704 matches
-
deșcolarizării trebuințele artificiale create de instituție; fiecare să refuze bunurile pe care i le oferă societatea și, redobîndindu-și inițiativa, să hotărască asupra propriului său consum. Într-un imaginar spectru al instituțiilor sociale, ordonate de la stînga la dreapta după caracterul lor "manipulator" școala este situată de Illich în partea extremă a dreptei. Motivul? Ea face să crească răul fundamental al societății de astăzi: dorința nemăsurată de a consuma; ea formează "capitaliști de cunoștințe"! Iată de ce, instituția cea mai aspru criticată de el
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de Illich în partea extremă a dreptei. Motivul? Ea face să crească răul fundamental al societății de astăzi: dorința nemăsurată de a consuma; ea formează "capitaliști de cunoștințe"! Iată de ce, instituția cea mai aspru criticată de el este școala. Caracterul manipulator al acesteia face să crească continuu cererea de educație școlară pentru toți oamenii și pentru un număr crescut de ani. Cultivînd mitul valorilor instituționalizate, ea îi învață pe oameni să devină clienți ai altor instituții ("este suficient ca un bărbat
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
rețea sau alta, vin în întîmpinarea celor ce vor să învețe ("Esprit", nr. 3, martie 1971, apud 2, p. 75). Ce sînt, de fapt, acești administratori și consilieri altceva decît niște "inițiatori" particulari care vor adînci și mai mult caracterul "manipulator" al școlii? Propunerea lui Ivan Illich de a deșcolariza societatea este concluzia unui raționament întemeiat pe o premisă falsă: școala are un caracter determinant în viața societății. În realitate, după cum se știe, școala este un produs al unor anumite realități
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
inițiatori care vor purta "grija" educației. Pe de altă parte, ce "garanții" ne oferă el că o astfel de educație va costa mai puțin? Ivan Illich are o sensibilitate specială pentru profesori. Aceștia sînt, după opinia sa, costisitori, nepricepuți și... "manipulatori". În schimbul profesorului el ne oferă "competența" șamanului de acum cîteva milenii. De fapt, el asta și vrea: o reîntoarcere la perioada în care toți adulții se ocupau de educarea tuturor copiilor. Permite oare nivelul științei și tehnicii contemporane o astfel
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Chicago ș.a.) au condus către anumite concluzii cu privire la stadiile dezvoltării ființei umane (chiar dacă dinamica propusă de una sau alta dintre școli diferă). Din cercetările întreprinse de diferite școli psihologice, J. Bruner reține următoarele note comune: a) primele stadii sînt relativ manipulatoare, atenția copilului este instabilă și unilaterală; b) urmează o perioadă de activitate mai reflexivă, copilul fiind capabil de reprezentarea interioară a unor secțiuni mai mari ale mediului; c) în preajma adolescenței, limbajul devine un mijloc din ce în ce mai important de comunicare a gîndirii
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
toaletă, spălatul și alte lucruri de genul acesta, o persoană obișnuită își petrece mai mult de jumătate din viața adultă la locul de muncă. îhh! Imaginează-ți cum e să-ți petreci acea jumătate din viață avînd drept șef un manipulator ignorant, josnic, nepoliticos, egoist, gălăgios, nesuferit, iritant, incompetent, incoerent, penibil, pus pe harță, plin de sine, nehotărît, mizerabil, urît mirositor, meschin, sexist, laș, răzbunător, nerecunoscător, vulgar, care își asumă meritele altora. Iar acestea sînt de fapt părțile lui bune. îhh
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
că are de îndeplinit anumite niveluri de productivitate și că trebuie să se asigure că subordonații săi le ating cumva. Poate că, la rîndul său, nu a întîlnit modele demne de urmat. Dacă nu a avut decît șefi egoiști și manipulatori, e posibil să creadă că așa trebuie să se comporte un șef, că un bun manager trebuie să fie tot timpul serios și îmbufnat; că nu își face treaba cum trebuie dacă nu se manifestă ca un tiran. De asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
o mare varietate de tipuri de personalitate ale șefilor dificili; multe din ele sînt prezentate în Capitolul doisprezece. Tacticile josnice ale șefului și contracararea lor. în termeni generali, personalitățile șefilor dificili se împart în trei categorii principale: agresive, pasive și manipulatoare. Personalitate agresivă Șeful dificil agresiv este șeful al cărui mecanism „luptă sau fugi” este setat întotdeauna pe luptă. Acești șefi sînt animalele de pradă ale lumii angajaților - rechinii. Iată cîteva din simptomele unei personalități agresive: Dacă ceva merge prost, primul
