695 matches
-
o vreme când revoluția industrială în unele țări europene luase sfârșit (Anglia) iar în altele se afla în plină desfășurare (Franța, Germania, Austria etc.) devenise anacronică. S-a observat, pe bună dreptate, că „întrucît în Moldova și Țara Românească dezvoltarea manufacturilor a început târziu și se efectua cu greu, această dezvoltare n-a ajuns la maturitate cînd progresele europene ridicau deja pe un plan tot mai înalt problema industriei mașiniste”. Manufacturile din Principatele Române și deci din Moldova nu puteau face
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
bună dreptate, că „întrucît în Moldova și Țara Românească dezvoltarea manufacturilor a început târziu și se efectua cu greu, această dezvoltare n-a ajuns la maturitate cînd progresele europene ridicau deja pe un plan tot mai înalt problema industriei mașiniste”. Manufacturile din Principatele Române și deci din Moldova nu puteau face față concurenței produselor fabricate ale țărilor apusene. Cea mai bună dovadă în acest sens ne-o oferă chiar soarta încercărilor izbutite și neizbutite de fondare a manufacturilor în Moldova. Aici
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
problema industriei mașiniste”. Manufacturile din Principatele Române și deci din Moldova nu puteau face față concurenței produselor fabricate ale țărilor apusene. Cea mai bună dovadă în acest sens ne-o oferă chiar soarta încercărilor izbutite și neizbutite de fondare a manufacturilor în Moldova. Aici s-au dezvoltat trei zalhanale-manufacturi și atelierele navale de la Galați, tocmai pentru că zalhanalele nu erau concurate de către țările apusene, iar atelierele navale de la Galați erau indispensabile. Așadar, rămânem la concluzia că stadiul manufacturier în industria Moldovei a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
asupra tuturor ramurilor industriale ale Moldovei în sensul subliniat de noi mai sus. Ce-i drept, în ramura industriei textile au funcționat vremelnic, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și la începutul secolului al XIX-lea, două manufacturi de postav. Ele însă au eșuat, fără a fi pregătit un contingent de specialiști sau lucrători calificați. Au dispărut după câțiva ani de funcționare vremelnică fără urmă. Până în anii 1853-1854, când Mihail Kogălniceau înființa fabrica sa de postav, nu găsim
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
postav. Ele însă au eșuat, fără a fi pregătit un contingent de specialiști sau lucrători calificați. Au dispărut după câțiva ani de funcționare vremelnică fără urmă. Până în anii 1853-1854, când Mihail Kogălniceau înființa fabrica sa de postav, nu găsim nici o manufactură textilă. Această situație ne permite să tragem concluzia că și în domeniul industriei textile, după încercări de fondare a unor manufacturi, încercări care au eșuat, s-a trecut direct de la producția micului atelier la producția de fabrică. Lipsa unui stadiu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de funcționare vremelnică fără urmă. Până în anii 1853-1854, când Mihail Kogălniceau înființa fabrica sa de postav, nu găsim nici o manufactură textilă. Această situație ne permite să tragem concluzia că și în domeniul industriei textile, după încercări de fondare a unor manufacturi, încercări care au eșuat, s-a trecut direct de la producția micului atelier la producția de fabrică. Lipsa unui stadiu manufacturier dezvoltat în industria Moldovei a avut o înrâurire defavorabilă asupra introducerii mașinismului, deoarece manufactura la noi n-a format brațe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de muncă necesar pentru producția de mărfuri ca principiu conștient, dezvoltă în mod sporadic și utilizarea mașinilor, în special pentru anumite prime procese simple, care trebuie executate în masă și cu mare cheltuire de forțe. Astfel, în scurt timp, în manufactura de hârtie fărâmițarea zdrențelor se face cu ajutorul unor mori de hârtie, iar în metalurgie zdrobirea minereurilor se face prin așa-numitele pive de minereu. Forma elementară a oricărei mașini fusese transmisă de Imperiul roman sub înfățișarea morii de apă. Din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
importante, au în general puțină înclinație pentru necunoscut”. Banii, unsoarea pământului, cum îi numea plastic Marțian, se cheltuiesc în străinătate și nu se consumă în țară „spre a li se reda puterea productivă”. Pe de altă parte, slaba dezvoltare a manufacturii a fost una din cauzele principale ale lipsei mâinii de lucru calificate tehnic. Vorbind despre însemnătatea acestui factor al răspândirii și al progresului mașinismului, K. Marx a notat că „invențiile lui Vaucanson, Arkwright, Watt etc. au putut fi puse în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fabrica se cheamă și astăzi mill [moară]. În scrierile tehnologice germane din primele decenii ale secolului al XIX-lea, se mai întâlnește cuvântul mühle (moară) nu numai pentru orice mașină pusă în mișcare cu ajutorul forțelor naturii, dar și pentru toate manufacturile care utilizează aparate mecanice”. Această caracterizare a morii, ca „formă elementară a oricărei mașini”, își găsește justificarea nu în tipul forței motrice utilizate, ci în folosirea în procesul de măcinare a unui mecanism (pietrele) care înlocuiește mâna lucrătorului sau unealta
