711 matches
-
1948-1950 (Dușmănie, Vânătoarea de lupi, Nopțile din iunie etc.). Urmează, la nivelul reprezentativității (servirea cauzei socialismului la sate) romanele: Vântul nu se stârnește din senin de Asztalos Istvan - prima lucrare care atacă problema naționalistă și o rezolvă În spiritul Învățăturii marxist-leniniste, Cu ghearele și cu dinții (Kovacs Gyorgy), Grâu Înfrățit și Trandafir de la Moldova (Ion Istrati), Temelia (Eusebiu Camilar), Pâine albă (Dumitru Mircea), Ogoare noi (Aurel Mihale), Nepoții lui Horea (Petru Vintilă), Bărăgan, 3 vol. (V.Em.Galan), Setea (Titus Popovici
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și susținerea locală a statelor socialisre din estul Europei, care În general urmau modelul sovietic În toate sferele existenței: agricultură, industrie, viață socială, deci și culturală. Ideologia filosofică care a alimentat această egalizare, comunizare, În toate planurile, a fost cea marxist-leninistă. Tot ea a stat și la baza inspirației și dezvoltării literare. Istoricește, P devansează RS. Există apropieri și diferențieri Între cele două direcții literare. Azi există tendința de a le unifica, mai exact de a Înlocui barbara sintagmă RS cu
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
erau incluși toți anticomuniștii sau non-comuniștii potențial ostili). Finanțat de Moscova, comunismul românesc începe o campanie mediatică de amploare pentru denigrarea guvernului și în vederea sporirii rândurilor "Blocului Național Democrat". Vizat era în primul rând grupul social care alcătuia laitmotivul ideologiei marxist-leniniste, proletariatul industrial. Activiștii PCdR încep de îndată mobilizarea lucrătorilor din fabrici. [...]. Presa procomunistă publică știri despre demonstrații de stradă și adunări menite să exprime "voința populară" în sprijinul "Platformei" (programului de preluare a puterii a membrilor forțelor politice "progresiste", bazat
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de stat caracterizată prin deținerea puterii de stat de către clasa muncitoare în frunte cu partidul ei revoluționar și prin proprietatea socialistă asupra mijloacelor de producție, pe comunitatea țelului final construirea socialismului și comunismului și pe comunitatea ideologică, întemeiată pe învățătura marxist-leninistă, pe ideile atotbiruitoare ale internaționalismului proletar (Canja: 1959, 12-13; sbl. în text). 3.4. Conflictul sovieto-iugoslav și Republica Populară România Comparativ cu celelalte state est-europene, Iugoslavia a devenit comunistă utilizând un traseu sui-generis. Folosind tipologia lui Johnson, ea s-a
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
conducerii iugoslave la adresa Moscovei, atât ideologice cât și politice, se numărau extrema birocratizare a PCUS (acuză pe care și Troțki o formulase la adresa leninismului post-revoluționar cu două decenii mai devreme) și eterna tentație imperială a Moscovei, deși ambalată în retorica marxist-leninistă. Urmau apoi cultul personalității lui Stalin, hipertrofiat în raport cu partidul în sine, pozițiile flagrant inegale de pe care interrelaționau statele socialiste, respectiv dominarea și exploatarea de către Moscova a "democrațiilor populare". Reprehensiunile iugoslave au devenit publice numai după consumarea rupturii Moscova-Belgrad și după ce
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
158). Periferizarea politică a lui Malenkov în 1955 a însemnat și o renunțare parțială la noul curs. În accepțiunea lui Hrușciov, neglijarea accentului pus pe industria grea, centrală în gândirea economică a bolșevicilor, echivala cu o sincopare a canonului ideologic marxist-leninist și, în termeni politici, cu o diminuare a puterii de control a partidului asupra societății și cu posibilitatea contestării de către aceasta a regimului însuși. O revenire la capitalism, cu alte cuvinte. Hrușciov va reintroduce deci, deși într-o măsură relativ
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
