1,797 matches
-
cimitirul familiei Sturdza de lângă biserica din Miclăușeni. În perioada următoare, castelul a fost depozit militar de explozibil, patrimoniu al Ministerului Metalurgiei, al Sfatului Popular Regional Iași și al Universității "Al. I. Cuza" din Iași. Autoritățile comuniste organizau uneori petreceri în mansarda castelului. Potrivit informațiilor obținute de la câțiva locuitori din Miclăușeni, o parte din mobilierul castelului a ajuns în casele unor localnici din Miclăușeni și Butea. Unele piese de mobilier, având înălțimi de peste 3 m, au fost scurtate la picioare sau li
Castelul Sturdza de la Miclăușeni () [Corola-website/Science/303984_a_305313]
-
mai joase ale caselor din sat. În anul 1960, Castelul de la Miclăușeni a devenit sediul Centrului de Plasament pentru copii cu handicap psihic sever, aici funcționând și școală specială. În noaptea de 23 decembrie 1968, a izbucnit un incendiu la mansarda castelului, se pare că de la o țigară lăsată aprinsă. Atunci au ars ultimele mobile originale ale castelului, care erau depozitate la mansardă. În anii acelei folosințe nefericite, mai precis în 1985, mansarda și acoperișul castelului au căzut pradă unui devastator
Castelul Sturdza de la Miclăușeni () [Corola-website/Science/303984_a_305313]
-
psihic sever, aici funcționând și școală specială. În noaptea de 23 decembrie 1968, a izbucnit un incendiu la mansarda castelului, se pare că de la o țigară lăsată aprinsă. Atunci au ars ultimele mobile originale ale castelului, care erau depozitate la mansardă. În anii acelei folosințe nefericite, mai precis în 1985, mansarda și acoperișul castelului au căzut pradă unui devastator incendiu. Apa cu care a fost stins incendiul s-a infiltrat în pereți, contribuind la degradarea progresivă a imobilului. Clădirea s-a
Castelul Sturdza de la Miclăușeni () [Corola-website/Science/303984_a_305313]
-
23 decembrie 1968, a izbucnit un incendiu la mansarda castelului, se pare că de la o țigară lăsată aprinsă. Atunci au ars ultimele mobile originale ale castelului, care erau depozitate la mansardă. În anii acelei folosințe nefericite, mai precis în 1985, mansarda și acoperișul castelului au căzut pradă unui devastator incendiu. Apa cu care a fost stins incendiul s-a infiltrat în pereți, contribuind la degradarea progresivă a imobilului. Clădirea s-a degradat în timp ca urmare a destinației improprii, ea nemaifiind
Castelul Sturdza de la Miclăușeni () [Corola-website/Science/303984_a_305313]
-
sfârșitul sec. al XIX-lea pe locul unui conac boieresc mai vechi din sec. al XVIII-lea, o parte din construcția veche fiind înglobată în actuala clădire, ea aflându-se în aripa estică a castelului. Castelul Sturdza are etaj și mansardă. Pereții exteriori ai clădirii au fost împodobiți cu numeroase decorațiuni în altorelief, printre care și steme inspirate din blazonul familiei Sturdza: un leu cu o sabie și o ramură de măslin sau elemente simbolice, realizate în anul 1898 în stilul
Castelul Sturdza de la Miclăușeni () [Corola-website/Science/303984_a_305313]
-
Urzędów, Giovanni Maria Padovano, Giovanni Battista di Quadro, Jan Frankiewicz, Galleazzo Appiani, Jan Jaroszewicz, Bernardo Morando, Kasper Fodyga, Krzysztof Bonadura, Antoneo de Galia și mulți alții. Arhitectura manierismului polonez din secolul al XVI-lea este marcată de utilizarea comună a mansardelor bogat decorate de palate și case, curți arcade și turnuri laterale [11] Arhitectura bisericii a combinat tradiția gotică târzie, cu simetria renascentistă și decorul manierist. Bisericile erau zvelte, de obicei, fără turnuri. Manierismul polonez al secolului al XVII-lea era
