160,567 matches
-
chiupuri de tochitură, îngropați-le noaptea prin grădină, că de vă văd vecinii, o să vă toarne ca pe un șpriț în urechile preceptorului cu servieta deschisă ca o gură de cămilă în deșert, Iuda poate fi în casă, la aceeași masă cu Petru, nimeni nu va învia a treia zi decît în scriptele lor ca niște beciuri adînci, capul celui ce va striga va sta în tipsia lor roșie cu seceră și ciocan, cerul va fi o corabie cu pînzele zdrențe
MASA by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/3693_a_5018]
-
vacă în mîna unui bulgar scos la mezat pe cînd secolele își puneau țigările în cruciș, fumau, își scuturau scrumul în același văzduh respirat de nimeni ca și cum nimănui i s-ar cuveni totul, nimănui nimicul - și pînă la urmă, la masa lor, nimeni; un film din care curgea realitatea ca sperma pe fața unei femei fugite de acasă ca într-o salvare pietonul tuns zero pe motiv că tarsienele i-au fost descîntate de un prea mare număr de roți - Karl
MASA by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/3693_a_5018]
-
mîna lui Iosif Visarionovici din care au sărit mii și mii și mii și mii de țăndări pe care, numărîndu-le, văd că nu se mai termină nici în ciocul cucuvelei, nici în bastonul caporalului urcat pe tronul de noapte de la masa din care săreau ciosvîrtele în gurele celor care au visat, doar atît și nimic mai mult - o fi trist? trist - mi se spune, dar eu nu mai aud nimic, seceră încă vîntul din est, încă bate în tîmplele noastre barosul
MASA by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/3693_a_5018]
-
trestii care balansează la dreapta și la stânga. Răsărit în care-mi simt viața pulsând și-ncep să cred că a te chema din morți e o piesă fluierată pe-o scenă de provincie. Sărac cât o odaie, bogat cât o masă de scris, lăudându-mă cu moartea ta din care nu pot să te scot, am pierdut cheia, am uitat-o pe dinafară mi-e frică de ucigașii profesioniști de pruncii nenăscuți de călătorul zidit într-o odaie. 2 Cenușie zăpadă
REQUIEM in memoriam Ioșca Naghiu by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/3758_a_5083]
-
pereții caselor căci asta le place cu adevărat morților : să vadă că n-au fost uitați și că nu sunt lăudați din obligație Mult timp am crezut că pot să-mi fac noi prieteni așa cum ți-ai cumpăra o altă masă de scris dar pe lemnul proaspăt mâna mea n-a mai vrut să scrie amintirile s-au crispat mi-am dat seama că doar viețile între care deceniile au aprins o flamă de tăcere pot pretinde uitarea liber consimțită Poate
REQUIEM in memoriam Ioșca Naghiu by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/3758_a_5083]
-
ibiza (răspuns): dar ce, parcă numai la ibiza a fost vară ! al treilea fost zootehnist, cândva. o întreba pe nevastă-sa: ce-ai produs, fă, azi? ea (că o vacă deșteaptă) răspundea: am produs un kil de menstruație. era înaintea mesei de seară. iar ăluia îi trebuia o sticlă de vodca să-și revină. al patrulea nevastă-sa era un automat de facut cafea. dă-mi un espresso, comandă. sau una tare, neîndulcită. cand devenise adult înlocuise laptele cu cafeaua și
Poezie by Anton Jurebie () [Corola-journal/Imaginative/3834_a_5159]
-
vorbind de rău despre regim și despre conducător așa fără curaj între noi în gura mare și parcă-l văd pe unul (nu vă speriați el mai trăiește o fi pe undeva) întorcându-se către vecinul nostru de la o altă masă aplecat să audă mai bine alo domnu’ vedeți că o să ne cădeți în pahar și e păcat e încă plin mai bine bea-l repede și ține-l așa ca să cadă acolo și să audă clar pentru că raportul oricum n-
email întârziat by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Imaginative/3828_a_5153]
-
că o să ne cădeți în pahar și e păcat e încă plin mai bine bea-l repede și ține-l așa ca să cadă acolo și să audă clar pentru că raportul oricum n-o să-l mai poată face din paharul de la masa vecină nu se iese atât de ușor și încă altele și mai de demult amintiri cu paul și mazilescu și robescu și drăgănoiu și poate chiar și turcea ia niște ăia care au fost și ei tineri și s-au
email întârziat by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Imaginative/3828_a_5153]
-
aripile aproape obscen deasupra acestui gol fără fler apatic egoist care nu găsește ceva mai bun de făcut decît să-i transforme în fibra sa ațoasă. Cotidiană Atîrnate-n cui metaforele aidoma unor pălării ochi la taclale aidoma paharelor la o masă simțăminte pe care inima le ronțăie cum semințe le scuipă cojile. Simptom epocal În ziua de azi strașnic ne tocmim la revolte. Matinală Cum o vestă antiglonț iarba din curte o echimoză pe cer (l-a lovit pumnul vînjos al
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/4033_a_5358]
-
ca execuția unui mare maestru fiecare detaliu contează nu însă neapărat frumusețea ci mai degrabă forța o bară de fier învelită în vată cînd te lovește de-abia realizezi că a pornit lovitura: o farfurie cu brînză și roșii pe masă.
