668 matches
-
cântec trist de fredonezi E floare-albastră " Toate-s foarte bune, Doamnă Marchiză..". Mii de tineri și mai puțin tineri fredonează aceste refrene odată cu Trenet, lăsându-se legănați de un val de optimism. Totul merge bine... "toate-s foarte bune, Doamnă Marchiză", așa cum cântă Ray Ventura într-un alt șlagăr rămas celebru. La acest sfârșit al anilor '30, tinerii, "tolăniți în fân"118, se lasă în voia bucuriei de-a trăi. Francezii dansează, râd, petrec, se îmbulzesc în sălile întunecoase să vadă
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
fân"118, se lasă în voia bucuriei de-a trăi. Francezii dansează, râd, petrec, se îmbulzesc în sălile întunecoase să vadă Mayerling, Un carnet de bal, Hôtel du Nord, La răscruce de vânturi... Prin urmare, toate-s foarte bune, Doamnă Marchiză... și totuși, la fel ca în cântec, casa arde, Europa se aprinde. În relațiile internaționale, tensiunea crește. Societatea Națiunilor, în care francezii și englezii își puseseră toate speranțele de pace, se dovedește neputincioasă. Începând cu 1936, democrațiile și regimurile autoritariste
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
sexuelle exposée aux adultes cultivés, G. Steinheil, Paris, 1906. 51 Henri d'Alméras, La Femme amoureuse dans la vie et dans la littérature, vol. 5, Albin Michel, Paris, 1925. 52 Oscar Commettant, Trois ans aux États-Unis, Pagnerre, Paris, 1858. 53 Marchiza de San Carlos, Les Américains chez eux, Librairie de la "Nouvelle Revue", Paris, 1890. 54 Eugène Adenis, Flirtation, P. Ollendorf, Paris, 1884. 55 Lionel Radiguet, Flirts, A. Savine, Paris, 1897. 56 Édouard Montier, Pour un foyer chrétien, nr. 15, "Le flirt
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
117 Cântec-emblemă pe muzica lui Șostakovici. Autoarea face aluzie la Boum!, unul dintre cele mai cunoscute șlagăre ale lui Trenet (n. trad.). Pentru a înțelege la ce se referă autoarea, trebuie să cunoști versurile șlagărului Toate-s foarte bune, Doamnă Marchiză. Pe scurt, povestea este următoarea: Doamna Marchiză, plecată de acasă de cincisprezece zile, dă un telefon să vadă cum mai stau treburile pe domeniu. Vorbește pe rând cu mai mulți servitori, care o asigură fiecare în parte că "toate-s
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
face aluzie la Boum!, unul dintre cele mai cunoscute șlagăre ale lui Trenet (n. trad.). Pentru a înțelege la ce se referă autoarea, trebuie să cunoști versurile șlagărului Toate-s foarte bune, Doamnă Marchiză. Pe scurt, povestea este următoarea: Doamna Marchiză, plecată de acasă de cincisprezece zile, dă un telefon să vadă cum mai stau treburile pe domeniu. Vorbește pe rând cu mai mulți servitori, care o asigură fiecare în parte că "toate-s foarte bune". Primul îi spune că toate
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
să vadă cum mai stau treburile pe domeniu. Vorbește pe rând cu mai mulți servitori, care o asigură fiecare în parte că "toate-s foarte bune". Primul îi spune că toate-s bune, cu excepția unui fleac: murise iapa preferată a marchizei. Când îl întreabă pe al doilea servitor, grăjdarul, cum murise iapa, acesta îi spune că toate-s foarte bune și că iapa murise dintr-un fleac: era în grajd când acesta arsese. Când întreabă cum luase foc grajdul, i se
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
iapa murise dintr-un fleac: era în grajd când acesta arsese. Când întreabă cum luase foc grajdul, i se spune că dintr-un fleac: fiind o zi cu vânt, focul care cuprinsese castelul s-a întins și spre dependințe. Când marchiza, pe jumătate leșinată, întreabă cum de ajunsese să ardă castelul, i se răspunde că tot dintr-un fleac: aflând că era ruinat, domnul marchiz își trăsese un glonț în cap, iar când se prăbușise la podea, dărâmase un sfeșnic. Așadar
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
angajat servitori și a continuat să-i predea el însuși tinerei fete. Reședința lor se afla în inima cartierului de teatre din al doilea arondisment, unde se jucaseră piesele lui Racine și Corneille. Marguerite a păstrat în memorie fațadele și marchizele, gândindu-se că ar putea deveni un celebru dramaturg într-o zi. Niciodată nu s-a dezbărat de experiența electrizantă a hoinărelilor prin cartierul teatrelor din capitala Franței. Această perioadă rămâne în istorie pentru înnoirile din artele vizuale expresionismul, cubismul
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
cu bicicleta/ tuns zero ca răcanii-n regiment/ statui de ipsos își fac toaleta/ și pajii sorb lichior de piperment// Se dă în vânt fântâna țâșnitoare/ cu jeturi de sifon sub presiune/ și din oglindă în oglindă, trec la soare/ marchizele și duci să se-mpreune.// Trec peste drum la ghilotină pompadurii/ în largi furgoane pentru morți și vii/ și cad statui la marginea pădurii./ Alon zanfan dela patrii". Substratul poetic este totuși cât se poate de serios în acest gen de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
