7,982 matches
-
1. Tipologia familiilor monoparentale - dificultăți specifice 45 3.2. Efecte ale structurării familiei asupra copiilor și a părinților singuri 46 Capitolul II Politicile de protecție a maternității și familiei 49 1. Politici publice privind familia monoparentală în socialism 49 2. Maternitatea atipică 54 3. Familia monoparentală și politicile publice 64 3.1. Familia monoparentală ca subiect al politicilor sociale 69 3.2. Maternitatea și protecția ei socială 74 3.2.1. Protecția maternității 77 3.3. Alocații familiale 85 3.4
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Politicile de protecție a maternității și familiei 49 1. Politici publice privind familia monoparentală în socialism 49 2. Maternitatea atipică 54 3. Familia monoparentală și politicile publice 64 3.1. Familia monoparentală ca subiect al politicilor sociale 69 3.2. Maternitatea și protecția ei socială 74 3.2.1. Protecția maternității 77 3.3. Alocații familiale 85 3.4. Servicii pentru familie 88 3.5. Politici de protecție a copilului/politici centrate pe familie 92 4. Familia monoparentală formată din persoane
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
publice privind familia monoparentală în socialism 49 2. Maternitatea atipică 54 3. Familia monoparentală și politicile publice 64 3.1. Familia monoparentală ca subiect al politicilor sociale 69 3.2. Maternitatea și protecția ei socială 74 3.2.1. Protecția maternității 77 3.3. Alocații familiale 85 3.4. Servicii pentru familie 88 3.5. Politici de protecție a copilului/politici centrate pe familie 92 4. Familia monoparentală formată din persoane adulte 96 5. Accente în politicile publice 102 6. Sugestii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
pentru ele”. Pe scurt, ele nu au nevoie de mila noastră, ci de dreptatea făcută prin legi, instituții, politici ale redistribuirii, prin revederea principiilor meritului, prin reanalizarea conceptului de muncă și reierarhizări politice ale importanței muncilor. Când autoarea lucrării numește maternitate haiducească opțiunea femeilor din România de a avea copii fără un partener legal sau măcar un concubin care să-și recunoască paternitatea sau când renunță la un astfel de partener dincolo de ideologia autosacrificiului matern cu orice preț, în răspărul prejudecăților
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
socioeconomici impunând celor care își doresc rolul de părinți anumite restricții (care nu sunt concordante cu idealul de împlinire individuală propriu tendințelor postmoderniste)4, interesul pentru forma tradițională de familie se diminuează în fapt. Semnificația în sfera valorilor morale ale maternității crește 5. Din păcate, mai cu seamă valorile maternității, nu și ale paternității, aducerea pe lume a copiilor și îngrijirea lor rămânând un atribut asociat prioritar femeilor. Grupul țintă îl reprezintă familiile monoparentale din România. Conform cu datele recensământului din 2002
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
anumite restricții (care nu sunt concordante cu idealul de împlinire individuală propriu tendințelor postmoderniste)4, interesul pentru forma tradițională de familie se diminuează în fapt. Semnificația în sfera valorilor morale ale maternității crește 5. Din păcate, mai cu seamă valorile maternității, nu și ale paternității, aducerea pe lume a copiilor și îngrijirea lor rămânând un atribut asociat prioritar femeilor. Grupul țintă îl reprezintă familiile monoparentale din România. Conform cu datele recensământului din 2002, familiile monoparentale reprezintă 11,72% din totalul familiilor 6
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
nu familia ca atare, cu problemele ei specifice. În societatea românească de astăzi, măsurile de politică publică privind familia pot fi apreciate ca fiind prea largi din punct de vedere al nevoilor specifice familiei monoparentale, iar cele referitoare la protecția maternității ca fiind prea înguste. Astfel, protecția maternității se realizează numai pentru persoanele asigurate social, mai cu seamă pentru cele care lucrează în sectorul „de stat”; persoanele angajate în sectorul privat sunt de cele mai multe ori determinate de mecanismele economiei de piață
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
specifice. În societatea românească de astăzi, măsurile de politică publică privind familia pot fi apreciate ca fiind prea largi din punct de vedere al nevoilor specifice familiei monoparentale, iar cele referitoare la protecția maternității ca fiind prea înguste. Astfel, protecția maternității se realizează numai pentru persoanele asigurate social, mai cu seamă pentru cele care lucrează în sectorul „de stat”; persoanele angajate în sectorul privat sunt de cele mai multe ori determinate de mecanismele economiei de piață să opteze între carieră și familie (în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
