1,195 matches
-
Pustiului dragostei. Și trezește din nou interesul cititorului contemporan pentru o figură majoră a secolului trecut, pe care nici măcar premiul Nobel obținut în 1952 nu părea să o mai ferească de pulberea nimicitoare a uitării. E drept că indiferența respectuoasă manifestată, academic mai mult, față de romanele sale, nu s-a prea schimbat și praful continuă să se adune pe un stil clasic, dar considerat demodat, în ciuda canonizării literare reprezentată de publicarea în celebra "Pléiade". Ceea ce răzbate la suprafață, înviorat de volumul
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
lumii, nihilismul nuanțat și, de bună seamă, multe altele care însoțesc un personaj caracterizat prin hiperactivitate, schimbarea continuă a cuiva care, acceptabil sau nu, avea întotdeauna ceva captivant de spus, deși scepticismul în legătură cu posteritatea lui a fost frecvent și sever manifestat. Și-a protejat dreptul la orice libertate prin auto-poziționarea marginală față de curentul dominant, explicație suficientă pentru "stilul său provocator, eclectic, ludic, apocaliptic", cel care îl practică fiind, tocmai de aceea, inconturnabil, inclasabil, stilul său "seducător", recunoscut chiar și de unii
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
se divide, la rândul său, într-un tip de discurs social-afirmativ, care continuă optimismul și încrederea specifice anilor '50 în tehnologia care va face posibilă distanțarea față de trecut, și un discurs cultural pozitiv, care celebrează trăsăturile eliberatoare ale culturii postmoderne, manifestate cu precădere în cultura pop. Discursurile negative ale postmodernismului sunt conectate la ideea de criză postulată în lumea occidentală, criză care se conturează în special în jurul teoriei sfârșitului lumii moderne, un exemplu de discurs "pesimist și apocaliptic" fiind cel oferit
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a expune limitele dintre discursurile diferitelor societăți. Dacă reprezentanții grupului Tel-Quel au asociat scriiturii textul, Foucault studiază acest concept mai mult ca pe o practică discursivă sau ca un eveniment, în contextul unei mișcări ample de respingere a paradigmei continuității, manifestată atât în literatură, cât și în artă sau filosofie. Introducerea discontinuității în aceste domenii duce la problematizarea unui ansamblu de teme, precum subiectul fondator, autorul, opera, ideea de origine etc. Tocmai în interiorul acestui proiect radical poate fi surprins câmpul semantic
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
străine la capitalul unor Întreprinderi din sectoare considerate sensibile, sau condiționarea acesteia de indeplinirea unor criterii de performanță, În general exportul unei părți Însemnate a producției. Legislația vizînd direct regimul investițiilor străine În țările foste socialiste s-a aliniat tendințelor manifestate pe plari internațional, fiind, sub anumite aspecte mai deschisă decît În cazul celorlalte categorii de state. În afară de aderarea la normele standardizate, țările est europene admit necondiționat stabilirea de firme cu capital integral străin. În unele state, precum Ungaria și Cehia
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
ani anteriori fusese ministrul educației și învățământului. În acele timpuri, se considera că școala ar fi unul din principalii factori de cultură și de civilizație. Emigranții dinainte de anul 2007 au fost mai bine apreciați de occidentali pentru cultura și civilitatea manifestate. În ultimii patru-cinci ani însă, atât în societate, cât și în școli a crescut violența. Se spune adesea că România și Bulgaria sunt amânate a fi primite în "spațiul Schengen" și pentru neplăcerile (cerșetoria, hoția, înșelătoriile, violurile, crimele) produse de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și științelor Naturii, iar Naturalismul, care va beneficia în secolul al XIX-lea de sprijinul decisiv al teoriei evoluționiste, va încerca să conceapă apariția și locul Omului în Univers în funcție de Universul însuși. În sfîrșit, moștenirea greacă poartă în sine dialogica manifestată în sfera gîndirii și a politicii: este vorba despre acea regulă care, instituind dreptul la existență al unor concepții diverse și opuse și împiedicînd ca vreuna dintre acestea să se impună prin forță, întreține dialogul în cadrul antagonismului. Această regulă a
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Constanța (PSD) Gorj (PSD) Vâlcea (PSD) Galați (PSD) Harghita (UDMR) Mureș (UDMR) Suceava (PDL) Vrancea (PSD) Covasna (UDMR) Dolj (PSD) Arad (PDL) Dâmbovița (6 PDL, 1 PSD) Conexiuni locale și politicieni impuși de la centru Una dintre principalele cauze ale nemulțumirii manifestate de opinia publică românească față de listele închise din timpul reprezentării proporționale era legată de conexiunile foarte slabe, pe care parlamentarii le dezvoltau cu circumscripțiile lor. Aceasta se întâmpla, pe de o parte, din cauza faptului că pentru cei mai mulți parlamentari "focusul reprezentării
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
