1,101 matches
-
cutreiera județul și Podgoria, nici n-a poftit pe Adina să petreacă acolo zilele calde, ci a stat în București. Și cu toate acestea, ce nu datorește lui Dinu? Când a înmormântat pe Ionel, a decis să-i facă un mausoleu la fel ca al tatii, a declarat că l va plăti dânsa. Când însă a venit nota, a refuzat-o și Dinu a vândut pădurea din Valea Mare pentru a o achita, precum și pavarea împrejurul bisericii cu lespezi de pia
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Oltenia. La Vatră te naști, pe Vatră se coace pâinea, se prepară alte bucate rurale, la Vatră te întorci când te eliberezi din serviciul militar. * În 1970, în zona Costinești, pe locul ocupat de Hotelul Tineretului, s-a descoperit un mausoleu de dimensiuni impresionante, un monument de marmură cu adevărat filigran sculptat, în acest mausoleu fiind găsită o mumie o moartă tânără, perfect conservată, o femeie albă, cu aspect europoid, de o evidentă frumusețe și cu un corp delicat ("o balerină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
rurale, la Vatră te întorci când te eliberezi din serviciul militar. * În 1970, în zona Costinești, pe locul ocupat de Hotelul Tineretului, s-a descoperit un mausoleu de dimensiuni impresionante, un monument de marmură cu adevărat filigran sculptat, în acest mausoleu fiind găsită o mumie o moartă tânără, perfect conservată, o femeie albă, cu aspect europoid, de o evidentă frumusețe și cu un corp delicat ("o balerină", s-a crezut inițial), înveșmântată în rochie de aur, argint și purpură, cu bijuterii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
mănâncă mâine. Să nu fie proaspătă. Pâinea propaspătă nu e bună. Se mănâncă multă. Și ei nu au bani să-și permită. Banii îi păstrează pentru un cavou mare, imens cum n-a mai avut nimeni în orașul lor. Un mausoleu. Să moară mahalaua. Mai merg la slujbă. Știi ce slujbe ține popa, ca după Neckermann! Așa zic. Privesc o lume tristă, care pe ei îi face fericiți. Privesc fără vreo pretenție. În fond, ce înseamnă tot privitul ăsta? Ar trebui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
suferite În vederea despăgubirilor de cerut și pe care m-aș mira de nu le vor fi obținut În timpul prizonieratului fiului meu. Iar mai acum un an, când asistam la Înmormântarea unui prieten, le-am văzut intrând, cu suflete pioase, În mausoleul lor de la Bellu Înălțat cu bani mulți și În care ele Își deretică, Încă din vreme și În viață fiind, repausul și amintirea eternă. Am cunoscut și eu pe una din obișnuitele acestor case de ren dez-vous - dar nu ca
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
azi mi’a scăzut temperatura“. M-am luptat pentru faimosul Verhaeren. Știi ce mi-au răspuns ? Că este cartea preferată a tov. Lenin. „Dacă ar mai trăi, i-aș face o cadou, dar nu cred că mai citește cărți în mausoleul lui.“ A intervenit altă coadă de topor: „Are și dedicația lui Verhaeren?“ „Da“, a răspuns Adalbert. Iar celălalt își freca mâinile, încântat, de-mi venea să-l iau la palme. Atunci, încercând să-mi apăr biblioteca, să păstrez măcar o
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
pentru semnalarea ei în Ateneul D-tale? Îți mulțumesc: dacă se poate, dacă nu, rămîn același sincer amic al admiratorului lui Bacovia... I. D. Lăudat </citation> (26) <citation author=”I.D. Lăudat” loc="[Grivița Bulgaria]" data =”25.XII.1982” data =”[Vedere cu Mausoleul Român]”> I. Îți doresc dumitale și la întreaga familie zile frumoase, variate, în anul care bate la ușă. Știu că n-ai călătorit destul, făcîndu-te robul unei excelente reviste. Nici nu se putea face decît așa. Îți trimit intenționat o
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
ani de la proclamarea independenței de stat a României” dar și 27 de ani de la „...victoria Împotriva fascismului”. Cum În 1972 nu se terminase definitiv modernizarea centrului orașului Vaslui, de bună seamă că toți oficialii se adunaseră În cimitirul „Eternitatea” datorită Mausoleului Eroilor Neamului sortit a fi aici În 1934, la sugestia generalului de corp de armată Ion Rășcanu, dar și a cimitirului eroilor sovietici aflat acolo. Citind șpaltul numărului 1307/10 mai 1972 al cotidianului local, cenzorul remarcase următoarele abateri de la
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
cruce suspendată foarte pronunțată (subl.ns.), de fapt aplicată pe corpul unui monument, dar al cărui fond nu se distingea deloc care dădea impresia că ar fi emblema sub care se desfășura adunarea (subl.ns.)”. De data aceasta, Crucea din Mausoleul Eroilor Neamului din Vaslui, pe care s-a supărat cenzorul Împuternicitul a cerut și aprobarea eliminării textului și altui mahăr de partid, Aurel Țolescu (ce se mutase la Vaslui de la Bârlad cu greaua lui slujbă de „dolce far niente”), care
