632 matches
-
normele morale acceptate în mod general (nivel personal) își pierd tot mai mult din semnificația inițială și ar trebui în consecință înlăturate? Majoritatea filosofilor, indiferent de poziția lor metafizică - dualistă sau monistă - dau un răspuns negativ la această întrebare. Numai materialiștii eliminativi consideră că descrierea omului la nivel personal este falsă și ar trebui înlocuită cu o prezentare din perspectivă exclusiv neurobiologică. Filosofii dualiști consideră că manifestările omului la nivelul personal al categoriilor morale se bazează pe un spirit imaterial, în timp ce
Neuroetică () [Corola-website/Science/311928_a_313257]
-
(născut Paul Heinrich Dietrich von Holbach) (n. 8 decembrie 1723 - d. 21 ianuarie 1789) a fost un savant, filozof materialist, enciclopedist de origine germană, dar de limbă franceză, cunoscut mai ales ca fiind primul ateu autodeclarat din Europa. Se naște la Edesheim în 1723. Provenea dintr-o familie bogată de arabi catolici. La Leyden urmează dreptul apoi în 1749 se
Paul Henri Thiry d'Holbach () [Corola-website/Science/311315_a_312644]
-
și teoria politică ( " lanțurile robiei " , publicat 1774) . [ 2 ] critică ascuțite lui Voltaire în apărarea prietenului sau Helvetius adus tânărul Marat pentru atenție mai mare pentru prima dată și a consolidat sentimentul sau tot mai mare de o divizie mare între materialiști , grupate în jurul Voltaire , pe de o parte , și adversarii lor , grupate în jurul Rousseau pe celălalt . [ 3 ] Jurul anului 1770 , Marat să mutat în Newcastle upon Tyne , câștigând eventual locuri de muncă că un medic veterinar . Primele sale Lanțuri activitatea politică
Jean-Paul Marat () [Corola-website/Science/310852_a_312181]
-
rămăsese convins că aceasta oferea speranța supraviețuirii. El și poporul său puteau spera să obțină, din partea creștinătății apusene, ajutorul concret de care aveau nevoie disperată, numai dacă erau recunoscuți ca sprijinitori ai unirii. Antiunioniștii socoteau că acesta era un argument materialist josnic. Era limpede pentru ei, cum spusese Ioan Eugenikos, ca împăratul și dregătorii săi ar fi făcut mai bine să creadă în Dumnezeu decât să-și agațe speranțele de salvare din partea latinilor. Cei care-și trădaseră credința părinților de dragul răsplăților
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
a redus-o la cadre penibil de vulgare și de dezonorante pentru sufletul rusesc atât de nobil. Și în acest punct trebuie să reveniți dacă nu la Hristos, cel puțin la K. Marx, care n-a fost tocmai atât de „materialist”, cum îl prezintă propaganda sovietică politică. Îmi permit a vă reaminti impresionanta mărturisire de credință a lui, făcută în legătură cu războiul franco-german din 1870-1871: „ȘI ASTFEL, ÎN CELE DIN URMĂ, IEȘI LA IVEALĂ CARACTERUL ADEVĂRAT AL RĂZBOIULUI, PE CARE PROVIDENȚA ÎL
Onisifor Ghibu () [Corola-website/Science/305079_a_306408]
-
ce încorporează binele. Pentru a se elibera de lumea inferioară materială, este nevoie de gnostic, sau cunoaștere ezoterică spirituală disponibilă prin experiență directă sau cunoaștere (gnostic) a acestui incognoscibil Dumnezeu. Printre sectele gnosticismului, totuși, numai pneumatici sau spiritualii obțin gnoză, materialiștii, deși oameni, sunt condamnați. Iisus din Nazaret este identificat de unele secte gnostice ca o încorporare a Ființei Supreme ce s-a încarnat pentru a aduce cunoașterea pe pământ. În altele (de ex. Nazarinenii și Mandeenii) el este considerat un
Gnosticism () [Corola-website/Science/305451_a_306780]
-
