1,154 matches
-
le spusese“ că respingătorul domn Miller se ascunde În toaleta bărbaților. — Ești Logan McRae! zise bărbatul. Vezi? Știam eu că te cunosc de undeva! — A, da? făcu Logan așezându-se din nou pe scaun. Omul În pantaloni bufanți de catifea maro Încuviință satisfăcut din cap. Am scris un reportaj, când să fi fost: acum un an? „Polițistul erou Înjunghiat În confruntarea cu monstrul din Mastrick!“, spuse el zâmbind la fel de Încântat. Doamne, ăla a fost un articol beton. Nici titlul n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
bălțile dintre două mașini spre trotuar, cu ploaia șiroindu-i pe pălăria pleoștită. Logan o urmă, Înjurând de mama focului din cauza unei băltoace care Îi Înghițise pantoful. Înotă la rândul său prin băltoace până la ușa blocului: o placă de lemn maro fără ornamente așezată sub o arhitravă lucrată cu grijă, deși sculptura În lemn fusese atât de afectată de trecerea anilor Încât puține detalii mai erau vizibile. Un șuvoi neîntrerupt de apă Împroșca asfaltul În stânga lor, jgheabul de evacuare a apei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
deschizând la Întâmplare o ușă și descoperind o baie compactă vopsită Într-un verde luminos. De ce nu ne așezăm undeva să stăm la o bârfă mică? Încercă o altă ușă, descoperind de această dată un living portocaliu cu o canapea maro de catifea, un șemineu fals cu gaz, un sistem home cinema și un computer. Pereții erau ticsiți cu afișe de filme și cu un suport imens plin cu DVD-uri. — Ce casă frumoasă aveți, domnule Chalmers; sau pot să vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
accidentală În stadiul ăsta, spuse Logan. Insch spuse rahat din nou și se Îndreptă cu pași apăsați pe coridor spre automatul de cafea de lângă lifturi. Apăsă tastele corespunzătoare și Îi Înmână lui Logan un pahar de plastic cu un lichid maro, Înțepător și apos, acoperit cu o spumă albă destul de vagă deasupra. — OK, spuse el. Deci Chalmers iese din discuție În cazul Reid. Logan Încuviință din cap. — Un criminal e Încă În libertate, vânând băieți tineri. Insch se prăbuși pe automatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
apropiat loc care Îți vine În minte. Și, nu o iei pe străzi În căutarea unui tomberon. Iar faptul că nu e Înfășurată În nimic În afară de banda adezivă e iarăși ciudat. O fetiță moartă dezbrăcată, acoperită doar cu niște bandă maro? N-o să te duci prea departe cu ea În spate... Cine a aruncat cadavrul mai aproape de acest tomberon decât de oricine altcineva de pe stradă. Împărți declarațiile În două, cele la maxim două numere de numărul 17 și cele mai Îndepărtate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
cu Coasa cu păr roșcat. Nu scose un cuvânt, Îi privi doar pe toți pe sub sprâncenele stufoase, În timp ce inspectorul Insch fierbea. Să vă spun ce-am să fac, zise Insch, scotocindu-se În buzunar. Scoase un portofel gros, de piele maro, și trase afară o mână de bani. Primul care vine la mine cu un nume, Îi ia. Trânti banii pe masă. Urmă un moment de tăcere. Logan Își scoase propriul portofel și-și adăugă banii la teancul inspectorului. Și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
privind cu jind la teancul de bani de pe birou În drum spre ieșire, cu fețele la fel de Întunecate ca vremea de afară, până rămaseră doar Napier, Logan și inspectorul Insch. Inspectorul mătură banii de pe masă și-i puse Într-un plic maro mare. Scrise „BANI ÎNSÂNGERAȚI“ pe fața acestuia, cu litere mari și negre. — Ai vreo idee? Logan ridică din umeri. — Cineva de la echipa Biroului de Investigații? Ei au acces la toate cadavrele. Napier ridică o sprânceană, cu răceală. — Doar pentru că echipa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
o figură Întunecată și distantă. — L-am fi putut prinde, spuse În cele din urmă, sigilând plicul. Am fi pândit locul și s-ar fi Întors. Napier continuă să-l fixeze pe Logan. — În orice caz, oftă Insch, strecurând plicul maro plin cu bani Într-un buzunar interior. Mă scuzați, domnule inspector, autopsia e la nouă. Doar nu vrem să.ntârziem. Fosta prietenă a lui Logan ne-ar scoate mațele și și-ar face din ele jartiere. La subsol, Logan și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