Arhitectura și sculptura manieristă în Polonia () [Corola-website/Science/329220_a_330549]
-
deschizături prezente, de obicei, în acoperișurile caselor țărănești pentru îndepărtarea fumului sau pentru accesul porumbeilor în pod. Lucarnele sunt elemente caracteristice ale arhitecturii nordice, în care au căpătat importanță majoră. Un exemplu îl constituie prezența lor la acoperișurile de tip mansardă, în care aceste elemente (devenite arhitecturale) au fost elaborate și dezvoltate de arhitectul francez François Mansart. Potrivit arhitectului Eugène Viollet-le-Duc lucarna a apărut la începutul perioadei gotice: în perioada romanică nu existau încăperi la nivelul podului deoarece acoperișurile aveau pante
Lucarnă () [Corola-website/Science/330600_a_331929]
-
pe-o statuie de vorbe mici, lunecoase. Și trecut prin rubrici mondene. Prin cearșafuri cu monogramă. Prin ghete cu capace, / ori prin raza cavalerilor Apocalipsei. Prin ciur și dîrmon, — misionar al frumuseții și al fumurilor deșertăciunii... Ca o gură cu mansarde flămînde. Ca un lup ce revine la oile sale. La scufița inimii care bate văi și lunci lovindu-le cu sălbăticie peste gură / peste botul lor de verdeață obraznică. Și fiecare cuvînt de-al meu e un lac încărcat cu
Aer cu diamantele lui Cărtărescu, Iaru, Coşovei şi Stratan by Simona Tache [Corola-website/-/18749_a_20074]
-
iar mecanicul sparse în dinți cheia franceză și cablul ascensorului ce-o purtă la ultimul etaj. Paraliticul cu bene-merenti începu să clefăie clanța inutilă și broasca goală prin care nu putea curge un cărucior de lux. Ei cu toții mîncară piciorul mansardei ei cu toții mîncară țiglă cînd ea a urcat fîlfîind pe acoperiș cînd ea nu putea fi ajunsă. Meteorologul de pe muntele Golgota roase timpul probabil iar ultimul Om în Cosmos își devoră capsula cînd ea depăși atmosfera terestră. — Ce-ai să
Aer cu diamantele lui Cărtărescu, Iaru, Coşovei şi Stratan by Simona Tache [Corola-website/-/18749_a_20074]
-
Powell și devine protector al surorii sale. Într-o noapte, Willa își aude soțul cum întreabă copii despre bani și astfel își dă seama care este adevărul. Când ea se întinde în pat în aceea noapte, în dormitorul lor de la mansardă, Powell se apleacă asupra ei și-i taie gâtul. Powell aruncă corpul lui Willa în râu. El află în cele din urmă că banii sunt ascunși în păpușa lui Pearl după ce-l amenință pe John. Cu toate acestea, copiii reușesc
Noaptea vânătorului (film) () [Corola-website/Science/328929_a_330258]
-
la școală și acasă cu 2 microbuze și un autocar. Elevii și profesorii beneficiază de una dintre cele mai moderne școli din România.Săli de clasă,cabinete specializate și laboratoare moderne,dotate cu mobilier și tehnică de ultimă generație.La mansarda școlii există 10 camere, care oferă 40 de locuri de cazare în condiții excelente.Fiecare cameră dispune de baie proprie cu cabină de duș cu hidromasaj.Profesorilor navetiști li se decontează lunar suma cheltuită cu transportul. Doritorii de mișcare beneficiază
Comuna Fărcașa, Maramureș () [Corola-website/Science/310638_a_311967]
-