mai cu seamă pentru cele care lucrează în sectorul „de stat”; persoanele angajate în sectorul privat sunt de cele mai multe ori determinate de mecanismele economiei de piață să opteze între carieră și familie (în sensul apelului direct la beneficiile privind protecția maternității, privind creșterea copiilor prin întreruperea pentru o perioadă a activității profesionale). Femeile care nu au fost angajate (inclusiv casnicele) și cele care sunt șomere de mult timp nu beneficiau de măsuri de protecție a maternității. La limită, atunci când nu au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
direct la beneficiile privind protecția maternității, privind creșterea copiilor prin întreruperea pentru o perioadă a activității profesionale). Femeile care nu au fost angajate (inclusiv casnicele) și cele care sunt șomere de mult timp nu beneficiau de măsuri de protecție a maternității. La limită, atunci când nu au nici sprijinul familiei de origine și nici al bărbatului care este tatăl copiilor, mamele singure trăiesc experiențe de viață de un dramatism aparte. Cercetarea cuprinde un studiu de caz referitor la situația unor mame singure
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
interviul de adâncime. Observația a avut rolul de a testa empiric ipotezele de lucru asumate în cercetare, iar observația participativă a presupus implicarea comportamentală directă, ceea ce a însemnat și un interesant exercițiu de empatie și solidaritate umană. În acest sens, maternitatea constituie o experiență de gen cu totul deosebită. Această metodă a fost valorificată cu două rezerve. Prima este legată de conștientizarea faptului că, oricât de amplă ar fi în timp, observația participativă oferă date parțiale într-un ansamblu de viață
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
au permis obținerea unor răspunsuri specifice, legate de povestea de viață a subiecților cercetați. Metodele avute în atenție au fost utilizate astfel încât rezultatele lor să se afle într-un raport de complementaritate. Astfel, am ajuns să identific o perspectivă asupra maternității cumva la limită, pe care am numit-o maternitatea haiducească 19. Alături de acest concept, remarc drept semnificative, în cadrul analizei făcute, concepte specifice pentru demersul de față, cum sunt familia monoparentală, drepturile părinților naturali, dependența de statul bunăstării, protecția socială a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
de viață a subiecților cercetați. Metodele avute în atenție au fost utilizate astfel încât rezultatele lor să se afle într-un raport de complementaritate. Astfel, am ajuns să identific o perspectivă asupra maternității cumva la limită, pe care am numit-o maternitatea haiducească 19. Alături de acest concept, remarc drept semnificative, în cadrul analizei făcute, concepte specifice pentru demersul de față, cum sunt familia monoparentală, drepturile părinților naturali, dependența de statul bunăstării, protecția socială a maternității 20, iar altele menite să circumscrie ansamblul social
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
cumva la limită, pe care am numit-o maternitatea haiducească 19. Alături de acest concept, remarc drept semnificative, în cadrul analizei făcute, concepte specifice pentru demersul de față, cum sunt familia monoparentală, drepturile părinților naturali, dependența de statul bunăstării, protecția socială a maternității 20, iar altele menite să circumscrie ansamblul social din perspectiva teoretică asumată: gen, patriarhat, discriminare de gen, relații de putere 21. Familia formată din copil și singurul său părinte trebuie recunoscută ca un tip aparte de familie și luată în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
pacetc "1. Mamă singură pe timp de pace" Percepția comună privind situația de viață a unei femei care este mamă singură trimite la un tip de intuiție conform căruia ceva nu este în regulă. Așteptarea larg împărtășită este aceea că maternitatea este o stare de fapt de tip relațional: trebuie să existe și un tată. Un tată, evident, nu atât din punct de vedere biologic, cât unul funcțional social, care să ofere, la limită, cel puțin resurse financiare pentru creșterea copiilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
3. Familia deschisă" John Stuart Mill (Subjection of Women, apud A. Rossi, 1970, p. 179) aprecia, încă din secolul al XIX-lea, că, dacă femeile vor avea ocazia să aleagă între public și privat, ele vor alege ceea ce ține de maternitate și gospodărie: Asemenea unui bărbat care își alege profesia, o femeie, atunci când se căsătorește, face în general o alegere în favoarea administrării gospodăriei și a întemeierii unei familii, ca primă chemare pentru calitățile ei, dedicând atâția ani din propria viață cât
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
singurătate poate determina femeile să se masculinizeze, să devină mai ferme în deciziile pe care le iau, iar bărbații să se feminizeze, apărând ca persoane sensibile și empatice în raporturile cu ceilalți. CAPITOLUL IITC "CAPITOLUL II" Politicile de protecție a maternității și familieitc "Politicile de protecție a maternității și familiei" 1. Politici publice privind familia monoparentală în socialismtc "1. Politici publice privind familia monoparentală în socialism" În societatea românească, înainte de 1989, șansele de care beneficiau cetățenii, indiferent că erau femei sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