clasele sociale, căruia îi conferă de fapt dimensiuni antagonice, sfârșește prin a aduce în prim-plan o "nouă clasă". Eclectică și cuprinzând diverse categorii sociale (ca de altfel și clasele "clasice" cum ar fi burghezia, proletariatul, țărănimea, investite de către revoluționarii marxist-leniniști cu o consistență și omogenitate inexistente în lumea reală), "noua clasă" nu precede revoluția, ci se formează ca o consecință a ei. Cu alte cuvinte, spre deosebire de revoluțiile anterioare, influențate decisiv de către un grup social sau altul, aflate în ascensiune, revoluția
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
însă nesatisfăcut de noua orientare economică. Fostul prim- ministru, după o aprobare formală a principiilor noului curs și a conducerii colective, începuse să emită critici voalate în legătură cu majorarea numărului și activităților "chiaburilor" (țăranilor înstăriți sau foarte întăriți, responsabili în optica marxist-leninistă de promovarea capitalismului la sate); o altă critică viza reducerea "vigilenței revoluționare" în rândul proletariatului (Brzezinski: 1971, 215-216). Nagy era însă determinat să ducă la bun sfârșit reformele economice și sociale. Denunțând "monopolul stalinist asupra științei marxism-leninismului", acesta îi atribuia
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Nagy, evidentă. Cerințele de bază și trăsăturile specifice a politicii economice a perioadei tranziționale (noul curs, n.m.) era fie inexistente în Ungaria, fie realizate parțial în parte datorită faptului că politicii noastre economice îi lipsea o bază științifică în analiza marxist-leninistă și de asemenea deoarece, ca o consecință, noi am copiat pur și simplu metodele sovietice aplicate la o scară mult mai largă în construirea socialismului, eliminând astfel etape întregi de dezvoltare. Acesta este motivul pentru care Ungaria a avut nevoie
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
statele "imperialiste" că nu ""stăm pe poziție socialistă numai datorită trupelor staționate pe teritoriul nostru."" Urmează apoi o mărturisire de credință revoluționară care a sensibilizat interlocutorul ""Vrem să știți că noi credem sincer în construirea socialismului și în urmarea politicii marxist-leniniste, iar poporul nostru ne recunoaște ca fiind conducătorii lor (sic!) și ne susțin în totalitate. Dezvoltarea socialismului în țara noastră nu este determinată de presiunea Uniunii Sovietice"" (Crankshaw: 1971, 513-514; Scurtu: 1996b, 234). Biroul Politic a ținut cont de reacția
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
interne" era doar o chestiune de timp; aspirațiile statelor socialiste pentru o dezvoltare pașnică și evitarea conflictelor militare; succesele partidelor comuniste "în combaterea sectarismului și dogmatismului, prin înlăturarea consecințelor cultului personalității" și respingerea "revizionismului" (iugoslav), concomitent cu apărarea "purității" ideologiei marxist-leniniste. Aspectul cel mai apreciat de către comuniștii români a fost acela că partidele comuniste urmau să interrelaționeze în baza "internaționalismului proletar", combinând ""unitatea strânsă, colaborarea și lupta comună a tuturor partidelor muncitorești și revoluționare" cu "independența politică și organizatorică, cu suveranitatea
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
unor astfel de atribuții asupra unui organ suprastatal sau extrastatal, oricare ar fi el și orice compunere ar avea, înseamnă o știrbire a suveranității, care ar rămâne o noțiune abstractă, lipsită parțial sau total de conținut. Pe baza învățăturii comune marxist-leniniste, a acelorași legi economice caracteristice orânduirii noastre, statele socialiste înfăptuiesc opera de planificare; succesul acestei opere depinde de cunoașterea cerințelor obiective, a posibilităților concrete, a particularităților sociale și economice ale fiecărei țări. Nici un organ suprastatal nu poate înlocui în această
