1,851 matches
-
comportamentelor din familie, factorii de risc ai disoluției cuplului etc. reprezintă avantaje în optimizarea deciziilor de căsătorie și a vieții de familie în general. Desigur, ar fi naiv să credem că atare cunoștințe asigură automat o mai bună reușită în mariaj. Alți parametri - trăsături de personalitate, cum ar fi inteligența, aptitudinile empatice, orientarea axiologică a individului, precum și caracteristici situaționale, de mediu social, inclusiv ceea ce numim noroc - sunt mult mai importanți. Dar evident că la o valoare egală sau apropiată a celorlalți
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
numim noroc - sunt mult mai importanți. Dar evident că la o valoare egală sau apropiată a celorlalți parametri (principiul ceteris paribus), nivelul înalt de sensibilitate și cultura maritală și familială sporesc substanțial succesul individului în domeniu. Știind mai mult despre mariaj și viața de familie, tânărul studios își poate îmbunătăți așadar propria viață. Cunoștințele avansate despre aceste realități îi sunt utile însă și indirect, în sensul că se pricepe mai bine la lucruri foarte importante social, la care mulți, trăind în mijlocul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și tehnici de investigare a orientărilor axiologice și atitudinilor din familietc "2.2. Metode și tehnici de investigare a orientărilor axiologice și atitudinilor din familie" Studierea cu metode și tehnici riguros elaborate a valorilor și atitudinilor are multiple semnificații pentru mariaj și familie. Să luăm în considerare doar câteva: „potrivirea” dintre partenerii ce se angajează în căsnicie este în mare măsură o problemă de concordanță sau complementaritate a scărilor individuale de valori (orientare axiologică proprie); înțelegerea sau tensiunile dintre soți în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
relații sexuale întâmplătoare, practicându-se tabuul incestului (vezi 3.3.2.), care interzice relațiile sexuale între rudele apropiate, deși criteriul de stabilire a acestora diferă mult de la o societate la alta. Mijlocul oarecum formal al controlului relațiilor sexuale este interzicerea mariajului între părinți-copii, frați-surori, bunici-nepoți, unchi-nepoți și, în unele țări, între verișori de gradul I. Să recunoaștem totuși că, dacă mariajul poate fi supravegheat, nu același lucru se întâmplă cu raporturile sexuale efective. În mare însă, familia, prin regulile ei formale
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de stabilire a acestora diferă mult de la o societate la alta. Mijlocul oarecum formal al controlului relațiilor sexuale este interzicerea mariajului între părinți-copii, frați-surori, bunici-nepoți, unchi-nepoți și, în unele țări, între verișori de gradul I. Să recunoaștem totuși că, dacă mariajul poate fi supravegheat, nu același lucru se întâmplă cu raporturile sexuale efective. În mare însă, familia, prin regulile ei formale și informale, reglează comportamentul sexual intrafamilial. b) Reglementarea modelelor reproducerii. Pentru a supraviețui, fiecare societate și cultură trebuie să-și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Pentru a supraviețui, fiecare societate și cultură trebuie să-și reproducă (biologic) indivizii. Regularizând unde, când și cu cine pot intra indivizii în contact sexual, societatea, prin familie, indică și modelele de reproducere sexuală. Permițând sau interzicând anumite forme de mariaj (mai multe soții sau mai mulți soți, de exemplu), promovând oanumită concepție despre divorț și recăsătorire, societatea și familia încurajează sau descurajează reproducția. c) Organizarea producției și a consumului (funcția economică). În societățile preindustriale, sistemul economic social depinde în mod
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
secțiunea 3.3.3.). Legat de nevoia de a îngriji copiii pentru a deveni ființe umane, dar și ca o valoare independentă, se invocă argumentul că, întrucât în toate comunitățile umane există o diviziune pe sexe (genuri sociale) a muncii, mariajul și familia ar fi soluția cea mai eficientă de colaborare a tipurilor de activități feminine (îngrijirea copiilor, confecționarea de îmbrăcăminte, îngrijirea animalelor) cu cele masculine (vânătoarea, apărarea teritoriului etc.). Apariția familiei mai este explicată prin nevoia de a reglementa relațiile
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
interne din grupul lărgit (trib) a condus la apariția familiei, iar necesitatea de a le reduce în interiorul familiei a dus la tabuul incestului. În acest context explicativ se înscrie și „principiul legitimității”, elaborat de B. Malinowski (1926), potrivit căruia funcția mariajului și a familiei este de a identifica bărbatul responsabil pentru protecția femeii și a copiilor și pentru plasamentul acestora în societate. Prin tată, biologic sau doar social, se asigură poziția copilului în sistemul de rudenie în societate, iar prin familie
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