Poemul săptămânii by Romulus Bucur () [Corola-journal/Imaginative/4118_a_5443]
-
ști o vreme să iubească se va întreba din nou de ce - fără să-și poată răspunde celulele ei se vor însura cu prințese negre pe undeva prin trinidad-tobago se vor prăbuși cu avion cu tot peste caraibe vor sta la masă cu platon acolo în groapa marianelor (unde le și este locul) fără să înțeleagă o iotă carnea asta va redeveni carne nevisătoare nevăzătoare surdă și tăcută precum o piesă neterminată de jimi hendrix precum un vers lipsă de-al lui
Kemada by Paul Vinicius () [Corola-journal/Imaginative/4265_a_5590]
-
o trufanda din vinegretă și-atâta-ți spun: fii sănătos și vesel! Se-ntoarce foaia,-ncepem o istorie mai puțin veselă ca a de ieri; râsul și gluma trec în preistorie, nemaislujindu-ne drept mângâieri. Copiii noștri (domnilor de lângă această masă, celorlalte mese le spuneți:) vor avea de ce să plângă în noul ev, de-a binelea nevesel.
Baladă by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/4685_a_6010]
-
din vinegretă și-atâta-ți spun: fii sănătos și vesel! Se-ntoarce foaia,-ncepem o istorie mai puțin veselă ca a de ieri; râsul și gluma trec în preistorie, nemaislujindu-ne drept mângâieri. Copiii noștri (domnilor de lângă această masă, celorlalte mese le spuneți:) vor avea de ce să plângă în noul ev, de-a binelea nevesel.
Baladă by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/4685_a_6010]
-
Claudiu Komartin am fumat ca șerpii în toamna aia. peste drum de târgul de vechituri, în cafeneaua micuță din Karlsplatz în care am tânjit și am râs tu ai înhățat un pachet de țigări uitat pe masa de lângă noi, apoi le-am fumat cu poftă și-am râs vorbind despre boală și despre ruinele unor sinucideri din care ieșeam cu capetele bandajate râzând și clipa de atunci atârnă lângă mine în aer pot să întind mâna și
O după-amiază în Karlsplatz by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/4540_a_5865]
-
moarte clinică, ea vrea să decoreze morga ca sufrageria noastră. Parte în parte. Totul se împarte. Totul începe de la tacâmuri. Ele intră și ies din noi, pe gură, ele își lasă urmele prin mâncare în organele noastre, în sânge. Pe masă nu sunt firimituri. Eu am pus totul în cutii. Am igienizat. Am strâns totul. În tacâmuri e o femeie care plânge. Ea rămâne sub masă. La mine trebuie să rămână ruleta. La mine banii de dentist. La mine expresiile figurii
Poezii by Miruna Vlada () [Corola-journal/Imaginative/4729_a_6054]
-
noi, pe gură, ele își lasă urmele prin mâncare în organele noastre, în sânge. Pe masă nu sunt firimituri. Eu am pus totul în cutii. Am igienizat. Am strâns totul. În tacâmuri e o femeie care plânge. Ea rămâne sub masă. La mine trebuie să rămână ruleta. La mine banii de dentist. La mine expresiile figurii tale mirate, închise cu lacăte. Tu ia baia. Și aerul dintre riduri. Pe masă sunt resturi, sticle, pahare, stropi. Nu le ia nimeni. O să se
Poezii by Miruna Vlada () [Corola-journal/Imaginative/4729_a_6054]
-
totul. În tacâmuri e o femeie care plânge. Ea rămâne sub masă. La mine trebuie să rămână ruleta. La mine banii de dentist. La mine expresiile figurii tale mirate, închise cu lacăte. Tu ia baia. Și aerul dintre riduri. Pe masă sunt resturi, sticle, pahare, stropi. Nu le ia nimeni. O să se usuce cu vremea. Tu ia șifonierul, cascheta de duș, stinghiile de la draperii, candela. Cutiile cu muzică de cameră, tampoanele mele pentru luna viitoare, bibelourile de la turci, costinești 2007, pozele
Poezii by Miruna Vlada () [Corola-journal/Imaginative/4729_a_6054]
-
mai dese. Încă umblu desculț pe drumul țării, încă nu bate bruma Și nu știu dacă sunt eu, cel de-atunci, ori cel de-acuma, Dacă mai sunt cel din colibă, pe coastă la vie Ori cel ce stă la masa de lucru și scrie. O ceașcă de ceai, mobilul, și ceasul, și cărți, și creioane, Și-n amintire ograda și râtul cu sălcii și răchite... Cine-ar fi spus ce-o să-ajungi după vremuri, Iuane, Pe ce drumuri o să umbli