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ca o adeziune la puritatea idealului revoluționar, intereselor mișcărilor comuniste în ansamblu), în timp ce ultimii îi acuzau pe primii, datorită acceptării recente a posibilității de a se ajunge la comunism și pe cale pașnică, parlamentară de "revizionism" și de "trădare" a principiilor marxist-leniniste clasice (Soulet: 1998, 138-146; Copilaș: 2009c, 97-111). Încă de la primele semne ale disputei între cei doi coloși ai lumii comuniste, RPR s-a plasat, din convingere, de partea Moscovei (Neagoe-Pleșa, Pleșa: 2006, 246-247). Poziția adoptată nu a fost însă făcută
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
revoluția culturală" are la bază următoarele obiective: "lichidarea analfabetismului, așezarea pe baze noi a învățământului, organizarea unui sistem ramificat de instituții cultural-educative, formarea culturii socialiste, crearea intelectualității noi, credincioasă cauzei clasei muncitoare, desfășurarea unei susținute activități de răspândire a ideologiei marxist-leniniste în mase, făurirea conștiinței socialiste, în scopul înfloririi continue a economiei și culturii" (Badale, Coțău, în Probleme...: 1962, 271-272; vezi și Socialism științific: 1962, 647-669). La nivel oficial, RPR s-a remarcat prin refuzul de a se poziționa categoric într-
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
sursă serioasă de greșeli, stânjenind mersul înainte al societății" (Banu, Țăranu: 2004, 115). Pretinzând că acționează în baza autenticelor principii ale leninismului, comuniștii români afirmau contribuția incomensurabilă a "experienței" și a luptelor fiecărui partid comunist la "tezaurul comun al învățăturii marxist-leniniste", proces la care acestea contribuiau de pe baze egale, nu aflându-se în raport de subordonare unele față de celelalte. Este dreptul exclusiv al fiecărui partid de a-și elabora, de sine stătător, linia politică, obiectivele concrete, căile și metodele atingerii acestora
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
un "partid-fiu", partide "superioare" și partide "subordonate", dar există marea familie a partidelor comuniste și muncitorești egale în drepturi; nici un partid nu are și nu poate avea un loc privilegiat. Fiecare partid își aduce contribuția la tezaurul comun al învățăturii marxist-leniniste, la îmbogățirea formelor și metodelor practice ale luptei revoluționare pentru cucerirea puterii și construirea societății socialiste (Banu, Țăranu: 2004, 134-135). O altă idee care apare în document și care va fi utilizată intens după 1965 este aceea a "desființării" simultane
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
amintiri neplăcute comuniștilor naționali, readucându-le în minte arbitrariul cu care sovieticii se implicau în problemele lor interne. Nu și lui Pârvulescu. Noi într-adevăr construim socialismul, dar ce, îl construim pe baza naționalismului? sau (sic!) pe baza ideilor noastre marxist-leniniste, pe baza experienței Uniunii Sovietice și a întregii mișcări muncitorești internaționale. Uite aceasta am vrut eu să spun, tovarăși. Eu sunt pentru să participăm (sic!), să mergem să ne spunem cuvântul acolo, ca să facem tot posibilul ca într-adevăr să
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
înțeleagă viața și să elaboreze strategia și tactica luptei corespunzător condițiunilor concrete, poate să spună că ceea ce a fost acum 30 de ani trebuie să mergem pe aceeași cale (sic!), că dacă nu facem toți în același fel nu este marxist-leninist, că cine face altfel e naționalist, e cutare, e cutare (sic!). Asemenea metode nu au nimic în comun cu marxism-leninismul, ele sunt o încălcare a principiilor socialiste, internaționaliste, de relații între țări și între partide. Noi trebuie să milităm ca
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
profunda dreptate pe care o avea V.I. Lenin când spunea "Exemplul rus arată tuturor țărilor câte ceva absolut esențial din viitorul lor inevitabil și apropiat". Socialismul mondial are însă și o altă experiență, ce vine să confirme că abaterea de la linia marxist-leninistă, îndepărtarea de la internaționalismul proletar conduc în mod inevitabil la insuccese și încercări grele pentru popor (subl în orig.)" (Brejnev: 1978, 177-178). Revenind la Cehoslovacia anului 1968, mai exact la o săptămână după invazie, Dubcek, după consultări prealabile cu liderii sovietici