rudenie în societate, iar prin familie în general, reproducția valorilor, a normelor, cunoștințelor. Teoria cooperării și a schimbului (Lévi-Strauss, 1973) - care explică mai mult endogamia și tabuul incestului (vezi 3.3.2 și 3.3.3) - insistă asupra faptului că mariajul în afara familiei sau a tribului constituie cel mai eficient mijloc de creare de alianțe. Schimbul de femei (mirese) și bărbați (miri) este prima relație socială serioasă care a servit ca exemplu și a constituit baza pentru toate celelalte schimburi ce
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
leagă și mențin indivizii și familiile împreună în sistemele sociale stabile. Explicațiile expuse mai sus, de nuanță funcționalistă, denotă beneficii importante pentru indivizi și grupuri în descoperirea familiei, la baza căreia stau tabuul incestului, schimbul de femei și bărbați prin mariaj și paternitate socială (responsabilitatea tatălui). Prin acestea, grupurile sunt întărite, iar nevoile indivizilor, satisfăcute. Dacă ne întrebăm însă în legătură cu ponderea acestor beneficii, vom vedea că ea depinde de puterea economică și politică, putere deținută în general de bărbați. Această poziție
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a.m.d. Familia țărănească de la noi din țară, cu deosebiri regionale marcante, se înscrie, în mare, între cele două formule de mai sus. Fiul (cel mai vârstnic) care rămâne în casa părintească, modelul patriarhal, zestrea fetelor sunt dimensiuni centrale ale mariajului și familiei românești. 3.2.2.2. Familia extinsă modificată tc "3.2.2.2. Familia extinsă modificată " Este un concept lansat în 1960 de E. Litwak. El nu desemnează o formă propriu-zisă de structură familială, ci sugerează un fenomen
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și a bugetului. Pentru realitatea de la noi deci, termenii de „familie”, „gospodărie” și „menaj” sunt suficienți. Dacă ne referim la o abordare istorică și cultural-comparativă, atunci noțiunea de grup domestic, care are o sferă mai largă, este eficientă. 3.3. Mariajul și formele saletc "3.3. Mariajul și formele sale" 3.3.1. Universalitatea mariajului. Cazul Nayartc "3.3.1. Universalitatea mariajului. Cazul Nayar" Mariajul este o instituție ce se găsește în orice societate și cultură. El este o uniune dintre
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
noi deci, termenii de „familie”, „gospodărie” și „menaj” sunt suficienți. Dacă ne referim la o abordare istorică și cultural-comparativă, atunci noțiunea de grup domestic, care are o sferă mai largă, este eficientă. 3.3. Mariajul și formele saletc "3.3. Mariajul și formele sale" 3.3.1. Universalitatea mariajului. Cazul Nayartc "3.3.1. Universalitatea mariajului. Cazul Nayar" Mariajul este o instituție ce se găsește în orice societate și cultură. El este o uniune dintre indivizi de sex opus, recunoscută și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sunt suficienți. Dacă ne referim la o abordare istorică și cultural-comparativă, atunci noțiunea de grup domestic, care are o sferă mai largă, este eficientă. 3.3. Mariajul și formele saletc "3.3. Mariajul și formele sale" 3.3.1. Universalitatea mariajului. Cazul Nayartc "3.3.1. Universalitatea mariajului. Cazul Nayar" Mariajul este o instituție ce se găsește în orice societate și cultură. El este o uniune dintre indivizi de sex opus, recunoscută și legitimată social. Mariajul diferă de alte uniuni interindividuale
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
abordare istorică și cultural-comparativă, atunci noțiunea de grup domestic, care are o sferă mai largă, este eficientă. 3.3. Mariajul și formele saletc "3.3. Mariajul și formele sale" 3.3.1. Universalitatea mariajului. Cazul Nayartc "3.3.1. Universalitatea mariajului. Cazul Nayar" Mariajul este o instituție ce se găsește în orice societate și cultură. El este o uniune dintre indivizi de sex opus, recunoscută și legitimată social. Mariajul diferă de alte uniuni interindividuale (cum ar fi prieteniile, familiile incomplete) prin
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cultural-comparativă, atunci noțiunea de grup domestic, care are o sferă mai largă, este eficientă. 3.3. Mariajul și formele saletc "3.3. Mariajul și formele sale" 3.3.1. Universalitatea mariajului. Cazul Nayartc "3.3.1. Universalitatea mariajului. Cazul Nayar" Mariajul este o instituție ce se găsește în orice societate și cultură. El este o uniune dintre indivizi de sex opus, recunoscută și legitimată social. Mariajul diferă de alte uniuni interindividuale (cum ar fi prieteniile, familiile incomplete) prin următoarele caracteristici (apud
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sale" 3.3.1. Universalitatea mariajului. Cazul Nayartc "3.3.1. Universalitatea mariajului. Cazul Nayar" Mariajul este o instituție ce se găsește în orice societate și cultură. El este o uniune dintre indivizi de sex opus, recunoscută și legitimată social. Mariajul diferă de alte uniuni interindividuale (cum ar fi prieteniile, familiile incomplete) prin următoarele caracteristici (apud Tischler et al., 1986): se desfășoară într-o manieră publică (și, de obicei, formală); contactele sexuale dintre parteneri figurează ca un element explicit al relației