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
șefului va fi „De ce te-ai consultat cu Charlie și nu cu mine?”. Din nefericire, șefii extrem de pasivi conștientizează rareori faptul că sînt ineficienți și se simt ofensați dacă li se pare că s-a trecut pe lîngă ei. Personalitate manipulatoare Șeful dificil manipulator este poate cea mai periculoasă ființă. Se aseamănă cu peștele-pescar din adîncul mărilor, dotat cu o momeală atractivă situată deasupra capului, cu care atrage peștii și alte animale marine. Prada nu-și dă seama din ce parte
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
De ce te-ai consultat cu Charlie și nu cu mine?”. Din nefericire, șefii extrem de pasivi conștientizează rareori faptul că sînt ineficienți și se simt ofensați dacă li se pare că s-a trecut pe lîngă ei. Personalitate manipulatoare Șeful dificil manipulator este poate cea mai periculoasă ființă. Se aseamănă cu peștele-pescar din adîncul mărilor, dotat cu o momeală atractivă situată deasupra capului, cu care atrage peștii și alte animale marine. Prada nu-și dă seama din ce parte a venit atacul
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
poate cea mai periculoasă ființă. Se aseamănă cu peștele-pescar din adîncul mărilor, dotat cu o momeală atractivă situată deasupra capului, cu care atrage peștii și alte animale marine. Prada nu-și dă seama din ce parte a venit atacul. Șeful manipulator este clasicul lup deghizat în oaie - o personalitate agresivă adăpostită de o carapace pasivă. Nu este înclinat spre confruntări, dar are o rază de control extraordinară. Rareori întreprinde acțiuni care să nu fie atent plănuite și în folos propriu. Iată
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
în oaie - o personalitate agresivă adăpostită de o carapace pasivă. Nu este înclinat spre confruntări, dar are o rază de control extraordinară. Rareori întreprinde acțiuni care să nu fie atent plănuite și în folos propriu. Iată cîteva din trăsăturile șefilor manipulatori: Adesea nu ești sigur de ceea ce cuprinde cu adevărat agenda lor. Se amestecă adesea în treburile altora, pe ascuns. Sînt extrem de suspicioși. Fac alianțe cu managerii seniori și cu membri ai echipei pe care o conduc și se folosesc de
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
de ei sînt variate, dar cea mai comună este manipularea prin intermediul unor întrebări și afirmații cu subînțeles. Prezentăm mai jos unele exemple. John, un angajat dintr-un magazin, a uitat să-i prezinte unui client cardul de loialitate al companiei. Manipulatorul spune: „John, nu i-ai oferit clientului un card de-al nostru. Presupun că nu ești convins de valoarea lor”. John, care pur și simplu uitase, adoptă o atitudine defensivă; trebuie să susțină că recunoaște importanța cardurilor și să-și
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
ai oferit clientului un card de-al nostru. Presupun că nu ești convins de valoarea lor”. John, care pur și simplu uitase, adoptă o atitudine defensivă; trebuie să susțină că recunoaște importanța cardurilor și să-și recunoască greșeala. Susan, secretara manipulatorului, a omis să treacă numele unui membru al echipei într-o circulară. Manipulatorul întreabă: “Nu crezi că ar trebui să fie inclusă și Linda?”. Susan se simte prost. Bob îi spune manipulatorului că, după părerea lui, un anume proiect nu
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
de valoarea lor”. John, care pur și simplu uitase, adoptă o atitudine defensivă; trebuie să susțină că recunoaște importanța cardurilor și să-și recunoască greșeala. Susan, secretara manipulatorului, a omis să treacă numele unui membru al echipei într-o circulară. Manipulatorul întreabă: “Nu crezi că ar trebui să fie inclusă și Linda?”. Susan se simte prost. Bob îi spune manipulatorului că, după părerea lui, un anume proiect nu se derulează cu eficiența necesară. în decursul următoarei ședințe a echipei, manipulatorul afirmă
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
cardurilor și să-și recunoască greșeala. Susan, secretara manipulatorului, a omis să treacă numele unui membru al echipei într-o circulară. Manipulatorul întreabă: “Nu crezi că ar trebui să fie inclusă și Linda?”. Susan se simte prost. Bob îi spune manipulatorului că, după părerea lui, un anume proiect nu se derulează cu eficiența necesară. în decursul următoarei ședințe a echipei, manipulatorul afirmă: „Lui Bob i se pare că nu depuneți suficient efort”. Bob este pus în postura ingrată de persoană care
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