texte risipite în volumele sale erotice intenționează să articuleze, în ritmuri cantabile, o consacrare a iubirii similară procesului de distanțare aproape mistică față de obiectul adorației din lirica trubadurescă: "O, ce veste minunată,/ sunt chemat la judecată./ Spiță/ de străveche viță,/ marchiza păienjeniță/ luni solie mi-a trimis/ cavaleri cu zapis scris;/ marți,/ pilaștrii zăceau sparți;/ miercuri,/ eram strâns în cercuri;/ joi,/ închis în buduroi/ intrai pe pământ varvar;/ vineri, gol, fără stihar,/ sâmbătă, în ierihon,/ eu în strană, ea-n amvon
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
care te îndeamnă s-o faci pe mortul în clipa în care moartea te amenință), vigilențele ațipiseră în ceasul primejdiei și, într-o sinteză perfectă de luciditate plină de umor și somnambulism năuc, Franța cînta " Totul merge de minune, doamnă marchiză", continuînd să-și vadă de treburile zilnice, pînă în ziua care a marcat deopotrivă trezirea și coșmarul. Și totuși, la vremea respectivă, conștiința și decizia celor două Națiuni, Franța și Anglia, ar fi putut înlătura amenințarea. Astăzi, Anglia și Franța
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
nu a ezitat să-l numească "Pariziana". Preocupat de clasificarea "speciilor sociale", Balzac a făcut tipologia unei societăți, creând serii de personaje, înrudite în primul rând prin apartenența la acelasi mediu social: există în La Comédie humaine seria duceselor și marchizelor Diane de Maufrigneuse, Antoinette de Langeais, Léontine de Sérizy, marchiza d'Espard, contesa de Restaud, prințesa de Blamont-Cahuvry, baronesa de Nucingen, vicontesa de Beauséant ș.a. Femeia plictisita de viață casnica și care caută refugiu într-o altă dragoste, formează un
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
speciilor sociale", Balzac a făcut tipologia unei societăți, creând serii de personaje, înrudite în primul rând prin apartenența la acelasi mediu social: există în La Comédie humaine seria duceselor și marchizelor Diane de Maufrigneuse, Antoinette de Langeais, Léontine de Sérizy, marchiza d'Espard, contesa de Restaud, prințesa de Blamont-Cahuvry, baronesa de Nucingen, vicontesa de Beauséant ș.a. Femeia plictisita de viață casnica și care caută refugiu într-o altă dragoste, formează un registru important în La Comédie humaine. Eugène de Rastignac, care
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
actele lor sunt fără rost. În această lume a stabilității mediocre evenimentele sunt rare. Din cauza fragmentarii realului și caracterului contradictoriu al personajelor, acestea din urmă devin incerte. Parizienele mondene-figurante din L'Éducation sentimentale nu sunt lipsite de deficiențe. Astfel apare marchiza d'Amaëgue: C'était une femme pale, à nez retroussé, avec des mitaines jusqu'aux coudes et de grandes boucles noires qui pendaient le long de șes joues, comme deux oreilles de chien" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.104-105]. Este
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
homme" (Curieuse!), buna amantă, dar departe de activitatea spirituală. Femeia este un compus binar (corp și sentiment) și nu ternar, cum este bărbatul, deoarece nu posedă spirit. Femeia și orașul sunt legate prin blestem. La Péladan, sexul este regele capitalei: marchiza din rafinatul cartier Saint-Germain își plătește bărbații în trăsura închisă; un principe cumpăra o fată virgina; casele de toleranță și berăriile sunt deschise pentru bărbați și femei, casele pentru întâlniri sunt dispuse aproape de marile magazine, unde burghezele câștiga foarte repede
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
eului liber”178, Fiammetta, spiritul ludic al Decameronului, aduce în prima povestire pe care o rostește, un nou elogiu înțelepciunii feminine, cuvântului de duh ce salvează onoarea unei femei renumite: „câtă putere ascunde o vorbă înțeleaptă și bine ticluită”179. Marchiza de Monfferato, „frumoasă și vrednică ca nimeni alta în lume”180, este râvnită pentru calitățile ei de regele Filip cel Chior al Franței (aluzie poate la cecitatea bărbaților în privința unor subtilități feminine), care deslușește în această femeie însușirile unei donna
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și în fața unei autorități cum era aceea a regelui. Inventează o strategie de apărare, servindu-i suveranului la masă doar bucate gătite din găini, spre nedumerirea și nemulțumirea bărbatului, care nu se oprește în a afla cauza acelei situații inedite. Marchiza este pregătită să dea lovitura decisivă a planului său: femeile, deși se deosebesc prin rang și prin vestimentație, sunt 176 Ibidem, p. 115. 177 Mirela Roznoveanu, Civilizația romanului. Arhitecturi epice, Editura Cartea Românească, București, 1991, p. 319. 178 Ibidem, p.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