Gnosticii se considerau urmași și păstrători ai acestei tradiții orale și postulau că revelația este stratificată, conținând mai multe niveluri de înțelegere, în acord cu puterea intelectivă a fiecărui om. Valentin, de exemplu, considera că oamenii se împart în hylici (materialiștii sortiți pierzaniei), psihici (oameni dominați de activitate sufletească și care se vor mântui prin fapte bune), respectiv pneumatici sau gnostici (singurii capabili să ajungă la adevărata iluminare). Sistemul doctrinar gnostic are particularități importante care-l diferențiază net de creștinism, din
Gnosticism () [Corola-website/Science/305451_a_306780]
-
trage concluzia că toți oamenii se nasc “dualisti naturali”; acesta scrie: Odată ce copii învață că creierul este implicat în procesul de gândire, ei nu interpreteaza acest fapt de genul “creierul este sursa vietii mele intelectuale (gândirii) ”: ei nu devin automat materialiști; mai degrabă ei interpretează “a gândi” într-un sens îngust, concluzionând că de fapt “creierul este o proteză cognitivă, ceva adăugat sufletului, eului”, pentru a-i îmbunătăți acestuia “puterea de calcul”. Alături de predispoziția naturală a omului de a interpreta realitatea
Suflet () [Corola-website/Science/314525_a_315854]
-
teoriei evoluției, dar că până la urmă aceasta s-a împăcat cu ideea că doctrinele geocentriste și creaționiste nu-s părți vitale ale credinței.; aceștia observă că în chestiunea existenței sufletului, a dualismului și deci a naturii umane, noile științe explică materialist din ce în ce mai mult din aspectele care fac persoana umană, iar aceste evoluții științifice vor reprezenta pentru religie o provocare încă și mai mare decât au făcut-o în trecut astronomia coperniciană sau biologia darwinistă. Sugestia lor e că orice opoziție la
Suflet () [Corola-website/Science/314525_a_315854]
-
în ideile sale, după cum vedem în notițele sale privind transmutația: ""Gândirea, mai bine zis dorința, fiind ereditare, este greu să ne închipuim altfel structura creierului, decât ca fiind ereditară, lucru dovedit și de analogii - iubirea efectului divinității asupra organizării, ah, materialistule!"" Darwin era interesat de legile care stabileau "armonia" în natură și efectua cercetări privind creșterea și mai ales evoluția animalelor. După ce, în noiembrie 1838, a citit a șasea ediție a lucrării "Eseu asupra principiului populației" a lui Thomas Malthus, începe
Concepția despre religie a lui Charles Darwin () [Corola-website/Science/314698_a_316027]
-
căci Schopenhauer și Max Stirner spun că «forța primează dreptul»”. Deși Eminescu a atras atenția că Holban a atribuit lui Schopenhauer în mod eronat ideile „unui liberal radical”, totuși Holban a insistat într-un nou discurs că „abjectul Schopenhauer” este materialist. În punerea la punct a acestei noi aberații Eminescu scria: Eminescu considera că cel care conduce această pătură superpusă, fiind și cel mai autentic reprezentant al ei, era „părintele democrației române”, C.A. Rosetti. Eminescu îl acuza că este „incapabil
Mihai Eminescu, jurnalist politic () [Corola-website/Science/314064_a_315393]
-
fosile, elaborează în 1838 celebra sa teorie a selecției naturale.. Deși a discutat cu mai multi naturaliști, lui Darwin i-a trebuit o bună perioada de timp pentru a-și continua observațiile în cadrul cărora domeniul geologiei ocupă un loc important Materialist și dialectician spontan, teoriile sale exprimă materialitatea lumii vii și susțin originea animală a omului ("Originea omului și selecția sexuală", 1871). Conceptia sa evoluționistă (darvinismul) aflată în contradicție cu teoria fixistă, creaționistă, a avut o mare influență asupra filozofiei cunoașterii
Charles Darwin () [Corola-website/Science/297419_a_298748]
-