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/4141_a_5466]
-
pe care o plimb toată ziua prin tîrg, ochii lumii îmi citesc cuiele care mi-au lăsat sîngele pe pietre, pietrele vorbesc între ele cu sîngele meu pe pielea lor foșnitoare, toată ziua este un așternut gol și pustiu ca mesele unui restaurant prin care se aud nunțile pe perdelele trase ca niște mirese răs-tihnite în pat, toată ziua este un taler pe care cad bănuții de bronz ai mirelui, frunze pe care nu le mai calcă nimeni în picioare, la
Pustia by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/4927_a_6252]
-
însuflețire la o asemenea penitență. după ce botinele urcă o treaptă în spatele lor întunericul cade greu ca o draperie. la atingere pare schmarren. așa mi-l închipui încercând să-mi alung spaima. desert la tigaie din aluat de clătite la o masă pentru nebuni uriași. umeri degete brațe chircite șolduri sâni capete alungite colcăie în magma cubului negru. urc tot mai greu poticnindu- mă pe urmele botinelor printre trupuri sfârtecate cu membre încă vii care agită întunericul. hotărâte să-și prindă prada
Sisi la zander by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/4432_a_5757]
-
câteva trepte până la sufrageria mare. la mijlocul drumului privește peste umăr apoi face un salt înainte și ușile se închid cu trosnet sec. abia mai pot să respir. simt arsurile ghimpate pe gât în vreme ce mi-l închipui pe tata așezat la masă între cele două fiice numai ale lui. bastardele. surorile jumătate cum le numește gackel când nu ne aude nimeni seara înainte de culcare. praful îmi umple nările. aerul fierbinte tremură în falduri albastre dinspre marea ascunsă undeva departe. stau dreaptă în
Sisi la zander by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/4432_a_5757]
-
pe care o plimb toată ziua prin tîrg, ochii lumii îmi citesc cuiele care mi-au lăsat sîngele pe pietre, pietrele vorbesc între ele cu sîngele meu pe pielea lor foșnitoare, toată ziua este un așternut gol și pustiu ca mesele unui restaurant prin care se aud nunțile pe perdelele trase ca niște mirese răs-tihnite în pat, toată ziua este un taler pe care cad bănuții de bronz ai mirelui, frunze pe care nu le mai calcă nimeni în picioare, la
Pustia by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/4945_a_6270]
-
ei se clatină, mă dor, vor cădea. Într-atât, venind din viitor, cum se tot zice, bătrânețea Se anunță cu un vis urât, până să cadă peste mine și c-o nuia De carbon Să mă despice. fără împrejurimi Înainte de masă e pregătirea mesei de azi de mâine și apoi Timp mult în trecere În iulie am înnebunit: am absolvit cursul întreg de poezie Azi am vorbit iarăși despre daruri Astă-seară am vorbit cu mama: moartea e un mic detaliu, trece
Timpuri crimordiale by Ioan Moldovan () [Corola-journal/Imaginative/4647_a_5972]
-
mă dor, vor cădea. Într-atât, venind din viitor, cum se tot zice, bătrânețea Se anunță cu un vis urât, până să cadă peste mine și c-o nuia De carbon Să mă despice. fără împrejurimi Înainte de masă e pregătirea mesei de azi de mâine și apoi Timp mult în trecere În iulie am înnebunit: am absolvit cursul întreg de poezie Azi am vorbit iarăși despre daruri Astă-seară am vorbit cu mama: moartea e un mic detaliu, trece Și acest Crăciun
Timpuri crimordiale by Ioan Moldovan () [Corola-journal/Imaginative/4647_a_5972]
-
ca inima ta să fie puternică, căci cel bun va anunța dreptatea celui bun” am intrat și eu în pântecul unui vis de eliberare înțelegând mai bine ca oricine că lumea obiectivă e tot mai multă ademenire acum stau la mese de insomniaci fiecare cu monitorul său în față fiecare cu viața lui visată adulmec în ceaiul verde Old Beauty aburii unei existențe pierdute a doua mea natură e Sfârșitul pe care îl trag în piept cu încetinitorul până când fumul alb
Poezii by Dan Mircea Cipariu () [Corola-journal/Imaginative/5062_a_6387]