635 matches
-
și complicat. Ins] oricât de alambicat ar fi acest demers, concluzia final] este în concordant] cu ideea fundamental] de la care s-a pornit. Utilitatea este în strâns] leg]tur] cu caracterul folositor al lucrurilor, iar elementul central pe care utilitariștii materialiști se str]duiesc s] îl protejeze îl constituie resursele generale atât de necesare oric]rei acțiuni. Utilitarismul, oricare ar fi orientarea să, reprezint] înainte de toate un criteriu de analiz] a activit]ții publice, activitate care afecteaz] și alți indivizi în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
personal, chiar dac] acest lucru nu afecteaz] și beneficiul altor indivizi. În cazul utilitarismului care are la bâz] preferințele, aceast] obligație pare lipsit] de sens întrucât se reduce la datoria de a proceda potrivit opțiunilor proprii. Ins], în cazul utilitarismului materialist, efectul este mai puternic deoarece vorbim despre obligația de a urm]ri niște interese materiale fâț] de care este posibil s] nu avem nici o înclinație. Dincolo de aplicabilitatea să în sfera privat], doctrina utilitarist] se evidențiaz] cel mai pregnant în context
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mai simplu și în același timp cel mai interesant este s] consider]m c] dificult]țile apar doar în cazul utilitarismului hedonist sau al celui care are la bâz] preferințele, care pretind adoptarea modului de gandire al celorlalți, spre deosebire de utilitarismul materialist, care, dimpotriv], face abstracție de preferințele reale ale individului. Este posibil] cunoașterea intereselor de ordin general ale acestuia din urm], ins] nu și a gândurilor sale. Mai mult decât atât, interesele unor persoane diferite pot fi asem]n]toare la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
4, p. 472; CW 6, pp. 494-495: cf. MEW 3, p. 26; CW 5, p. 36). Dar el nu condamn] doar ideile burgheze despre moral]. Țintă să este morală ins]și, întreaga morală. În Ideologia german], el pretinde c] viziunea materialist] asupra istoriei, prin expunerea leg]turii dintre ideologia moral] și interesele de clas], „distruge complet morală”, indiferent de conținutul său de apartenență ei la vreo clas] (MEW 3, p. 404; CW 5, p. 419). Cand un critic imaginar acuz]: „comunismul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
principii morale. Atacul lui Marx asupra moralei nu este un atac asupra „judec]ților de valoare”, ci o respingere a judec]ților morale specifice, mai ales a celor care implic] ideea de drept și dreptate. iii. Materialismul istoric Este concepția materialist] a istoriei c]ruia Marx îi atribuie „distrugerea moralei”. Materialismul istoric trateaz] istoria ca fiind împ]rțit] pe epoci, fiecare caracterizat] în principal prin modul s]u de producție. Un mod de productie const] dintr-un set de relații sociale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
relații sociale de producție, un sistem de roluri economice care ofer] control efectiv asupra mijloacelor, proceselor și rezultatelor producției sociale ocupanților unor roluri, excluzând ocupanții altor roluri. Aceste diferențe între roluri reprezint] baza diferențelor de clas] în societate. În teoria materialist], schimbarea social] apare deoarece forțele de productie ale societ]ții nu sunt statice, ci se schimb], si, în ansamblu, tind s] creasc]. În orice stadiu al dezvolt]rii lor, folosirea forțelor de producție și creșterea lor în continuare sunt ușurate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Când aceste sentimente, gânduri și percepții sunt produsele unei clase speciale de lucr]tori mentali care muncesc în folosul clasei, Marx are un nume special pentru ele: ideologie. Produsele ideologilor - ale preoților, poeților, filosofilor, profesorilor și pedagogilor - sunt, în teoria materialist], tipic ideologice. Conținutul acestor produse poate fi cel mai bine redat prin felul în care reprezint] concepțiile globale asupra anumitor clase sociale dintr-o anumit] epoc] și în care servește interesele acestor clase. Într-o bine-cunoscut] scrisoare c]tre Franz
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Selected Works (New York: Internațional Publishers, 1967), citate cu num]rul paginii. SC Marx Engels Selected Correspondence (New York: Internațional Publishers, 1965), citate cu num]rul paginii. AD Engels, Anti-Duhring (Moscow: Progress Publishers, 1962), citate cu num]rul paginii. Kautsky, K.: The Materialist Conception of History, traducere de J. Kautsky (New Haven: Yale University Press, 1988). Bibliografie suplimentar] Brenkert, G.: Marx’s Ethics of Freedom (London: Routledge & Kegan Paul, 1984). Buchanan, A.: Marx and Justice (Totowa, NJU: Rowan and Littlefield, 1982). Cohen, G.
