717 matches
-
vedere că cea mai mare parte a construcțiilor din acea zonă au fost demolate, o soluție ar fi să se lase linia de tramvai, plus o bandă pe sens pentru circulația autovehiculelor și să se reconstruiască unele clădiri, precum Hotelul Marna, în spiritul epocii în care a fost construit. Dacă facem o clădire de birouri de șapte etaje, așa cum se dorește, tot ce câștigăm prin construirea unei șosele cu două benzi pierdem prin traficul în și din această clădire, plus opririle
Asociaţia Salvaţi Bucureştiul: CAB a suspendat autorizaţia de demolare a 38 de clădiri din zona Buzeşti-Berzei () [Corola-journal/Journalistic/25900_a_27225]
-
sufletului” capitalei (acesta e titlul conferinței, rostită și publicată în franțuzește): „influența periferiei este atât de vizibilă încât ea imprimă o amprentă care a ajuns să creeze categorii diferite printre locuitorii Parisului”, după cum aceștia vin dinspre Sena la vest, „dinspre Marna, Sceaux sau dinspre câmpia de la St.Denis”. La fel se întâmplă cu Berlinul sau Viena, primul puțin contradictoriu precum pădurea Grünewald care înconjoară orașul, „plină de ocolișuri, de contraste, în care generozitatea se învecinează cu zgârcenia, după exemplul fluviului Spreea
Mahala și periferie by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2714_a_4039]
-
fenomenală: scheletul cvasi integral al unui mamut cu blană care ar fi trăit cu 150- 200.000 de ani în urmă și ar fi fost ucis și jupuit de Neandertalieni. Descoperirea a fost făcută în apropiere de Paris, pe valea Marnei. Este al patrulea mamut descoperit în Franța, prima descoperire datând de acum un secol. O echipă complexă de cercetători, arheologi, paleontologi, geomorfologi, sedimentologi, arheozoologi, paleoparazitologi și alții se află de luni bune la fața locului, în mare secret, accesul presei
Mamutul cu blană () [Corola-journal/Journalistic/4105_a_5430]
-
a îndreptat pe întuneric spre patul lui Blanche care nu dormea nici ea. S-a culcat alături și a cuprins-o cu brațul său, apoi a penetrat-o înainte de a o insemina. Si în toamna următoare, în cursul bătăliei de pe Marne, care a fost ultima, s-a născut un copil de sex masculin pe care l-au botezat Charles”. În schimb, o asemenea consemnare rapidă nu se regăsește în paginile mult mai amănunțite, mai stăruitoare în care nu se trec în
La război ca la război by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/2755_a_4080]
-
soția premierului, n.m.) la prînz". Și în aceeași zi mai adăuga: "Regina (e vorba, desigur, de regina Maria, n.m.) cu Czernin, cei doi Bülow (unul dintre ei ambasadorul Germaniei la Roma și cel de al doilea, feldmareșal, învinsul bătăliei de pe Marna, n.m.) și Margareta. Czernin e cît pe ce să ne facă să cădem în eleșteu pe regină și pe mine. S-a urcat cu stîngăcie în barcă în care ne instalaserăm înaintea lui. Pe urmă spune: - Închipuiți-vă ziarele "Ministrul
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
Germania mobilizează armata turcă încă înainte de declanșarea războiului. Apoi, după asasinarea, la Sarajevo, a arhiducelui imperiului habsburgic, Germania, mai pornită decît, chiar, Austro-Ungaria, provoacă izbucnirea războiului, sperînd că acesta va dura numai cîteva luni, Parisul fiind condamnat. (Apoi, bătălia de pe Marna a demonstrat cît de iluzoriu a fost acest hazardat pronostic.) La 27 septembrie 1914 Germania - plasîndu-și două mari crucișătoare germane, blochează Dardanelele, izolînd Rusia de aliații ei și închizînd drumul prin care aliații puteau furniza Rusiei armament și muniție. "Așa
Genocidul armenilor din 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16211_a_17536]
-
și cu împăratul Germaniei, Frederic I Barbarossa, în intervalul 1190-1191. 14 Joseph Jacques Césaire Joffre (1852-1931). General, apoi Mareșal al Franței (1916). S-a distins în bătăliile din Primul Război Mondial, de pe Frontul de Vest, fiind artizanul celebrei victorii de la Marna, din 7-9 septembrie 1914, bătălie în care francezii i-au învins pe germani, oprindu-le înaintarea spre Paris. 15 Charles-Louis de Secondat, baron de Montesquieu (1689-1755). Gânditor, filozof politic și scriitor francez al Iluminismului. Autor al romanului epistolar exotic Scrisori
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
în special în satul Dumbrava, dar și în vecinatate, la Probota, la Tătăruși, Valea Seacă, Pașcani, Ruginoasa, Stolniceni-Prăjescu. La Dumbrava, pe versantul ce coboară spre pârâul Sirețel, s-au descoperit piese de silex și gresie, de aspect gravitian, topoare din marnă aparținând eneoliticului, precum și fragmente ceramice de tip Noua (Cercetare V. Chirica, M. Tănăsachi, 1983, p.339; Colecția Școlii Hârtoape și Dumbrava.) Urme de locuire din perioada comunei primitive de pe teritoriul comunei Lespezi La Heci, lângă pădurea Trestioara, au fost găsite
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