să devină mai ferme în deciziile pe care le iau, iar bărbații să se feminizeze, apărând ca persoane sensibile și empatice în raporturile cu ceilalți. CAPITOLUL IITC "CAPITOLUL II" Politicile de protecție a maternității și familieitc "Politicile de protecție a maternității și familiei" 1. Politici publice privind familia monoparentală în socialismtc "1. Politici publice privind familia monoparentală în socialism" În societatea românească, înainte de 1989, șansele de care beneficiau cetățenii, indiferent că erau femei sau bărbați, erau acelea de a deveni „oameni
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
controversatele adopții internaționale, traficul de copii. Situația de monoparentitate nu era una frecventă. În cele mai multe cazuri, copiii erau recunoscuți, astfel încât părinții lor să nu fie sancționați la locul de muncă 6. Protecția familiei monoparentale apare mai ales ca protecție a maternității. Acest fapt era vizibil sub populara formulă „mama și copilul”7 arătând că atribuția creșterii copiilor revenea, în primul rând, mamelor. Totuși, alocația pentru copii, ca o măsură de suport din partea statului, era dată tatălui. Femeile puteau să beneficieze de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
era vizibil sub populara formulă „mama și copilul”7 arătând că atribuția creșterii copiilor revenea, în primul rând, mamelor. Totuși, alocația pentru copii, ca o măsură de suport din partea statului, era dată tatălui. Femeile puteau să beneficieze de concediu de maternitate, dar prevederea privea timpul destinat nașterii (concediu prenatal de 52 de zile și un concediu postnatal de 60 de zile). Copilul mic era crescut de bunici sau în instituții educative de stat: creșe și grădinițe (care funcționau de obicei pe lângă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
așa. În caz de divorț, se subînțelegea că grija și creșterea copiilor reveneau mamei. Inegalitatea majoră privind familia monoparentală este o consecință a controlului reproducerii și poate fi receptată drept o discriminare de gen, privindu-le exclusiv pe femei. 2. Maternitatea atipicătc "2. Maternitatea atipică" Cu sprijinul asistenților sociali din cadrul organizației Holt International Children’s Services Romania, am aplicat testul Cine sunt eu? mamelor aflate în Centrul mamă-copil deschis în Centrul de Plasament Leagănul nr. 1, „Sfânta Ecaterina” (Sector 1, București
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
de divorț, se subînțelegea că grija și creșterea copiilor reveneau mamei. Inegalitatea majoră privind familia monoparentală este o consecință a controlului reproducerii și poate fi receptată drept o discriminare de gen, privindu-le exclusiv pe femei. 2. Maternitatea atipicătc "2. Maternitatea atipică" Cu sprijinul asistenților sociali din cadrul organizației Holt International Children’s Services Romania, am aplicat testul Cine sunt eu? mamelor aflate în Centrul mamă-copil deschis în Centrul de Plasament Leagănul nr. 1, „Sfânta Ecaterina” (Sector 1, București)9. Numărul persoanelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
anticipare, sistemul orientativ de valori, marile întrebări și frământări specifice vârstei sau persoanei în cauză, conflicte și contradicții, idealul de sine, sistemul de imagini despre alții, statutul persoanei în lume. Interesul de cercetare a pornit din încercarea de a surprinde maternitatea în coordonatele ei specifice. Pentru aceasta, o bună ocazie este studiul maternității atipice. Vârstele mamelor sunt cuprinse între 18-32 de ani. Mediul de proveniență este preponderent urban (opt persoane, față de numai două din mediul rural). Trei dintre ele sunt studente
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
persoanei în cauză, conflicte și contradicții, idealul de sine, sistemul de imagini despre alții, statutul persoanei în lume. Interesul de cercetare a pornit din încercarea de a surprinde maternitatea în coordonatele ei specifice. Pentru aceasta, o bună ocazie este studiul maternității atipice. Vârstele mamelor sunt cuprinse între 18-32 de ani. Mediul de proveniență este preponderent urban (opt persoane, față de numai două din mediul rural). Trei dintre ele sunt studente, una este absolventă a unor cursuri postliceale, celelalte au absolvit opt sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
cinci persoane au știut de existența sarcinii când era prea avansată; o persoană motivează că nu a făcut avortul fiindcă medicul i-a spus că nu va mai putea avea niciodată copii. Cele mai multe au ajuns în Centrul mamă-copil direct din maternitate. O persoană a locuit o perioadă cu o prietenă, dar fiindcă nu a acceptat să-i lase copilul în adopție, a fost nevoită să plece și a rămas fără adăpost. Două mame au venit cu copiii în brațe la poarta
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]