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
clone ale artistului-cetățean se mișcă încă printre picioarele noastre. În definitiv în beneficiul buzunarelor proprii, atît de obișnuite cu simbria. Două/ dacă nu trei ar fi categoriile în care pot fi integrați producătorii de frumos (să-i numim astfel, oarecum materialist), cu minima convingere că nu dăm greș în schema noastră. Evident, ne referim la relația deja pomenită: artist-mediu ambiant. Autistul. Specie nobilă/ ce se dorește cu obstinație nobilă, în sensul neraportării. Al plasării orgolioase între pereții atelierului și, în consecință
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
guvernarea statului-națiune. Economiștii și liderii din domeniul afacerilor, În special, au ajuns să privească piața ca pe instituția cea mai importantă În domeniul relațiilor umane. După cum argumentau atât teoreticienii capitalismului, cât și cei ai socialismului, În esență, comportamentul uman este materialist și utilitar, iar valorile morale și normele culturale ale societății sunt derivate ale orientării sale economice - sau, ca s-o cităm pe Madonna, „Trăim Într-o societate materialistă, iar eu sunt o fată materialistă”. Filosofia materialistă are rădăcini adânci În
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
progresului material și viziunii unei abundențe terestre, ca și salvări eterne. Moderniștii au ajuns să creadă că piața este izvorul spiritului uman, iar cultura este beneficiarul acesteia. Au dat Întâietate muncii, și au substituit valorile intrinseci cu cele ale utilitarismului. Materialiștii văd piața ca pe o instituție socială esențială și arbitru principal al relațiilor umane. Problema este că analiza lor intra În contradicție cu istoria dezvoltării umane. Nu cunosc nici un singur exemplu În care oamenii s-au adunat pentru a forma
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
nu se bazează pe expertiza profesională, ea decurge dintr-un sentiment profund al conștiinței umane. Ele fac apel la empatia umană și nu la calcule raționale. Sunt interesate de valori intrinseci, nu de preocupări utilitare. Țelul lor este mai puțin materialist și mai idealist. Efortul lor se concentrează nu atât pe creșterea economică, cât pe Îmbunătățirea calității vieții. Pentru ele, transformarea personală și nu numai avansul material, devine o măsură la fel de importantă a progresului. În timp ce organizațiile Societății civile orientate spre drepturi
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
albă, părți egale și sirop administrate concomitent cu un masaj ușor al pielii capului. Aceste precepte reflectă o manieră cultă. Chiar faptul că beția se tratează medical denotă un alt nivel de înțelegere a psihopatologiei, o interpretare mai aproape de spiritul materialist al medicinii culte. Ca anexă a capitolului reproducem un alt document de arhivă, de utilizare populară, dar de proveniență cultă (vulgarizat), având ca scop, între altele, și menținerea bună a inteligenței. * Mentalitatea magică a fost puternic înrădăcinată în Moldova iar
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
legată de dezvoltarea psihiatriei românești și în special a psihiatriei din Moldova a fost Panaite Zosin, distins specialist, practician și teoretician psihiatru. În istoria culturii românești, Panaite Zosin s-a consacrat, în special, prin opera sa politico-socială, fiind exponentul pozitivismului materialist în România 91. Deși personalitatea sa complexă trebuie apreciată în ansamblul ei, convenind că opera psihiatrică a lui Zosin nu poate fi pe deplin desprinsă de aceea culturală, în special din cadrul orientărilor social-politice de la Viața Românească și Contemporanul. În acest
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
genere, rezultate favorabile și poate fi vătămătoare) sau de concepții similare, în care biologul nu regăsea nimic din concepția sa materialistă despre determinarea bolilor. Încadrând fenomenul psihic în contextul său biologic, C. I. Parhon se înscrie printre psihologii fiziologiști sau materialiști. El a lăsat câteva interesante lucrări de psihologie, printre care cele mai remarcabile ni se par: "Asupra legăturilor existente între frică și percepția frigului"126, "Par quel mécanisme la musique agit-elle sur notre affectivité"127 și "Considerații asupra psihofiziologiei afectivității
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
o nobilă modestie și consecvență. O retrospectivă de ansamblu a operei prof. Ballif conturează mai multe direcții de preocupări. Ne referim, mai întâi, la activitatea științifică. În această direcție, profesorul Ballif și-a afirmat de nenumărate ori concepția despre determinismul materialist al bolilor psihice. Potrivit acestei concepții, nici un simptom psihic nu poate fi înțeles fără o corespondență lezională, de durată sau numai efemeră. dar totdeauna existentă. Prin această optică a privit profesorul Ballif întreaga psihiatrie. La originile acestei concepții recunoaștem, în
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