scuze, spunând că va dura doar o clipă. Era tot Miller. — Laz! Începusem să cred că te-ai dus la fundul pământului, omule. Sunt cam ocupat acum, Îi zise Logan, Întorcându-și capul spre tânărul cu pete În uniforma lui maro căcănie. Depinde cum privești tu situația. Ești cumva pe lângă un teveu? — Un ce? — Un televizor. Ăla cu imagini care se mișcă... — Știu ce e un televizor. — Păi, bine, dacă ești pe lângă vreunul, dă-i drumul. Grampian. — Prinzi televiune normală pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Swenson își continuă drumul spre nord încercând din răsputeri să evite gloata de trecători de pe străzi, simți din nou că este urmărit. Privi din nou în urma sa. De această dată, văzu un bărbat cu părul blond, îmbrăcat cu o geacă maro peste un tricou sport și purtând o pereche de ochelari groși, care privea în direcția sa. Pastorul mai observă și că omul tocmai traversa pe același trotuar pe care se afla el acum. Acum era sigur că este paranoic. Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
Câțiva polițiști îl întoarseră cu fața în sus și îl ajutară să se ridice în picioare. Pastorul era în stare de șoc. Bărbatul care vorbise era nimeni altul decât cel pe care îl zărise în Piața Washington, cel cu geacă maro. Lângă el, se afla blondul cu ochelari pe care îl văzuse mai târziu, iar al treilea era bărbatul masiv care îl întrebase despre ora începerii concertului. - Domnule, numele meu este Bell și sunt detectiv. Am să vă citesc drepturile chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
în sufrageria lui Stacey, purtând întâi unul, apoi altul dintre costumele și jachetele mele. Am scos un pulover bleumarin închis, un costum negru cu dungulițe gri subțiri, un costum negru simplu, un sacou vechi de velur bej și o jachetă maro de tweed. Am ezitat o clipă sau două în privința smochingului, apucându-l apoi într-un acces de entuziasm și am zâmbit imaginându-mi cum aș arăta eu la cravată neagră, alături de o Stacey sclipitoare la vreo serată. Stacey în rochie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
acum devenise aproape instinctivă — constată numai lucruri bune. Pulover din bumbac cu croială migăloasă, dar casual, peste o cămașă albă. Jeanșii de calitate erau din fericire fără tăieturi, decolorări excesive, înscrisuri, ținte, broderii sau buzunare cu clape. Mocasinii de culoare maro, simpli, dar eleganți. Înălțime obișnuită, potrivit de suplu fără să pară prea preocupat de aspectul ăsta, aranjat și totuși masculin. Dacă ar fi să-i găsească vreun cusur, ar spune că jeanșii erau un picuț cam strâmți. Oricum, dacă aveai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
Mie nu-mi vine să cred și mă rog să nu fie doar un vis frumos. Duncan își scoase paltonul și îl aruncă pe un scaun. Era încă îmbrăcat în costum; venise direct de la birou. Avea cu el o sacoșă maro de cumpărături, iar Emmy se întrebă dacă era un cadou de ziua ei de naștere. — Uite, ți-am adus ceva, spuse el când o văzu uitându-se la sacoșă. — Da? Vocea îi sună mai plină de speranță decât ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
În chelie și-l luminezi: „Cu diamantul bă, cu diamantul de la geamgiu!” În cealaltă cameră mama și tata nu se pot hotărî dacă să dea cu rulou sau nu. Decid Într-un târziu. Cu praf de mătase și toată lemnăria maro. Adorm În patul lor. Patul se află exact În locul În care avea biroul secretarul de partid al secției opt miliție. Miliția s-a mutat În alt local. Secretarul de partid e taică-tu, mai precis locțiitorul lui. Merge la liceul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
baia aveau să fie terminate, nu mai era nimic serios de făcut. Totul avea să fie gata. Cablajul fusese făcut. Văruiala și decorațiile de asemenea. Săptămâna trecută fusese pus parchet nou și cu câteva zile În urmă veniseră și canapelele maro din piele odată cu jaluzelele. Acum mai avea nevoie să se gândească doar la perne, covoare și lămpi. Adică partea mișto. Îi plăcea la nebunie apartamentul ei - mai ales de când renovările erau pe sfârșite - pentru că era confortabil și te simțeai protejat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
dădu să-și scoată tricoul În fața oglinzii, avu revelația că n-o făcea să arate atât sexy, cât caraghioasă. Era tricoul pe care i-l luase Fi acum doi ani de Crăciun, În glumă. Pe piept scria, cu litere mari, maro: „Spune nu rahatului de mâncat, cere rahat adevărat 1“ *** Nu se mai puteau opri din vorbit tot drumul până la Brighton. El se arăta interesat În special de Les Sprogs. I-a pus multe Întrebări și despre familia ei. În scurt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