În viziunea reprezentanților școlii behavioriste, cea care acordă cea mai mare atenție elementelor ce caracterizează antreprenorii, principalele aspecte care le sunt specifice sunt acelea de: "inovatori, lideri, asumatori de riscuri, independenți, creatori, tenaci, energici, originali, optimiști, orientați spre rezultate, flexibili, materialiști", însă un progres remarcabil în ceea ce privește abordarea conținutului muncii și a caracteristicilor antreprenorului realizează Jacques Fillon . În unul din ultimele sale studii el realizează o abordare integratoare deosebit de interesantă și utilă a activităților și caracteristicilor specifice antreprenorilor . Alte caracteristici ale antreprenorilor
Antreprenoriat () [Corola-website/Science/315223_a_316552]
-
specifice a devenit o dogmă incontestabilă. Relatările oficiale, puternic influențate de doctrina național-comunistă, așa-zisa ideologie protocronistă, vorbeau chair despre „filosofia geto-dacilor”. Ele au afirmat continuitatea viziunii filosofice de la daci, prin folclor, spre autorii contemporani. Inutil de spus că caracterul „materialist” al filosofiei românești și alte pretenții de dogmă oficială erau inexistente sau extravagant exagerate. În orice caz, unii autori importanți nemarxiști, precum Noica, de asemenea au accentuat singularitatea gândirii filosofice românești. Noica chiar a scris o carte întitulată "Sentimentul românesc
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
dar și autori obscuri precum Sabatier de Castre. Ideile sale s-au răspândit mai mult prin corespondența sa și pamfletele sale politice. Dar a lăsat și anumite lucrări interesante, precum "Socotințele mele asupra meșteșugului ocârmuirii" sau "Cercare împotriva deiștilor și materialiștilor". Intenția sa a fost să construiască o teorie politică începând cu antropologia creștină a condiției firii. Sistemul politic este justificat de un procedeu precum „republica aristo-democratică”. Al doilea eseu, al cărui titlu este în mod evident inspirat de la Mersenne, critică
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
lui Herbert Spencer, pozitivismul lui August Compte și materialismul german al lui Büchner, Vogt și Moleschott. În prima sa lucrare el apără o versiune a determinismului, numită „fatalism” și propune o teorie materialistă a cunoașterii (sau mai degrabă, un model materialist de cunoaștere). Cunoașterea este explicată în termeni de modificări materiale ale creierului. El gândea că impulsurile senzoriale sunt transmise prin fibre nervoase sub formă de zgâlțâituri sau vibrații, ce provoacă apariția modificărilor psihologice în creier, numite „întipăriri”. În a doua
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
filosofia în diferite licee din Iași. A fost autorul diferitor cărți de logică, psihologie și filosofie generală, precum și al primului tratat de estetică din România (1874). De asemenea, a promovat o concepție personală numită „consecuționism universal”, un tip de proces materialist în metafizică. Din această poziție l-a convocat pe „adevăratul Einstein” la „tribunalul logicii”, spre sfârșitul vieții. Prințul Grigore Sturdza (1821-1901) a fost un om învățat, care a avut preocupări filosofice. A publicat niște lucrări filosofice în franceză, dintre care
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
morala catolică. Își amintește de mama ei și descoperă că ea era cea mai fericită atunci când îi ajuta pe oameni. Ea își dă seama că a pierdut din vedere multe dintre obiectivele ei, în stilul ei de viață luxos și materialist. Alice își dă seama, de asemenea, de acest lucru la o seara de strângere de fonduri în onoarea Maicii Tereza, unul dintre idolii lui Alice. După strângerea de fonduri, Joe și Alice se culcă împreună. Alice își dă seama că
Alice (film din 1990) () [Corola-website/Science/325910_a_327239]
-