sistemele erau de acord”. Viața religioasă și filosofică se manifesta într o manieră foarte diversă. Alături de credincioșii și misticii care respectau tradiția brahmanică, existau nenumărate grupuri de śramana (păli: samana), asceți rătăcitori (parivrăjaka), precum yoghinii, magicienii și dialecticienii și chiar materialiști și nihiliști, precursori ai doctrinelor filosofice Cărvăka și Lokăyata. Anumite tipuri de asceți rătăcitori își trăgeau rădăcinile din timpurile vedice și postvedice. În legătură cu majoritatea dintre ei se cunosc foarte puține lucruri. Se poate presupune că śramanas părăsiseră lumea dezgustați atât
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
și cele patru Nobile Adevăruri despre suferință, originea suferinței, încetarea suferinței și drumul care duce la încetarea suferinței. „Prin predica de la Benares, Buddha a pus în mișcare roata învățăturii proprii, învățătură prin care el respingea ascetismul śramanilor, subtilitățile dialecticienilor, platitudinile materialiștilor, preocupările de cosmogonie, de metafizică chiar, urmărind doar să elaboreze o învățătură care să fie calea de izbăvire de suferință”. Discursul lui Buddha expus în Mahavagga, I, 6, reprezintă nucleul doctrinei sale, o admirabilă sinteză a propriei filosofii, prin care
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
sau nu posibilități multiple de acțiune, de condițiile materiale existente la un moment dat în societate; 4) năzuința oamenilor de pe stradă, a acelor oameni ai cotidianului spre "mai mulți bani" este, în esență, năzuința spre libertate, căci, într-un sistem materialist, de factură occidentală, a fi liber devine condiționat de a avea bani. Însă nu trebuie confundată libertatea cu materialismul modern. Cât de liber poți fi atunci când posibilitățile tale de acțiune sunt condiționate de numărul de bani pe care îi ai
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
abține să dea drumul la un oftat!!! Vizitând atâtea edificii ecleziastice (biserici creștine, temple budiste, moschei) Îmi pun din nou problema ce Îi atrage pe credincioși să se Închine În aceste lăcașuri de milenii, pot fi ei considerați inferiori raționaliștilor materialiști?! Asistăm, chiar la o revigorare a credințelor, la un sincretism religios Între diferite curente și doctrine, cele din Orient fiind mai dinamice și stârnind interesul și curiozitatea lumii occidentale. Pe de altă parte progresele științei sunt epocale. Știința limitelor investighează
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
egal cu arătătorul (o persoană cu o fire calmă, dar puternică). Falanga din vârf, unghia, cea mijlocie și de bază. Dacă falanga din mijloc e mai scurtă, e vorba de un visător; când cea de jos e rotunjită, este un materialist. Cei care au degete subțiri și tari sunt severi; cei care au degete ca niște picături de apă, au simț tactil. Și cele trei falange ale fiecărui deget au atribuții și calități particulare: instinctul vital - prima falangă; gândirea logică - a
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
mei. Și, drept să spun, pe niciunul. Nu țin să mă atașez de ei, vreau doar să-i înțeleg. Când îi înțeleg, pot comunica cititorului adevărul lor. Sentimentele mele proprii chiar nu contează. Student: Sunteți idealist? PA: Păi... Ce altceva? Materialist? Nu cred că sunt materialist, așa că... Habar n-am. Student: Dacă sunteți, înseamnă asta pentru Dvs că dați la o parte din romane tot ce e obscen și reprobabil? PA: Nu în mod conștient. Cum am mai spus, e o
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
pe niciunul. Nu țin să mă atașez de ei, vreau doar să-i înțeleg. Când îi înțeleg, pot comunica cititorului adevărul lor. Sentimentele mele proprii chiar nu contează. Student: Sunteți idealist? PA: Păi... Ce altceva? Materialist? Nu cred că sunt materialist, așa că... Habar n-am. Student: Dacă sunteți, înseamnă asta pentru Dvs că dați la o parte din romane tot ce e obscen și reprobabil? PA: Nu în mod conștient. Cum am mai spus, e o chestiune de moment, ține de
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
general un partizan al Americii. Pentru cei care erau copii în al Doilea Război Mondial, America era aliatul puternic care ne-a ajutat să învingem, iar cultura ei, cunoscută nouă prin intermediul filmelor, revistelor etc., întruchipa un gen de trai bun, materialist la care tânjea Europa în urma războiului, și de care se bucură acum. Așa că am folosit America pentru a explora tema visului de fericire (temă foarte americană), aducând pe britanicii reprimați în preajma ei. LV. S-ar părea că în Out of
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Livre sur le coeur de Raymond Vieussens; Traité de la digestion de Jean Astruc și, la Veneția, apare Tratatul asupra variolizării, scris de Jacob Pylarino, medicul lui șerban Cantacuzino și al lui Constantin Brâncoveanu. Ca o echilibrare ideatică, în acest veac materialist prin excelență, apare, în 1710, Tratatul asupra principiilor cunoașterii omenești al olandezului Berkeley, episcop și filosof care „tulbură raționalismul excesiv și speculativ, prin spiritualismul lui esse est percipi a fi, înseamnă a percepe în care spiritul cristalizează senzațiile în idei
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]