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
aceste două tipuri de mori există o strânsă legătură, ele funcționând pe baza acelorași principii mecanice, tratarea morii cu pietre o facem în paragraful consacrat mașinismului. Este și firesc să procedăm așa, deoarece moara nu este nici unealtă meșteșugărească, nici manufactură, ci un mecanism rudimentar, dar mecanism. Adâncirea diviziunii sociale a muncii, creșterea populației orășenești rupte de agricultură, dezvoltarea caracterului comercial al gospodăriei agricole și a tendinței proprietarilor funciari de prelucrare a cerealelor pe propriile lor domenii, folosirea făinii într-o
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
acest tip de instalație industrială. Velnița-mașină nu poate fi confundată cu alambicul obișnuit. Spre deosebire de alambic, procesul de producție la velniță mecanică este mult mai complicat, iar capacitatea de producție este mult superioară. Deasemenea, velnița nu poate fi socotită, evident, o manufactură, deoarece prelucrarea materiei prime (cartofi, cereale) în scopul obținerii produsului finit (rachiu, spirt) nu se efectuează manual, printr-o unealtă meșteșugărească, ci printr-un mecanism în care forța aburului joacă un rol important. Mașinile de velniță se construiau într-un
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cea utilizată de Goldner și că, prin tariful vamal al Principatelor Române, supușilor austrieci li se îngăduie să facă în mod liber comerț în Moldova și Valahia. De aici rezultă că Krodop înființase o fabrică, nu un atelier sau o manufactură. Această concluzie se întemeiază pe intervenția lui Goldner care urmărea să desființeze instalația industrială a lui Krodop. După cum am mai arătat, Goldner avea un privilegiu exclusiv de preparare a conservelor numai prin mijloace mecanice. Tocmai de aceea el a încercat
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ea este menționată cu 8 lucrători, producând anual 600 cântare praf de pușcă. Mica fabrică folosea anual 7.200 oca cărbuni, 7.200 oca pucioasă și 44.200 oca silitră. Forța motrice o dădea apa pârâului Tarcău. Producerea sticlei. De la manufacturile de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și din primele două decenii ale secolului al XIX-lea, care au eșuat după câțiva ani de funcționare, nu întâlnim ulterior în Moldova nici o întreprindere de producere a sticlei. De-abia în a doua
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în valoare de 60.000 lei anual. La 19 ianuarie 1855, A. Cihac aducea la cunoștința Sfatului Administrativ că a început pregătirile „pentru înființarea unei sticlării, fără nici o pretenție de monopol”. Nu știm însă dacă Cihac intenționa să construiască o manufactură sau o fabrică și nici dacă și-a pus în practică proiectul. Așadar, între anii 1848 și 1864 a funcționat în Moldova o singură instalație mecanică de producere a sticlei. Această făbricuță, întemeiată de către un boier pe moșia sa, a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
un ritm mai accelerat față de epoca precedentă, ca urmare a apariției și dezvoltării unor forme superioare ale producției capitaliste (mașini, de pildă). După cum se știe, în economia industrială a Moldovei dominau în acea vreme mica producție și cooperația capitalistă simplă, manufactura, din motivele arătate, era slab dezvoltată, iar mașinismul făcea de-abia primii pași. În aceste împrejurări, nu toate calfele și nici toți muncitorii industriali erau liberi din punct de vedere juridic, stăpâni pe forța lor de muncă, despărțiți de mijloacele
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
avea loc în acea perioadă în condițiile menținerii unor puternice rămășițe feudale în toate domeniile, ceea ce complica și mai mult situația social-juridică a categoriilor sociale menționate mai sus. Situația meșteșugarilor, de pildă, se deosebea de cea a lucrătorilor din mine, manufacturi și întreprinderi mecanice nu numai prin faptul că meșteșugarii nu formau o categorie socială omogenă, ci și pentru că statul a intervenit în reglementarea relațiilor dintre meșteșugari-patroni și calfe și dintre stat și această din urmă categorie [...]. În legătură cu mediul social din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
persistenței relațiilor de producție feudale, deoarece țăranul înstărit putea să-și achite în bani obligațiile de boieresc, prin liberă învoială cu proprietarul, iar țăranul sărac putea practica meseria în timpul liber [...] Spre deosebire de meșteșugarii din orașe și sate, lucrătorii din mine, de la manufacturi și întreprinderi mecanice alcătuiau, în general, o categorie socială omogenă care, aproape în întregimea ei, a stat la baza formării proletariatului din țara noastră. Marea majoritate a lucrătorilor de la mine, lăturașii, era formată din oameni de prin satele învecinate, din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