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Elefantina pentru a vizita grădina botanică, liniștită și liniștitoare - un parc imens, de fapt, cu copaci umbroși și prietenoși și, după aceea, aceeași barcă ne-a lăsat pe țărmul deșertului cu nisipul ca aurul de 18 karate, pentru a vizita mausoleul unui om de-al lor (Abu Simbel, dacă nu mă înșel). Tot drumul de la Kom Ombre la Aswan pe marele Nil a fost uluitor, deoarece am putut privi nisipul, dunele și culoarea, adevărata culoare a Saharei, pe-un țărm, în vreme ce
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
ultimul timp cea mai creditată. Avea să fie înmormântat la Vina del Mar, fără inscripție pe mormânt. La 4 septembrie 1990, prin ordinul președintelui Patricio Alwin, avea să fie deshumat și depus cu onoruri de șef de stat la un mausoleu din Santiago! Se spune că în timpul asaltului Palatului Moneda Augusto Pinochet i-ar fi oferit posibilitatea de a se preda și a părăsi țara, la care Allende ar fi rostit celebrul "Nunca" niciodată! În aceeași zi, la ora 18,00
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
aveau să fie aduse la Montevideo, rămânând, ciudățenie istorică, timp de 14 luni în vamă! A fost înmormântat în 1856 în cimitirul din Montevideo și, ulterior, la împlinirea a 100 de ani de la deces, urna a fost depusă definitiv în mausoleul construit special în Plaza de la Independencia, la baza statuii sale ecvestre, inaugurată în 1923. După depunerea coroanei, m-am reîntors la ambasadă cu escorta oficială, așteptat și fotografiat de membrii ambasadei și de vecini. Au urmat o "masă festivă" cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
și când Îmi amintesc acea zi deosebită, văd foarte clar râul scăldat În soare; podul, tabla strălucitoare a unei cutii de conserve lăsate de un pescar pe balustrada lui de lemn; măgura acoperită de tei, cu bisericuța trandafirie și cu mausoleul de marmură În care se odihneau morții mamei; drumul prăfuit care ducea În sat; fâșia de iarbă verde deschis, cu petice pleșuve de sol nisipos, dintre drum și tufele de liliac din spatele cărora se ițeau, Înșiruite alandala, izbe de lemn
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
În lagărul de la Bălți. Cu câtă prietenie ne găzduiește În chilia sa modestă de la Bălți și câtă Încredere poartă În suflet În numeroasele drumuri pe care le face la Comandamentul Veteranilor de război În speranța să fie ajutat În ridicarea mausoleului de la Bălți. Este nelipsit la reuniunile Partidului Românilor din Moldova formațiune condusă de devotatul militant Dr. Vasile Pruteanu. Orhei (56 scrisori) Prof. P. Bunăcale V-am trimis telegramă că În ziua de 10 mai nu vom putea sfinți cimitirul ostașilor
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
ultimul timp cea mai creditată. Avea să fie înmormântat la Viña del Mar, fără inscripție pe mormânt. La 4 septembrie 1990, prin ordinul președintelui Patricio Alwin, avea să fie deshumat și depus cu onoruri de șef de stat la un mausoleu din Santiago! Se spune că în timpul asaltului Palatului Moneda Augusto Pinochet i-ar fi oferit posibilitatea de a se preda și a părăsi țara, la care Allende ar fi rostit celebrul "Nunca" niciodată! În aceeași zi, la ora 18,00
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
de colegi. Anul absolvirii noastre a fost anul în care a murit Stalin. Pentru acest eveniment, la fiecare întreprindere și instituție s-a ținut un miting de doliu iar în ziua în care rămășițele sale îmbălsămate au fost depuse în mausoleul din Piața Roșie, În Piața Unirii din Iași avut loc un miting general. Toate școlile au fost scoase în timpul orelor dar măgăreața participării căzu mai ales pe elevii cazați la cămin. În îmbulzeala din piață sau spart câteva vitrine. Niște
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
transport, un vehicul, ci matcă, sorginte ori, ca să rămân prozaic, loc de producție. Un mare poet e cel care sapă la el în odaie și se îngroapă în limbă ca într-o piramidă. Un faraon care îi înalță limbii materne mausoleu. Așa a fost Eminescu, așa a fost Arghezi. La fel, cred eu, se poate spune și despre Dimov. Din afara limbii, a limbii române, nu e ușor să-i recunoști, doar îi simți, îi presimți că sunt mari poeți. Nu poți
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