regulată. Dintre gospodarii satului menționăm familiile Toma, Butnaru, Străchinaru, Oprea, Bitter, Gordin, Ionică, Prisăcaru, Caba, Airinei, Pintileasa, Boldea, Tihan, Nicanov. V.S. 3. ECONOMIA COMUNEI LESPEZI 3.1. RESURSE NATURALE Structura geologică a zonei formată din depozitele sarmațianului inferior și mediu (marne, gresii, argile și nisipuri) sunt exploatate mai mult local. Nisipul cuarțos, sarmatic, folosit ca materie primă de fosta fabrică de sticlă, se găsește în cantități suficient de mari, dar nu mai este folosit. Doar nisipurile aluvionare și pietrișurile din Valea
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
căpeteniile repetau că Atila avea deja limpede în minte unde avea să se oprească pentru a da bătălia și că alte forțe, răspândite pe întreg teritoriul, se adunau către nucleul armatei, către locul ales dinainte aflat undeva între Sena și Marna. Oricum, dușmanul nu părea nerăbdător să-i ajungă din urmă; pe de altă parte, acesta era chiar modul specific de a lupta al războinicilor hiung-nu: să cedeze terenul când nu puteau învinge, pentru a se retrage și a contraataca apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
marea hartă din piele de căprioară pe care, în diferite culori, adjutanții lui Magister militum desenaseră sumar, după indicațiile cercetașilor, principalele repere topografice ale regiunii, delimitată la apus de cursul râului Aubis iar la răsărit, de acela mai șerpuit al Marnei. în mijlocul generalilor, al regilor și al căpeteniilor barbare, figura lui Etius se distingea nu atât prin prestanța fizică - cu siguranță prezentă, cu toată statura sa prin nimic deosebită - ori prin splendoarea armurii sau a veșmintelor - cunoștea bine cât era de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
ei continuă, cu părul tuns ca la pușcărie și cu cercelușii de aur cu pietricică roșie, prea vulgar sclipicioasă ca să fie rubin. Cu Marcela îmi petreceam ziua. De dimineață bătea la noi la ușă, deja murdară pe la bot, și când marna deschidea întreba stereotip: "Tanti, ce face bebelușu` tău?" (Asta pentru că atunci frățiorul meu avea doar câteva luni. Peste alte câteva avea să moară de dublă pneumonie.) Ieșeam cu ea și mergeam uneori la solar, un loc cu nisip. Acolo, scobind
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Mă grăbesc, oricum, să-mi fac loc pe sub pielea lui, să alunec prin capilarele lui, să înot în sângele lui, prin artere din ce în ce mai largi, printre ostroavele hematiilor și aricii albi, cu mii de degete, ai leucocitelor, până ajung, o dată cu toate marnele și aluviunile lumii, în delta imensă a creierului său, unde mă culcușesc confortabil, strîngîndu-mi ghearele pe lângă corp. Cu fiecare metru pe care-l face mașina în direcția camerei în care Nana așteaptă, foamea mea crește, pofta mea insațiabilă se apropie
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
bine deschise în Valea Prahovei. Se începe cu "conglomeratele din Brebu", urmate de argilele roșii și gipsuri dispuse discordant și transgresiv peste "stratele de Cornu". Ele încep printr-un pachet de conglomerate polimictice și lenticulare, ce trec gradat la gresii, marne și argile verzui și roșii. La partea superioară se intercalează nivele subțiri de tufuri bentonitice și de gipsuri albe, roz sau cenușii. Formațiunile pliocene sunt, de asemenea, de o mare varietate litologică. Predomină complexele nisipoase și grezoase, cu intercalații de
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
și argile verzui și roșii. La partea superioară se intercalează nivele subțiri de tufuri bentonitice și de gipsuri albe, roz sau cenușii. Formațiunile pliocene sunt, de asemenea, de o mare varietate litologică. Predomină complexele nisipoase și grezoase, cu intercalații de marne (neoțieneă și marne nisipoase (ponțieneă, toate acestea au fost puternic cutate și foliate. Pe această structură generală geologică se întinde terasa Breaza. Ea prezintă o litografie, o petrografie destul de variată, de la gresii și conglomerate puternic cimentate și până la nisipuri fine
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
și roșii. La partea superioară se intercalează nivele subțiri de tufuri bentonitice și de gipsuri albe, roz sau cenușii. Formațiunile pliocene sunt, de asemenea, de o mare varietate litologică. Predomină complexele nisipoase și grezoase, cu intercalații de marne (neoțieneă și marne nisipoase (ponțieneă, toate acestea au fost puternic cutate și foliate. Pe această structură generală geologică se întinde terasa Breaza. Ea prezintă o litografie, o petrografie destul de variată, de la gresii și conglomerate puternic cimentate și până la nisipuri fine, aproape toată gama
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
minerale utile care au constituit o bază de materii prime pentru industrie. Astfel, formațiunile frizului cretacic și al celui paleogen conțin roci ale căror însușiri permit utilizarea lor ca materiiale de construcție. Menționăm prezența calcarelor masive de Comarnic și a marnelor calcaroase, care se exploatează la Breaza, în punctele de la Gura Beliei și Dealul Gurga. Nisipurile și pietrișurile din albia Prahovei au fost și continuă să fie și astăzi o sursă exploatabilă, în carierele de la Podu Vadului, Nistorești, Gura Beliei. Aici