participat și partidele extremiste, și CDR "a împrumutat un discurs naționalist. Legile votate în Parlament au reflectat această întoarcere a spatelui de la valorile europene. Eșecul negocierilor privitoare la tratatul cu Ungaria din martie 1995 a confirmat reticența UE și NATO, manifestată deseori, față de integrarea României în discursurile lor" (Andreescu 1996, 20). În plan extern, este de notat dicutabila încheiere a unui nou tratat cu Iugoslavia lui Miloșevici a doua zi după acordurile de la Dayton (în 1995) și încălcarea embargoului ONU prin
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
condițiilor vitrege” și a „cadrului propriu” de dezvoltare a feudalismului. Suntem total de acord cu această teză. Cu o singură precizare, în plus: studiul fenomenului urbanistic trebuie privit dintr-o perspectivă diacronică, indiferent de spațiul geografic în care acesta sa manifestat. S-au născut, oare, orașele occidentale înconjurate de ziduri de la bun început? „Condițiile vitrege” au îngreunat procesul de urbanizare numai în Moldova și Țara Românească? Au fost, oare, breslașii transilvăneni din cadrul celebrei Siebenbürgen la fel de influenți și de activi dintotdeauna? De
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
perioada interbelică, odată cu instalarea guvernului liberal condus de I. I. C. Brătianu (1922-1926), România a cunoscut un amplu proces de normalizare a vieții politico-sociale și de așezare a principalelor sale componente (statală, culturală și socio-economică) în albia identitară. Marile tensiuni sociale, manifestate violent la nivelul întregii țări în perioada 1918-1921, s-au mutat, începând cu anul 1922, din stradă în forul legislativ al țării, Parlamentul. În orașul Bacău, revenirea la starea de normalitate de dinainte de izbucnirea Primului Război Mondial, s-a reflectat, printre altele
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
moral, întrezărită de Saint-Beuve drept o "istorie naturală a spiritelor", s-ar putea cu succes încerca. Căci dacă este în mare parte o utopie a stabili "familii de spirite" între diversele individualități din cuprinsul unei literaturi, înlăuntrul unei familii biologice, manifestată și în domeniul spiritului, operația este și mai firească." Disociind între biologic și spiritual, Vladimir Streinu se va exprima despre cel mai bizar scriitor român că "prin nici una din liniile literaturii sale [...] nu se dovedește fiul lui I. L. Caragiale" din moment ce
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
fie permanent, fie cu intermitențe, în funcție de necesitățile spirituale diferite, necesități dictate de lumea în care trăim: lumea reală și cea imaginară, creată de fiecare individ în parte. Cert este că fiecare dintre cele două lumi ne creează personalitatea. Prin credință, manifestată sau nu religios, realitatea transcende lumea materială, făcând apel la imaginarul nostru la care participă mesajul și limbajul religioase. Mesajul și limbajul religioase sunt componente de bază ale fiecărei religii. Creștinismul, mozaismul, islamismul, credințele politeiste orientale sau alte concepții de
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
un nume și la un verb constituie un punct de asemănare particulară cu categoria atributului circumstanțial. Elementul predicativ suplimentar se deosebește însă de atributul circumstanțial (din cadrul atributului). Elementul predicativ suplimentar se deosebește însă de atributul circumstanțial prin gruparea cu verbul, manifestată și în topică, și prin posibilitatea absenței nuanțelor circumstanțiale. III.6 Atributul predicativ - Atributiva predicativă a) Atributul predicativ Plecând de la comunicarea mă privea uimit și decolorată, Gh. N. Dragomirescu apreciază că „adjectivul uimit, invariabil, are valoare de adverb și determină
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
și popularizarea conceptului de sferă publică și ale termenilor asociați. Prima fază coincide cu lupta modernă timpurie împotriva statelor despotice din zona europeană. Cuvinte precum "public", "opinie publică", "virtuți publice" erau arme în sprijinul "libertății presei" și al altor libertăți manifestate public. Discuțiile centrate pe aspectul "public" erau îndreptate împotriva monarhilor și a curților suspectate a acționa arbitrar, abuzînd de puterea lor și promovîndu-și interesele "personale" egoiste pe seama țării. În secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, idealul normativ al
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
unei concluzii (paragrafele 2 și 3) incluse în enunțul care, începînd din acel moment, devine complet; argumentul adus apare ca un supliment (O. Ducrot, 1980). Prin urmare, a doua regulă de folosire a lui ÎNSĂ este consolidarea unei ocurențe contextuale manifestată mutual (P7', P7''). Cele două caracteristici descriu folosirea argumentativă a conectorului analizat. Să luăm un alt exemplu pentru descrierea lui ÎNSĂ: sloganul campaniei "Febra lecturii" (21-22 octombrie 1989), organizată de Departamentul pentru Carte și Lectură: (5) [P1] Toate răspunsurile se
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
în enunțarea și în valoarea locutorului-enunțător (EU-VALID) și implicit în co-enunțători (NOI-VALID); acest ultim aspect este sensibil la punerea în lumină a unei validități a propozițiilor așteptată de "partenerii" editorului (librari, bibliotecari, ziariști, cititori: "ei să aibă acces..." [s. n.]) și manifestată explicit în apelul final către public [P14]. O macrostructură semantică, rezumat al cuvîntului înainte, poate fi construită pe baza ultimei propoziții (catalogul ca mărturie a recunoștinței editorului față de public), consecință a unei serii de propoziții. Implicit, va rezulta valoarea ilocuționară