circulară. Manipulatorul întreabă: “Nu crezi că ar trebui să fie inclusă și Linda?”. Susan se simte prost. Bob îi spune manipulatorului că, după părerea lui, un anume proiect nu se derulează cu eficiența necesară. în decursul următoarei ședințe a echipei, manipulatorul afirmă: „Lui Bob i se pare că nu depuneți suficient efort”. Bob este pus în postura ingrată de persoană care face necazuri. Manipulatorul are adesea capacitatea neobișnuită de a-i face pe oameni să aibă încredere în el, pentru ca apoi
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
părerea lui, un anume proiect nu se derulează cu eficiența necesară. în decursul următoarei ședințe a echipei, manipulatorul afirmă: „Lui Bob i se pare că nu depuneți suficient efort”. Bob este pus în postura ingrată de persoană care face necazuri. Manipulatorul are adesea capacitatea neobișnuită de a-i face pe oameni să aibă încredere în el, pentru ca apoi să folosească informațiile aflate de la aceștia împotriva lor. Prezintă lucrurile într-o manieră care îi silește pe ceilalți să-și asume anumite poziții
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
silește pe ceilalți să-și asume anumite poziții. îngrijorător este însă faptul că de obicei reușește acest lucru fără să se pună pe sine însuși într-o lumină proastă. E dificil să ai de-a face cu un șef dificil manipulator. Dacă adopți o atitudine hotărîtă sau agresivă, el va îmbrăca pielea de oaie și va pretinde că e inocent. „îmi pare rău dacă crezi că te-am acuzat de ceva”, ar putea spune el. „în nici un caz nu voiam să
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
Cea mai bună metodă, deși oarecum periculoasă, este să încerci în mod subtil să îl învingi cu propriile sale arme. Răspunde la provocările lui cu alte provocări, cu întrebări formulate în același stil pasiv-agresiv. în primul nostru exemplu, în care manipulatorul spunea: „John, nu i-ai oferit clientului un card de-al nostru. Presupun că nu ești convins de valoarea lor”, răspunsul ar putea fi „De ce presupui că ignor importanța cardurilor, doar pentru că am uitat de ele?”. întrebarea îl situează acum
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
nu i-ai oferit clientului un card de-al nostru. Presupun că nu ești convins de valoarea lor”, răspunsul ar putea fi „De ce presupui că ignor importanța cardurilor, doar pentru că am uitat de ele?”. întrebarea îl situează acum pe șeful manipulator pe o poziție defensivă, silindu-l să-și justifice afirmația. El trebuie să adopte o atitudine mai directă și să îi atragă atenția lui John să nu mai uite să ofere carduri clienților. Manipulatorilor nu le place să spună lucrurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
întrebarea îl situează acum pe șeful manipulator pe o poziție defensivă, silindu-l să-și justifice afirmația. El trebuie să adopte o atitudine mai directă și să îi atragă atenția lui John să nu mai uite să ofere carduri clienților. Manipulatorilor nu le place să spună lucrurilor pe nume. De asemenea, sarcasmul blînd îcu accent pe blîndț se poate dovedi eficient. Să revenim la cel de-al doilea exemplu, în care Susan a uitat să treacă numele unui membru al echipei
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
spună lucrurilor pe nume. De asemenea, sarcasmul blînd îcu accent pe blîndț se poate dovedi eficient. Să revenim la cel de-al doilea exemplu, în care Susan a uitat să treacă numele unui membru al echipei într-o circulară, iar manipulatorul a întrebat: „Nu crezi că ar trebui să fie inclusă și Linda?”. Susan ar putea să replice zîmbind: „Ah, m-ai prins! Ai dreptate - încercam s-o țin pe Linda în afara schemei”. Din nou, manipulatorul trebuie să spună lucrurilor pe
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
echipei într-o circulară, iar manipulatorul a întrebat: „Nu crezi că ar trebui să fie inclusă și Linda?”. Susan ar putea să replice zîmbind: „Ah, m-ai prins! Ai dreptate - încercam s-o țin pe Linda în afara schemei”. Din nou, manipulatorul trebuie să spună lucrurilor pe nume și să rostească: „Păi cred că ar trebui să o introduci și pe ea în schemă”. Atunci cînd manipulatorii încep să observe că nu adopți o atitudine defensivă vizavi de tacticile lor, vor începe
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
m-ai prins! Ai dreptate - încercam s-o țin pe Linda în afara schemei”. Din nou, manipulatorul trebuie să spună lucrurilor pe nume și să rostească: „Păi cred că ar trebui să o introduci și pe ea în schemă”. Atunci cînd manipulatorii încep să observe că nu adopți o atitudine defensivă vizavi de tacticile lor, vor începe să se comporte cu tine într-un mod mai direct, iar atîta timp cît nu simt că ai un comportament agresiv, relația voastră se va
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]