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
acest fel nu sunt însă cu totul inedite, la populațiile africane întâlnindu-se și căsătorii femei-femei (cazul Dahomey), „tatăl” social (recunoscut cultural și care își ia responsabilități de creștere) fiind o femeie. Un exemplu mai spectaculos, care ridică întrebarea dacă mariajul este universal, îl constituie cazul Nayar, studiat de K. Gough (1952). În India, la o castă superioară din regiunea Nayar, fetele pubescente trec printr-o ceremonie de patru zile, în timpul căreia se „căsătoresc” cu un bărbat pe care Gough îl
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
diferență dintre tatăl biologic și tatăl social, precum și nevoia ca acesta din urmă să existe; ritualul de căsătorie are loc tocmai în vederea acreditării sociale a unui tată (soțul de ritual). Așa încât, cu toate că exemplul Nayar infirmă universalitatea unor dimensiuni esențiale ale mariajului (conviețuirea, relații sexuale soț-soție, stabilitate și durată), el dovedește caracterul universal al căsătoriei, chiar simbolică, drept formulă dezirabilă de a crește copii și de a le atribui acestora un statut social. În tradiția funcționalistă, antropologii culturali insistă că situația este
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
surori, nu și între părinți-copii și bunici-nepoți. El este selectiv și în sensul că, de regulă, permisiunea era pentru familiile regale. Desigur, cu cât categoria „rudeapropiate” include mai multe genuri de persoane (unchi, mătuși, verișori), cu atâtpermisiunea era mai largă, mariajele de acest fel fiind, din motive economice și politice, chiar încurajate (vezi căsătoriile regale și nobiliare în Europa Evului Mediu). Din perspectiva simțului comun, nepracticarea relațiilor sexuale și a căsătoriilor între rudele apropiate este un lucru firesc, natural și nu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
interdicție tematică, nici tabuul incestului nu constituie un tabu investigațional. Antropologi, sociologi, psihologi și alți analiști ai etologiei umane s-au întrebat care sunt cauzele tabuului incestului. Ei au pornit de la constatarea simplă că dacă neînclinația înspre raporturile sexuale (și mariaj) între rude apropiate ar fi ceva natural, nu ar mai fi nevoie de tabu. O explicație mai avansată a neatracției erotice din sânul familiei este cea a suprasaturației de stimuli - sugerată încă din 1849 de E. Westermark, la mare vogă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
practică obiceiul ca familiile sărace să-și dea fetele - imediat ce împlinesc câteva săptămâni sau luni de la naștere- unor familii mai înstărite, ca viitoare nore. Numită „mica mireasă”, fata crește și copilărește împreună cu viitorul ei soț. A. Wolf a constatat că mariajele de acest fel eșuează într-o proporție mult mai semnificativă decât cele în care soții n-au crescut împreună: relațiile sunt mai frecvente, numărul de urmași mai mic, divorțurile mai numeroase. Acest gen de familii sunt caracterizate prin lipsa de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
e nevoie de o interdicție exterioară? De notat deci că deși acest mecanism poate fi prezent, la fel ca și concepția „naturalistă”, el nu explică de ce este nevoie de interdicție dacă nu există atracție. Cauzele tabuului sunt intim legate de mariaj și familie. Una dintre ele ar consta în faptul că prin reglementarea relațiilor sexuale din interiorul familiei se elimină o sursă puternică de tensiune și se identifică și legitimează tatăl social al copiilor. O altă cauză de prim ordin a
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
copiilor. O altă cauză de prim ordin a interdicției incestului este considerată nevoia familiei de a avea și de a menține legături cu alte familii. Relațiile cele mai trainice sunt cele stabilite prin alianțe de rudenie. Interdicția de sex și mariaj între frați-surori trimite la căsătorii în afară. Extinsă la nivelul comunității (tribului), această regulă duce la exogamie. Explicația cea mai „tare” și mai des întâlnită este însă cea a degenerării biologice. Se consideră că reproducerea biologică între rude apropiate, în cadrul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pentru celelalte motive invocate în instaurarea interdicției incestului (disrupție familială, cooperare) se puteau găsi și alte alternative la tabu, pentru degradarea biologică prin close inbreeding tabuul era singura soluție. 3.3.3. Tipuri de mariajtc " 3.3.3. Tipuri de mariaj" 3.3.3.1. Monogamie și poligamietc " 3.3.3.1. Monogamie și poligamie" Forma de mariaj monogamă în care pe un timp dat o persoană e căsătorită cu o singură altă persoană este cea mai răspândită în lume. Totuși
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]