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
depline libertăți spirituale, aceste opinii de natură reflexivă până la un punct nu se caracterizează printr-o unitate de gândire. Personajele emit tot felul de comentarii cu nuanțe filosofice fără a se fixa însă asupra uneia dintre ele. Această ezitare continuă, manifestată și prin abordarea uneori haotică a diferitelor probleme ale vieții spirituale, accentuează impresia de discontinuitate pe care o lasă atât conținutul cât și forma romanului. Fragmentarea excesivă este sesizabilă și la nivelul construcției dialogului, în încercarea autorului de a crea
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
Ileana POPOVICI Handbalul În școală Cuvânt Înainte Evoluția activității sportive are la origine numeroase valențe formative și de valorificare a aptitudinilor generale și specifice manifestate atât pe plan fizic, cât și psihic. Sportul s-a dezvoltat foarte mult și ca element de cultură și educație. Dimensiunile sale ca spectacol și valorile generate de acesta se remarcă nu numai În cadrul ramurilor cu un bogat conținut artistic
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
tacticii cu aplicabilitate limitată la un singur joc. Mai este cunoscut și sub denumirea de tactică specială. * Stilul de joc reprezintă caracteristicile În aplicarea tehnicii, tacticii (deci, a concepției de joc) și ritmul de joc, comune jucătorilor unei echipe și manifestate permenent În timpul jocului. * Școala națională de handbal reprezintă caracteristicile În interpretarea și aplicarea unitară a aceluiași stil de joc și a aceleiași concepții de pregătire - generalizate la un număr foarte mare de echipe de pe un teritoriu, ca rezultat al experienței
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
un cadru general de ordin politic și juridic la nivelul unităților regionale alese sau prin menținerea unor standarde naționale și a unui curriculum național, astfel încât se situează la mijlocul drumului între descentralizare și centralizare (Astiz, F.M. et al., 2002: 81). Tendința manifestată din ce în ce mai pregnant în lume este una a echilibrului între politicile comunitare și cele etatiste, respectiv a parteneriatului statului cu formele organizate ale comunității, inclusiv prin transferarea către comunitate a funcțiilor pe care aceasta le poate îndeplini mai bine decât statul
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
în completarea celor generale (intelectuale, atitudinale, motivaționale), printre acestea amintim câteva mai importante: capacitatea de discriminare a aspectelor spațiale și a sunetelor; simțul proporțiilor; bogată imaginație; empatia; memoria tonală. Chiar talentul este descris ca o expresie a unor aptitudini speciale, manifestate și dezvoltate în cadrul diverselor domenii, în special în artă. De asemenea, M. Bejat enumeră caracteristicile geniului, astfel: este cea mai înaltă formă de dezvoltare a aptitudinilor; capacitate creatoare ridicată; originalitate la nivel superior; dotarea ereditară excepțională. Aptitudinile speciale pot fi
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
de straturi ale cunoașterii. În context, relația învățării cu dezvoltarea este una productivă (Hirschteld, Gelman, 1994). Sa născut, astfel, un nou concept integrator, în fapt o nouă perspectivă integratoare pentru unitatea dintre situația de învățare mediată extern, sociocultural,si cea manifestată intern, prin starea pregătitoare, biologică, numită perspectiva raționalistă situativă (Resnick, 1994). La întrebarea ce este, așadar, învățarea umană, vom sintetiza răspunsurile spunând că este: un proces esențialmente formativ; acumulare de experiență și schimbare în comportamentul uman, ca urmare a interacțiunii
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
reapărut Polonia pe harta Europei, s a reîntregit România etc.); apariția unui nou regim politic: comunismul; g) România în primul război mondial Politica externă a României înainte de Primul Război Mondial După obținerea independenței (1878), teama de tendințele expansioniste ale Rusiei, manifestate clar în urma războiului din 1877-1878, a determinat România să încheie un tratat secret în 1883 cu Puterile Centrale. Între anii 1878-1914, România a reprezentat un factor de stabilitate în sud estul Europei. Atitudinea României în cel de al doilea război
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
observă resturi de materii fecale, dar curând evacuările devin fluide. După o vreme apar aici grăunțe incolore sau albicioase, ca boabele de orez; scaunul ia aspectul apei de orez, de unde denumirea de scaun riziform. Alt simptom caracteristic holerei sunt vărsăturile, manifestate concomitent cu diareea, care însă uneori le precede. Pericolul major pe care-l prezintă vărsăturile este de a nu permite recuperarea pe cale bucală a pierderilor de apă și nici chiar înghițirea medicamentelor. La început, vărsăturile conțin resturi alimentare, ca ulterior
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]