1910 o farmacie, care păstrează în parte mobilierul și vitrinele originale. Palatul Baroc a fost de la construirea lui sediu administrativ. În prezent găzduiește Muzeul de Artă din Timișoara. Palatul are o formă rectangulară. Are subsol, parter, două etaje și o mansardă. Structura s-a dezvoltat înglobând unele clădiri mai vechi, printre ele clădirea Oficiului minier din 1733. Palatul a găzduit de-a lungul istoriei sale personalități istorice importante, precum împăratul Iosif al II-lea (în 1767), împăratul Franz Iosef (în 1872
Piața Unirii din Timișoara () [Corola-website/Science/303458_a_304787]
-
Melodia este înregistrată pe un tambur cu 69 știfturi. Legenda spune că în proiectul inițial erau prevăzute 365 de camere, dar construcția are 298 încăperi cu o suprafață de aproximativ 36.000 m. La fațadă sunt 92 ferestre, iar la mansarda alte 36 în ogiva și două rânduri de baghete. La etajul I, la fațadă centrală, se află „Sală Voievozilor”, cu picturi în stilul frescelor medievale din ctitoriile Moldovei, așezate în chenare de epocă. Picturile au fost executate de Ștefan Dimitrescu
Palatul Culturii din Iași () [Corola-website/Science/299819_a_301148]
-
iar inculpatul are ocazia să vorbească cu soția aprodului, care încearcă să-l seducă și îi oferă mai multe informații despre proces, oferindu-se să-l ajute. K. urcă mai târziu cu aprodul la cel mai de sus nivel al mansardei, unde se aflau birourile tribunalului. El rămâne dezgustat de cele văzute și chiar i se face rău din cauza aerului închis și a atmosferei sufocante, fiind scos afară de doi funcționari care, odată ajunși la scările care făceau legătura dintre ultimul etaj
Procesul (roman) () [Corola-website/Science/312728_a_314057]
-
de autor.) Un industriaș, client al băncii, îi spune procuristului că aflase de cazul lui K. de la pictorul Titorelli, care avea relații la tribunal. Clientul îl sfătuiește pe K. să meargă la Titorelli pentru a obține sfaturi. Pictorul locuia în mansarda închiriată a unei case dintr-o suburbie aflată în partea opusă a orașului în comparație cu instanța unde fusese citat procuristul. Trei fete îl hărțuiesc pe K. pe treptele clădirii. Titorelli se dovedește a fi un pictor oficial al tribunalului - poziție pe
Procesul (roman) () [Corola-website/Science/312728_a_314057]
-
lambriuri din lemn și tapet din matase sau alte materiale textile valoroase. Băile sunt decorate cu faianță desenată manual, iar pereții și tavanele mai multor încăperi sunt pictați cu vopsea în ulei. Imobilul este dezvoltat pe demisol, parter, etaj și mansardă cu o suprafață desfășurată utilă de 960 metri pătrați. Din subsolul imobilul pornesc mai multe galerii subterane pe sub străzile din jur, una din aceasta ducând prin subtraversarea străzii Batiștei, spre clădirea Curții Supreme de Justiție. În anul 1997, în curtea
Palatul H. Spayer () [Corola-website/Science/309998_a_311327]
-
sunt frontoanele ornamentate bogat și decorare cu stuc a interior. Renașterea Lublin este cea mai bine reprezentată de bisericile din Lublin, Końskowola și Kazimierz Dolny. Vizitatorii vor fi de asemenea încântați de ornamentele bogate de pe fațadele clădirilor renascentiste, mai ales mansardele înalte ale caselor într-o serie de orașe și sate din regiune. Cele mai bune exemple de acestea sunt casele din Przybyłów și Celejowska, de asemenea, cele din Kazimierz Dolny.