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
și ponderile lor în apa minerală, este în strânsă corelație cu formațiunile geologice traversate sau în care sunt acumulate zăcăminte hidrominerale. Depozitele mio-pliocene, dar și cele mai vechi (cretacice, paleogene etcă reprezentate printre altele și prin gipsuri, formațiuni cu sare, marne bentonitice calcaroase, calcare, gresii calcaroase etc., sunt tributare mineralizării apei carbonată în diferite orizonturi acvifere. Tectonica complicată a zonei, reprezentată prin falii, fisuri, fracturi majore, facilitează accesul apei de la suprafață spre profunzime. La contactul apei superficiale cu unele depozite de
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
în altele din adevărate coame netezite de altitudinea care oscilează între 880 și 300-400m. Desfășurarea spațiilor interfluviale este sinuoasă și uneori întreruptă. - Pe unele interfluvii, plăcile mai dure de conglomerate și gresii au păstrat mai bine înălțimile, în timp ce argilele și marnele au construit la coborârea rapidă a înălțimilor. Conglomeratele de Brebu pot fi considerate ca fiind rocile cele mai dure din această regiune, ele apar în vf. Gurga (741m), Fața Radului, Pietriș (732m). Interfluviul între Prahova și Provița coboară cu cât
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
este pârâul Belia. El are o lungime de 11 Km, izvorând de la cota 1050m, pe versantul răsăritean al Plaiului Talea, care-i dă și numele de Talea în zona de izvoare. La ploile abindente acest pârâu are culoarea roșie, datorită marnelor roșii senoniene (cretacice) din bazinul său, a debitului solid care schimbă și culoarea Prahovei după confluență. Când se "umflă" debitul pârâului poate atinge 25m3/ s. Panta pârâului Belia este ridicată, 5,8m/Km. Construcția unui baraj și formarea unui lac
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
numeroase izvoare care aduc la zi tot ceea ce rocile permeabile au acumulat în timpul ploilor sau în timpul topirii zăpezilor. Aici, în stivele groase ale formațiunilor permeabile, pătrund cu ușurință apele, pentru a se acumula acolo unde întâlnesc orizonturi de argile și marne. Ca urmare pe valea Beliei sau direct în malul Prahovei, la Breaza, Podu Vadului, apar numeroase izvoare de prezența cărora este legată declanșarea unor intense degradări de teren. De asemenea, iviri de apă apar și la baza treptelor care însoțesc
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
îndelungat, cât și în aspectele generale pe care le îmbracă în aproape tot cursul evoluției. Având în vedere faptul că zona studiată, din punct de vedere petrografic, este alcătuită dintr-o alternanță de roci cu durități diferite (respectiv depozite de marne, argile, nisipuri cu intercalații de lentile de gresii), implicațiile morfologice ale structurii sunt mai pregnante, mai ales pe versantul stâng al Lohanului. Astfel, pe structura monoclinală a bazinului Lohan, datorită existenței stratelor de roci mai dure (gresii) s-au format
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
format o cornișă, continuată, la bază, de un taluz sculptat în roci mai moi. Flancul drept al văii Lohanului este marcat de prezența reversului de cuestă al pârâului Crasna, care este, de fapt, un platou structural modelat în roci moi (marne, argile, nisipuri). Structura monoclinală a regiunii a influențat și morfologia văii principale a Lohanului și a afluenților săi. Astfel, valea Lohanului, de la obârșie și până la nord-vest de satul Fundătura (cota 303 m) are un curs net consecvent, deci coincide cu
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
se semnalează aproape de suprafață. Exemplu, la est de satul Tăbălăești, la 300 m altitudine, lângă șoseaua Huși - Iași, apa este la adâncimi de 3,5 - 4 m; Prezența acestor pânze locale de apă aproape de suprafață se datorește prezenței lentilelor de marne, ca intercalații în cuprinsul complexului nisipos superior (de vârstă meoțiană). • pânzele de apă de pe pantele coluviale și deluviale. Aceste ape se nasc prin degradarea pânzelor captive și se scurg pe sub mantaua dezagregată ce acoperă panta. • pânzele de apă captive. Fragmentarea
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
care au un caracter local, în funcție de întinderea mai mare sau mai mică a lentilelor de roci acvifere. În general, aceste ape sunt dulci, afară de porțiunea din valea inferioară a Lohanului, unde sunt sălcii sau chiar sărate, datorită prezenței intercalațiilor de marne gipso - clorurate. Prezența etajată a acestor pânze de apă pe coaste deschise de eroziune constituie un factor principal în formarea unui complex de soluri, caracteristic pantelor umede. Deschise de eroziune, ele se scurg sub formă de șiroiri, producând local, fenomenul
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]