la fel în orice ținut, așadar regele putea găsi și în țara sa ceea ce râvnise de la ea. Noblețea în lumea boccaccescă nu este doar atributul unui titlu, ci ține mai ales de calitățile personale. Inteligentă și întreprinzătoare, dinamică și diplomată, marchiza, pe lângă abilitatea în păstrarea fidelității, se remarcă, în absența soțului, prin dexteritatea de a conduce un întreg domeniu, cunoaște toate tainele culinare și manierele ospitalității, după uzanțele sociale ale timpului, îl primește cu onoruri pe distinsul monarh. Perspicace, intuiește finalitatea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
intuiește finalitatea vizitei, își menține echilibrul în această situație de asediu al propriei persoane și învinge, ca orice femeie educată, pe tărâmul diplomației, prin puterea cuvântului. Matroană nu doar a domeniului propriu, ci și a corpului și a întregii ființe, marchiza întruchipează idealul feminin creionat și de Pampinea, care îmbină armonios destoinicia de a guverna un ținut, organizarea unui festin regesc, cu ușurința de a conversa și de a oferi o replică lumii masculine ce era obișnuită să primească doar un
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
răspunde cu aceeași tenacitate și forță. Donnele angelicate dețin, cu certitudine, calități care le fac memorabile în rândul celorlalte personaje. Sunt, înainte de toate, înțelepte, însușire pe care atât Giovanni Boccaccio, cât și Geoffrey Chaucer o poziționează în fruntea virtuților umane (marchiza de Monferrato din I. 5). Bătrâna cumpătată, mama economului, un alt pelerin ce istorisește o povestire legată de problematica cuplului, se distinge prin chibzuința cu care își învață fiului să prețuiască în viață valoarea tăcerii: „Dintre virtuțile înțelepțești/ A pune
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
mare, identică cu cea a gărzilor elvețiene și o lovea continuu: asta era cea mai mare plăcere a sa.“ (trad. n.) Printre personalitățile timpului care s-au ocupat de educația micuțului rege în prima parte a copilăriei sale se numără marchiza de Lansac, fiica mareșalului de Souvre, prima guvernantă a Delfinului, investită în această funcție de către Ludovic al XIII-lea. După anul 1640 a devenit și guvernanta fratelui său. Imediat după moartea lui Ludovic al XIII lea, a fost înlocuită de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
de Lansac, fiica mareșalului de Souvre, prima guvernantă a Delfinului, investită în această funcție de către Ludovic al XIII-lea. După anul 1640 a devenit și guvernanta fratelui său. Imediat după moartea lui Ludovic al XIII lea, a fost înlocuită de marchiza de Senecey, o fostă doamnă de onoare din suita reginei Ana. În martie 1646, regina mamă l-a numit pe marchizul de Villeroy în funcția de supraveghetor al regelui, iar Mazarin a devenit„Surintendant au gouvernment et la conduite de la
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
se numea Hôtel de Rambouillet, fiind inaugurat de Catherine de Vivonne, marquise de Rambouillet. Aceasta l-a condus din anul 1607 și până la moartea sa, în anul 1665. Deoarece în acele timpuri femeile nu aveau voie să studieze în universități, marchiza încuraja educația intelectuală a doamnelor care frecventau această formă de întrunire și stimula schimbul de idei și informații. Fiind un experiment reușit, Hôtel de Rambouillet a servit drept exemplu altor saloane, aceste întruniri cunoscând un adevărat avânt în jurul anilor 1630
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
său inimitabil, memoria vizuală uimitoare și limbajul utilizat fac din ea o mare povestitoare. Textele sale apocrife sunt o adevărată revelație pe plan istoric si literar. Curtezanele cele mai cunoscute ale lui Ludovic al XIV-lea sunt domnișoara de La Vallière, marchiza de Montespan, și, desigur, viitoarea soție secretă a regelui: marchiza de Maintenon. Pentru exemplificarea conceptului de curtezană, vom prezenta imaginea domnișoarei La Vallière, așa cum apare prezentată în scrierile oficiale și în scrierile apocrife. Louise-Françoise de La Baume de La Vallière era cu
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
ea o mare povestitoare. Textele sale apocrife sunt o adevărată revelație pe plan istoric si literar. Curtezanele cele mai cunoscute ale lui Ludovic al XIV-lea sunt domnișoara de La Vallière, marchiza de Montespan, și, desigur, viitoarea soție secretă a regelui: marchiza de Maintenon. Pentru exemplificarea conceptului de curtezană, vom prezenta imaginea domnișoarei La Vallière, așa cum apare prezentată în scrierile oficiale și în scrierile apocrife. Louise-Françoise de La Baume de La Vallière era cu șase ani mai tânără decât Regele. Provenea dintr-o familie
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]