haimanale”, care, în schimbul scutirii de obligații către stat, se angajau la ocnă contra plată, după cum cei mai mulți lucrători din atelierele de cooperație capitalistă simplă se recrutau din „sărăcimea” orașelor și a târgurilor. Aceeași proveniență socială aveau și cei mai mulți dintre lucrătorii de la manufacturi și fabrici. La una din cele mai mari manufacturi din Moldova, zalhanaua de la Huși, era angajat în 1849 „un mare număr de oameni săraci... și toată ceelantă sărăcime”. În întreprinderile mecanice erau utilizați îndeosebi în munci auxiliare argați (velnițe, mori
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
angajau la ocnă contra plată, după cum cei mai mulți lucrători din atelierele de cooperație capitalistă simplă se recrutau din „sărăcimea” orașelor și a târgurilor. Aceeași proveniență socială aveau și cei mai mulți dintre lucrătorii de la manufacturi și fabrici. La una din cele mai mari manufacturi din Moldova, zalhanaua de la Huși, era angajat în 1849 „un mare număr de oameni săraci... și toată ceelantă sărăcime”. În întreprinderile mecanice erau utilizați îndeosebi în munci auxiliare argați (velnițe, mori), țigani dezrobiți ș.a. O importantă sursă de recrutare a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a situației lucrătorilor industriali din acea epocă constă în sporirea sensibilă față de perioada precedentă a numărului de femei și copii folosit în procesul de lucru. Femeile și copiii erau utilizați sporadic și în atelierele de cooperație capitalistă simplă și în manufacturi, îndeosebi la munci auxiliare. Folosirea lor în industrie capătă însă proporții mari o dată cu începuturile și dezvoltarea mașinismului. „În măsura în care - spune K. Marx - face superfluă forța musculară, mașina devine un mijloc pentru folosirea unor muncitori fără forță musculară, adică nedezvoltați fizicește, dar
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de cooperația capitalistă simplă, ceea ce înseamnă că producția industrială a țării era, în cea mai mare parte a ei, opera meșteșugarilor. Destrămarea breslelor, diferențierea socială a meșteșugarilor, tendința de generalizare a relațiilor capitaliste între meșteșugarul patron și calfă și în cadrul manufacturilor sunt însă evidente. Ele demonstrează că industria Moldovei se angajase temeinic pe calea dezvoltării capitaliste. O însemnată dovadă în acest sens ne-o oferă însă și începuturile mașinismului. Ce-i drept, din punctul de vedere al preocupărilor, al încercărilor izbutite
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
căror clasificare nu apare în statisticile moldovenești), credem că raportul nu s-ar modifica sensibil în favoarea cooperației capitaliste simple. Predominarea în orașe și târguri în domeniul producției industriale a micii producții, slaba dezvoltare a cooperației capitaliste simple și îndeosebi a manufacturilor, precum și faza de început în care se afla industria mecanică explică caracterul meșteșugăresc-negustoresc și într-o măsură rural al orașului moldovenesc. Ruptura totală a orașului de sat nu se produsese, căci numai industria mecanizată „...a desăvârșit victoria orașului comercial asupra
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Aceste prefaceri, transformări în starea materială și socială a meșteșugarilor, care demonstrează progresele pe care le-au făcut relațiile de producție capitaliste în orașe, n-au fost de natură să schimbe în mod substanțial raportul dintre cooperația capitalistă simplă și manufactură, pe de o parte, și mica producție pe altă parte. Aceasta din urmă a continuat să rămână predominantă în economia orășenească. În 1845, în cinci din cele mai importante orașe ale Moldovei, numărul meșteșugarilor moldoveni (fără meșteșugari de rit mozaic
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
moldovenesc la jumătatea secolului al XIX-lea oglindește fidel ultima etapă a istoriei Moldovei din perioada destrămării relațiilor feudale și prima din cea capitalistă, care se caracterizează la noi prin slaba dezvoltare a formelor industriale mai evoluate (cooperația capitalistă simplă, manufactură) prin predominarea în orașe a micii producții pentru piață și a capitalului cămătăresc și comercial, prin împletirea pe plan social a elementelor feudale cu cele capitaliste. Este și firesc, deci, ca structura socială a orașului să fi fost foarte complexă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
capabilă să provoace o ruptură hotărâtă cu regimul feudal. Când spunem formele mai evoluate ale industriei, nu ne referim la marea industrie mecanizată, a cărei dezvoltare are loc în condițiile dominării relațiilor capitaliste, ci la cooperație capitalistă simplă și la manufactură, care ating punctul culminant al evoluției lor în perioada de descompunere a feudalismului și de trecere la capitalism. Or, tocmai slaba dezvoltare a celor două stadii ale industriei în Moldova, menționate mai sus, insuficiența creditului, preponderența capitalului cămătăresc și a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]