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
o formă sau alta, influențe ideologice din afară, din lumea capitalistă. Ceea ce caracterizează însă societatea noastră este adeziunea deplină a milioanelor de oameni ai muncii de la orașe și sate, a uriașei majorități a populației, la cauza construcției socialiste, la politica marxist-leninistă a partidului comunist, nivelul înalt de conștiință al muncitorilor, țăranilor și intelectualilor care-și consacră toate eforturile înfloririi patriei socialiste. Orânduirea noastră este puternică, de neclintit, ea se bazează pe voința de fier a poporului, căruia nimeni nu-i mai
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Marx a declarat deseori că nu este "marxist", dând astfel de înțeles că nu era de acord cu numeroase interpretări și reevaluări contemporane ale ale operelor sale. Cum să ne imaginăm deci că ar fi acceptat să fie etichetat drept marxist-leninist? În plan internațional, moralitatea și "etica socialistă" constau nu în deschidere față de valori sau norme de comportament general sau chiar universal împărtășite, ci în alianțe strategice numai cu "forțele progresiste" și partidele comuniste. Și în acest caz, raporturile trebuiau să
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de a asigura clădirea noii orânduiri sociale corespunzător condițiilor istorice specifice și voinței propriului popor. Ignorarea salvgardării independenței naționale, acceptarea încălcării suveranității poporului căruia îi aparține clasa muncitoare, partidul comunist, sunt sinonime, în ultimă instanță, cu abdicarea de la principiile revoluționare marxist-leniniste, de la misiunea încredințată de istorie comuniștilor, cu alunecare pe panta cosmopolitismului și nihilismului național. De aceea, în ciuda noilor teorii "burgheze" ale "mondializării" (Răducu, Deliman: 1983, 54) care relativizau importanța factorului național în procesele tot mai complexe și interdependente derulate pe
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
câteva pagini. Există însă diferențe de nuanță, interpretabile prin prisma evenimentelor aflate în curs de desfășurare și a radicalizării ideologice a regimului. Astfel, în Dicționarul de economie politică, rubrica dedicată lui Ceaușescu începe cu fraza "eminent om politic, gânditor revoluționar marxist-leninist român, militant de seamă al mișcării comuniste și muncitorești internaționale, personalitate de mare prestigiu a vieții politice internaționale" (1974: 106). Nu sunt diferențe mari comparativ cu prezentarea care i se face în Dicționarul Politic: "eminent om politic român, militant de
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
socialiste multilateral dezvoltate..." la care s-a făcut trimitere mai sus, Elena Florea ajungea la concluzia că [...] în România socialistă s-a pus capăt pentru totdeauna relațiilor de asuprire socială și națională, politicii de învrăjbire naționalistă și de exploatare. Politica marxist-leninistă a Partidului Comunist Român de repartizare rațională a forțelor de producție pe întreg teritoriul țării și de lichidare a discrepanțelor și inegalităților între nivelurile de dezvoltare ale diferitelor zone și regiuni, inclusiv ale acelora în care conviețuiesc laolaltă români și
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
care o vom dezbate imediat după ce va fi reliefat sensul romantic leninist al termenului realism, diferit de cel conservator prin orientarea proiectiv-militantă, dar asemănător acestuia datorită naționalismului și stato-centrismului tipic leninismului romantic. Politica externă a României este bazată pe principiile marxist-leniniste. În abordarea problemelor dezvoltării vieții contemporane internaționale ne conducem după concepția materialist dialectic și istorică; pornim întotdeauna de la realitățile în care trăim, dar, în același timp, privim înainte înspre ceea ce este nou, spre ceea ce se dezvoltă și se afirmă în
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]