Grigurcu Nu mai puțin gustoase șanț pasajele an care Cioran e urmărit pas cu pas, așa cum o guvernanță al urmărește pe un copilandru zvăpăiat, spre a-l mustrului, spre a-l obișnui cu bunele maniere. Cu nuielușa vorbei mustrătoare, autorul Demiurgului rău e mereu plesnit peste degete: "Cioran se miră că un spirit de anvergură lui Nietzsche a putut să producă ideea nătânga a supraomului (cf. 910). M-aș miră și eu dacă nu s-
Cioran pe fată si pe verso (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17424_a_18749]
-
istoria predată "pe viu")! Și mai sînt cîteva lucruri demne de-a fi știute, puse în practică: a nu se confundă tinerețea cu agresivitatea, confuzie curentă și contraproductiva. Antidotul agresivității se inoculează prin cultivarea bunului-simț, a educației, a deprinderii bunelor maniere. Din nefericire, astăzi s-a ajuns pînă acolo încît... e interzis să interzici! Educația permisiva din ultimele decenii a eșuat, dovedindu-se deficitară, nejustificată. Să fim convinși că tinerii care vor ajunge în Europa occidentală și peste ocean, vor izbuti
Chirurgia sufletului by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17441_a_18766]
-
Alexandru Preda, din Bacău. Documentele în posesia cărora a intrat Mariana Sipos, ca și mărturiile pe care le-a obținut de la Alexandru Preda și de la fosta secretara a lui Marin Preda, dovedesc că inventarul fișetului s-a făcut într-o manieră conspirativa de către reprezentanții autorităților, care n-au permis nici fratelui și nici secretarei lui Marin Preda să fie de față la inventariere. În plus, dintr-un document strict secret preluat de Mariana Sipos din Cartea albă a Securității reiese clar
MOARTEA LUI MARIN PREDA - SUBIECT DE ROMAN POLITIST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17496_a_18821]
-
cu încăpățânare ideea că o limbă umană poată să dispară în neant, căutând prin cenușa eternității acele mici scântei care să aprindă din nou marele foc care încălzea inimile primilor oameni așezați în jurul lui și care comunicau într-o singură manieră. Pasiune fără margini, o muncă titanică și geniu iată ce reprezenta omul din fața mea. Răsfoind cartea am aflat cum i s-a declanșat dragostea pentru sunetele limbilor necunoscute lui. Copil fiind, locuia la Paris, într-un cartier de imigranți, familia
În căutarea tatălui. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]
-
id.); "invitații D.J.-ului" (EZ 2163, 1999, 7); "trei dintre D.J. acestui post de radio" (EZ 2142, 1999, 2); "cei doi și-au jucat rolul de DJ cu măiestrie" (EZ 2135, 1999, 12) etc. în aceste cazuri citirea literelor în maniera englezeasca mi se pare normală, corespunzînd formei străine a cuvîntului compus care stă la baza siglelor, precum și tendinței culturale de a respecta în cît mai mare măsură posibil, la împrumuturile recente, pronunția din limba-sursă. Altul e totuși cazul siglei CV
CD, DJ, CV etc. by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17514_a_18839]
-
fi luate în seamă cel mult juridic vorbind drept calomnii. Insulte pot fi găsite însă în fragmentul citat din editorialul sau: "urlet de jivine întărîtate" de exemplu e o insultă. "Lătrai" e o insultă. "Ciborg arvunit" e tot o insultă. Manieră în care editorialistul înțelege să expedieze identitatea repondenților unei polemici pe care a provocat-o e de asemenea insultătoare că intenție: "Bursierii, ghedesistii, intelighenții au expectorat..." Nu era mai simplu dacă editorialistul spunea "Cutare persoane...(și le-ar fi enumerat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17527_a_18852]
-
Paul Goma, acest din urmă dialog transformându-se, cum era previzibil, într-o ceartă între Paul Goma și partizanul sau de la Cluj (Laszlo Alexandru se simte vexat constatând că devotamentul lui a fost confundat cu obedienta și protestează într-o manieră mai puțin academică: "pentru mine lumea nu se împarte în șefi, sefuti și futuți".) După cum se vede, Laszlo Alexandru are față de propriile sale texte atitudinea pe care o are un editor față de textele unui clasic. Consideră că tot ce a
VIERMELE DIN MăR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17548_a_18873]
-
fi așteptat, că are și o construcție (în capitole riguros alcătuite) și că dacă aici este o "poveste" la ea se ajunge pornind din multe "puncte" ale memoriei, "puncte" ce se cheamă unele pe altele deschizând nenumărate paranteze à la maniere du Proust. "Singura mare iubire reciprocă într-adevăr statornica este cea care există, de obicei, între mama și copil a de orice vîrstă ar fi copilul". Frază această de la începutul cărții exprimă, evident, o banalitate, o idee comună și nici măcar
Amintiri din vechiul Bucuresti by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17555_a_18880]
-
aceea mi se pare că merită numele de ăpovesti literarea, oricît de pleonastica ar părea combinația. Că ea nu este, am spus-o de la bun început. Povestirile din acest volum sînt redactate, daca nu cumva termenul e nepotrivit, într-o manieră interesantă. Carrière le repovestește, pe toate, fără să le modifice, dar și fără să le reproducă. Că povestitor, isi îngăduie mici comentarii prefațatoare, extrem de scurte și de cele mai multe ori fără a enunța o opinie interesant de personală, ci mai degrabă
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
din poezia ăsovietică, deoarece ele rămîneau profund legate de marea tradiție poetica a Europei Occidentale, erau livrești prin însuși demersul lor esențial și redactate într-o limbă de mare puritate, uneori dificilă". În curînd, versul spontan, capricios, puternic înnoitor, în maniera Hlebnikov-Maiakovski, a fost înlocuit de "țăcănitul, exasperant, de metronom al lui Tvardovski, poetul oficial", în vreme ce prin Gorki, tiparele prozei naturaliste, de observație socială, deveneau obligatorii. Se instaură un "neoclasicism" cenușiu și cuminte, bineînțeles tendențios, închizînd "paranteză iluziilor". Stalinismul în curs
Un antiideolog (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17568_a_18893]
-
de presă, ci și la diverse party-uri) mai ales că pe ecranele festivalului a fost proiectat Berlin-Cinéma de Samira Gloor Fadel, care-i are protagoniști pe Wim Wenders și Jean-Luc Godard, discutînd despre cinema și originea să în documentar. În maniera godardiană, cu un buletin de știri din off, demarează Gabriele Muccino în Come te nessuno mai, o defel superficială comedie despre niște elevi ai zilelor noastre care, deși nu vor sa reediteze mai-ul '68, se revoltă și se baricadează
Toronto '99: redobîndirea sperantei by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17575_a_18900]
-
se poate. E ca si cum Brâncusi tînărul l-ar imită nefericit pe Brâncusi adultul. Și cum să înțelegi ce l-a determinat, o dată în posesia intuițiilor și concepției sale artistice majore, de la primii ani ai uceniciei, să "cadă" apoi într-o manieră mult mai cuminte, tradițională și chiar realistă, spre a se răzgândi, încă o dată, si a alege definitiv înaltă stilizare abstractă din capodopere? Ar fi să ne închipuim că Eminescu ar fi scris, înainte de 1866, o Glossă și un Luceafăr mai
Cazul Brâncusi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17580_a_18905]