lucrez În momentul ăsta. Concep ambalajul unui defibrilator - știți, chestia aia cu plăci electrice cu care Îi resuscitează doctorii pe pacienți. Puse jos sticla de vin și se duse la măsuța de cafea. Se Întoarse cu o cutie de carton maro. Le explică tuturor că firma de defibrilatoare făcea aparate cu baterii pentru uz domestic și că Îi dăduseră și lui unul să se joace cu el. —Mamă, e fantastic, exclamă Sylvia. Mai luă o Înghițitură de vin și a Început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
mai mult ca sigur, Îi spuse Ruby lui Ronnie. Ajunse după câteva minute. Ca de-obicei, aspectul ei era reconfortant de dezordonat. Părul arăta de parcă fusese coafat de Bob Geldof. Hainele ei - un polar roșu aprins cu o fustă plisată maro - arătau de parcă ar fi fost scoase cu furca din dulap În timpul unei penede curent. Fața i se Însenină când o văzu pe Ruby. Imediat ce-am văzut numele de Silverman m-am Întrebat dacă Ronnie nu o fi cumva vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
și am deschis larg fereastra să intre mirosul nopții care era călduță, părea deja o noapte de vară. Italia tremura în pat. Am închis fereastra și am căutat o pătură. Am găsit-o într-un sertar al dulapului, o pătură maro, aspră, de cazarmă. Am îndoit-o și am pus-o pe ea. I-am căutat pulsul. Bătăile erau slabe. Nu aveam geanta cu mine, nu aveam nimic, nici măcar un termometru, m-am detestat pentru neglijența aceea. — Hai să dormim, te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
este așezat pe acest aparat de susținere în formă Krapfen, trebuie să rămâi așa. E nevoie ca mușchii gâtului să rămână întinși, pentru a evita orice compresie a circulației venoase. Capul trebuie să-ți stea deasupra nivelului inimii. Ai urechile maro de la dezinfectant, puțin asfalt în obraji, nu-ți face probleme, iese singur, restul ți-l scot eu cu laserul. Pentru cap îți cumpăr o pălărie. Îți cumpăr o sută de pălării. Prietenii tăi vor veni să te vadă, vor găsi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
las de citit. Ce vrei să spui? —Majoritatea oamenilor iau piciorul de pe accelerație și îl așază pe frână. Tu ții câte un picior pe fiecare pedală. M-am uitat în jos, la podeaua mașinii. Avea dreptate, țineam câte un pantof maro lustruit pe fiecare pedală. —Ai avut vreodată sentimentul că vrei să pleci și totuși să rămâi? a fredonat ea, imitându-l pe Jimmy Durante. Fusese de asemenea surprinsă că știam starurile de cinema și artiștii americani. Este un semn de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
intrat, nu își găsesc mașinile și se plimbă de colo-colo blestemându-și propria prostie până când găsesc mașina. Am înjurat foarte mult în acea după-amiază. Am și alergat foarte mult, de pe un rând pe altul. M-am oprit la fiecare mașină maro, chiar și la cele care nu erau Cadillacuri. M-am uitat în fiecare Cadillac închis la culoare. Nici unul nu avea două fetițe înăuntru. M-am oprit din alergat și am rămas un minut pe loc. Căldura îmi apăsa capul ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
și dragul meu de Fritz să fie bătaia de joc. De asta am venit - să îl aud pe Otto Frank când recunoaște adevărul. Am rămas uitându-mă la ea. Astăzi purta costumul albastru ponosit, pe care îl alterna cu cel maro și uzat. Mă întrebam de unde găsise banii ca să facă această călătorie. Nu din pensia lui Pfeffer, eram gata să pariez. Împrumutase de la prieteni? Amanetase bunuri? Nu purta bijuterii, cu excepția unei verighete simple de aur. — Și ați făcut atâta drum pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
de absurd. Leneșule! se certă singur și se apucă să facă exerciții simple, extensii și aplecări, În fața oglinzii pe care se zăreau insule și continente de murdărie. Oglinda era fixată pe partea de dinafară a ușii șifonierului vechi, de culoare maro, pe care i-l cumpărase tatăl lui În urmă cu treizeci de ani. Poate că ar fi fost bine s-o Întrebe pe femeie ce anume trebuia să separe, dar pierduse prilejul. În general, Fima nu suferea oamenii care stăteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]