Renașterea Lublin () [Corola-website/Science/329208_a_330537]
-
atunci a scris un amplu poem: "Răspuns la Scrisoarea a III-a" a lui Eminescu, care a făcut ravagii prin cenaclurile bucureștene, dar care s-a pierdut deoarece (pe atunci poetul Pantazi) s-a mutat de 17 ori prin subsoluri, mansarde și camere de închiriat în bătrânul București. Când a venit în București, la 18 ani, avea de ales între matematică, arte plastice sau filologie. A ales Institutul Nicolae Grigorescu, secția de pictură, unde a făcut doar două luni pregătire de
Valeriu Pantazi () [Corola-website/Science/328707_a_330036]
-
publicat al treilea volum de poezie „Aerul tare de dragoste” care a evidențiat latura lirică a poetului. Tot în acel an s-a căsătorit cu scriitoarea și arhitecta Francisca Stoenescu, și-a adunat manuscrisele și picturile de prin subsoluri și mansarde și s-a mutat pe strada Haga nr.4 unde a avut la dispoziție un atelier luminos și un living mare, cu ferestre enorme. Ca urmare, a adoptat o linie mai fermă în compoziții dar a rămas același colorist. A
Valeriu Pantazi () [Corola-website/Science/328707_a_330036]
-
cu o loggie, formă repetată și la etaj. Arhitectura fațadei a fost soluționată în stil modern. Peretele fațadei era încununat de un parapet din piatră cu un atic în centru. În anii 1990, în scopul amplificării clădirii prin construcția unei mansarde în acoperiș, decorația plastică a fost distrusă și fațada a obținut un aspect inestetic, cu console false pentru susținerea acoperișului masiv. Monumentul se regăsește la numărul 235 în Registrul monumentelor ocrotite de stat din Republica Moldova și face parte din nucleul
Complexul de clădiri ale fostei clinici de hidroterapie a medicului Tumarkin () [Corola-website/Science/335370_a_336699]
-
laterale conțin câte o pereche de ferestre monofore cu un singur balcon, intercalate de o stemă nobiliara în relief. Fațadă se încheie cu mezanin, cu ferestre pătrate care sunt poziționate deasupra fiecăreia dintre ferestrele de mai jos; etajul principal și mansarda de la mezanin sunt împărțite de o cornișa marcapiano. Partea din palat care a fost ulterior înglobata, "a patra" de la stanga, urmează aproape fidel fațadă centrală a corpului clădirii, cu diferența că prezintă două portale către apă și doar două ferestre
Palatul D'Anna Viaro Martinengo Volpi di Misurata () [Corola-website/Science/333496_a_334825]
-
mezanin sunt împărțite de o cornișa marcapiano. Partea din palat care a fost ulterior înglobata, "a patra" de la stanga, urmează aproape fidel fațadă centrală a corpului clădirii, cu diferența că prezintă două portale către apă și doar două ferestre la mansarda de la mezanin.
Palatul D'Anna Viaro Martinengo Volpi di Misurata () [Corola-website/Science/333496_a_334825]
-
care era o școală particulară, unde i-a avut ca profesori pe Camil Ressu la desen și pe Corneliu Medrea la modelaj. După primul an de studii, a devenit audient și la Institutul de Stat. Ca student, locuia într-o mansardă unde făcea desene după marii maeștri. A absolvit cei trei ani de studii de la Academia Particulară Guguianu cu premiul întâi și a dat examen de admitere la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, fiind admis de o comisie specială direct
Andrei Ostap () [Corola-website/Science/306741_a_308070]
-
Actes Sud - Papiers, L'Harmattan, Lansman, Crater, Espace d'un Instant, L'œil du Prince. Poezie Român Teatru Varia Editions LANSMAN Editions ACTES SUD-PAPIERS Editions L'HARMATTAN Editions CRATER Editions ESPACE D'UN INSTANT Editions L'ŒIL DU PRINCE 2009 - "Mansarda la Paris cu vedere spre moarte" - 6 PIESE trad. de OGNEAN STAMBOLIEV și IVAN RADEV; ED. FACHEL EXPRESS 2010 - "Orașul cu un singur locuitor" - 90 poezii - "Richard al III-lea nu se mai face sau Scene din viața lui Meyerhold
Matei Vișniec () [Corola-website/Science/297565_a_298894]
-
stabilimentul și acareturile. Astăzi, clădirea veche a conacului nu mai există, în locul ei fiind ridicată o altă clădire care respectă planul inițial de construcție. Conacul de astăzi se întinde pe un singur etaj cu vreo paisprezece camere, altele aflate la mansardă, totul fiind dispus peste niște beciuri adânci unde se poate vedea vechea zidărie. În spatele stabilimentului se află biserica satului la care se poate ajunge pornind chiar din curtea boierească printr-o poartă deschisă-n zidul împrejmuitor. Filip Lenș s-a
Familia lui Nicolae Grigorescu () [Corola-website/Science/337635_a_338964]