mărturiseau că se plictisesc de moarte la Moscova. Că, dacă n-ar fi fost grămada de bani oferită de Spartak, s-ar fi întors fără ezitări acasă. E cam greu să te apuce căscatul în capitala Rusiei. Ai la îndemînă Mausoleul lui Lenin, catedrala „Vasili Blajenîi“, cu turlele ei aurite, magazinele, iar pentru cei ceva mai pretențioși, Balșoi Teatr și Galeria Tretiakov. Ca variantă de divertisment facil, Circul de Stat. Sau clădirea Universității „Lomonosov“, care seamănă izbitor cu Casa Scînteii (de
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Hadrian, cultul include "casa" (reședința publică) și familia, in honorem domus divinæ (Benoist 157). Este ceea ce va căuta să mențină și instituția basileică. În economia generală a ceremonialului roman, un argument material și un sprijin pentru memoria colectivă îl constituia mausoleul familiei. Romanii nu priveau la fel locul în care se păstrau rămășițele funerare și templul comun. Mai mult chiar, doliul și ceremonialul privat erau separate de lanțul procedural constituit de iustitium, starea de excepție a doliului public (senatul fixa calendarul
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
public (senatul fixa calendarul pentru funera printr-un decret oficial cu caracter juridic și stabilea consecratio, în urma unor discursuri aprobate unanim; urmau ceremonialurile, apoi intervenea din nou legislatorul, tot discursiv, pentru a închide perioada și pentru a decreta divinizarea împăratului). Mausoleul (privat), mărturia indiscutabilă a recunoașterii de către comunitate a meritelor împăratului și a legitimității actului de a-i memora destinul, avea însă propria valoare, sacrală, dar mai curând patrimonială; corelată cu cea eroică, a defunctului, recunoscută triumfal, nu se confunda în
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
propria valoare, sacrală, dar mai curând patrimonială; corelată cu cea eroică, a defunctului, recunoscută triumfal, nu se confunda în niciun fel cu a templului dedicat vieții spirituale a cetății. În schimb, în "a doua Romă", Constantiu II caută să acorde mausoleului familial (închinat Sfinților Apostoli) o valoare de templu, prin încadrarea catafalcului tatălui său de 12 posturi, echivalându-i astfel pe tovarășii de drum ai lui Iisus. Constantin I fusese investit prin Conciliul de la Niceea din 325 ca isapostolos, nu însă
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
ceea ce astăzi este numit de la distanță istorică "cezaro-papism" (Dagron, Empereur 158-59). Mai mult, casa basileică și-a dorit o apoteoză finalizată nu cu cremația, ci cu înhumarea (opțiune creștină), dificil de realizat, în condițiile în care și tipul de construcție (mausoleul), și ceremonialul de consecratio țineau încă de vechile credințe "păgâne". Prin aplicarea ca atare a concepției grecești despre mímēsis, s-ar fi dorit ca basileul Constantin I să imite modelul lui Iisus, iar mausoleul lui, de împărat militar
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
și tipul de construcție (mausoleul), și ceremonialul de consecratio țineau încă de vechile credințe "păgâne". Prin aplicarea ca atare a concepției grecești despre mímēsis, s-ar fi dorit ca basileul Constantin I să imite modelul lui Iisus, iar mausoleul lui, de împărat militar roman, să amintească de Biserica Anastasis (a Sfintei Învieri), mormântul sacru din Ierusalim. Dacă nu a fost așa, iar Eusebiu din Cesareea exagerează (cum a făcut de multe ori), se poate spune că, în mod legitim
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Roma nu avea sens, iar cea cu Bizanțul nu avea conținut), a devenit însă posibilă așezarea de plăci comemorative sau de posibile amplasamente funerare simbolice pentru cei 12 apostoli. Prin acest "cortegiu" sacral imobil, non-figural, proiectat totuși cu prudență pentru mausoleu și nu pentru procesiunea publică, înmormântarea împăratului Constantin I a tins către modelul unei apoteoze pseudo-christice. În analiza pe care o face pe baza surselor istorice, Gilbert Dagron înregistrează eșecul acestei tentative, de suprapunere a rolurilor celor doi "divini", precum și
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
pseudo-christice. În analiza pe care o face pe baza surselor istorice, Gilbert Dagron înregistrează eșecul acestei tentative, de suprapunere a rolurilor celor doi "divini", precum și a funcțiilor celor două spații. Mai întâi, Constantiu II transformă rotonda funerară existentă într-un mausoleu imperial și proiectează acolo scenografia pentru depunerea catafalcului tatălui său. Imediat apoi însă, poate din cauza unei anumite rezistențe a clericilor (nu e atestată, dar nici nu se poate găsi un alt motiv obiectiv), construiește alături o biserică închinată cultului creștin
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]