mai joace un rol important. Prin structura ultraseculară și materialistă, știința era menită să înlocuiască religia. Junii Turci au fost obligați foarte repede să recunoască dificultatea diseminării unei asemenea atitudini și au început să sugereze că Islamul este în esență materialist. O asemena încercare a intelectualilor musulmani, la fel cu încercările de mai târziu de conciliere a islamului cu socialismul, s-a dovedit o întreprindere foarte dificilă. Deși o serie de foști membri ai CUP au continuat eforturile în această direcție
Junii Turci () [Corola-website/Science/324359_a_325688]
-
Square. Maikel a fost grațiat de către consiliul militar pe 23 ianuarie 2012. Orientare politică Pe blogul său, Maikel Nabil se declară „Liberal, laic, capitalist, feminist, pacifist, ateu, realist politic, pro globalizare, pro pace, activist, antimilitarist,având orientare pro occidentală, concepte materialist dialectice”. Este cunoscut pentru promovarea economiei de piață ca parte a democrației liberale. El face parte din campania egipteană împotriva circumciziei bărbaților. El susține drepturile LGBT și avortul. Maikel este de asemenea cunoscut și pentru promovarea relațiilor de pace dintre
Maikel Nabil Sanad () [Corola-website/Science/329913_a_331242]
-
a două timpuri diferite în care au trăit personajele, adică a ieșirii din timp a lui Gore. Menționarea în nuvelă a unui copil pierdut și apoi regăsit introduce și un element de farsă. Se creează impresia că Gore, un om materialist și sigur pe el, este victima unui joc ce i-a fost impus fără voia sa. Având o gândire prozaică, el nu este capabil să sesizeze apariția elementului divin în existența sa. În altă ordine de idei, pierderea copilului amintește
Douăsprezece mii de capete de vite () [Corola-website/Science/327013_a_328342]
-
un reprezentant tipic al Renașterii arabe, deși a influențat fără îndoială atmosfera intelectuală în lumea arabă din perioada în care a trăit și ulterior. A fost printre primii autori care le-au sugerat contemporanilor existența unui "spirit oriental" opus Occidentului materialist.
Renașterea arabă () [Corola-website/Science/328815_a_330144]
-
care acordurile sociale, incluzând ierarhia de gen, dezvoltare...feminismul material evită să vadă această ierarhie de gen ca efect a ceva singular...patriarhatul aranjează țesătura relațiilor sociale și psihice care pregătesc un material, un moment istoric.” Ea spune că „...feminismul materialist argumentează că condițiile materiale joacă un rol vital în producția socială de gen și testează diferite căi în care femeile colaborează și participă în aceste producții.” Feminismul material privește cum femeile și bărbații de diferite etnii și rase sunt ținuți
Feminism socialist () [Corola-website/Science/333647_a_334976]
-
privilegii acelora care deja au privilegii astfel protejând status quo-ul. Termenul de feminism material a fost folosit prima dată în 1975 de către Christine Delphy. Termenul actual își are legături în feminismul marxist și socialist. Rosemary Hennessy și Chrys Ingraham, editorii Materialist Feminism: A Reader in Class, Difference, and Women’s Lives, decriu feminismul material ca o „conjuctură de mai multe discursuri- materialism istoric, marxism și feminism radical, precum și teorii postmoderniste și psihoanalitice ale înțelegerii și subiectivității.” Termenul a apărut la sfârșitul
Feminism socialist () [Corola-website/Science/333647_a_334976]
-
franceze Christine Delphy. Ea a argumentat că materialismul este singura teorie a istoriei care vede orpimarea ca pe o realitate de bază a vieții femeii. Pentru aceasta „ de a începe de la oprimare definește o abordare materilistă, oprimarea fiind un concept materialist.” Ea spune că munca casnică este modul patriarhal de exploatare și baza materială a oprimării femeilor. Afirmă faptul că mariajul/căsătoria este un contract de muncă ce le oferă bărbaților dreptul de a exploata femeia. Chicago Women’s Liberation Union
Feminism socialist () [Corola-website/Science/333647_a_334976]