1,846 matches
-
pentru preîntâmpinarea apariției unor concurenți atrași de supraprofiturile monopolului, acesta poate să conceapă și alte strategii de gestiune decât cele care vizează maximizarea profitului<footnote Există și situații particulare în care monopolurile practică și alte forme de gestiune, respectiv: a) maximizarea cifrei de afaceri se practică atunci când există riscul pătrunderii în industrie a unor noi concurenți. Ca urmare, monopolistul încearcă să-și maximizeze cifra de afaceri, preferând profituri imediate mai mici, riscând chiar pierderi (prețul devine inferior costului mediu), pentru a
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
și consumatorii sunt obligați să-și restrângă corespunzător cererea; aceștia achiziționează mai puține bunuri, plătind pentru fiecare un preț mai ridicat. De fapt, controlul monopolului asupra prețului asigură o redistribuire a venitului de la consumatori către monopoliști. Monopolul discriminatoriu În scopul maximizării profitului, un monopol poate să pună în aplicare o serie de strategii. Una dintre acestea constă în vânzarea unui produs la prețuri diferite pe mai multe piețe care nu comunică între ele (sau comunică foarte puțin). Încă de la începutul secolului
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
monopol și a asigura supraprofitul durabil. Discriminarea prin prețuri nu este doar o teorie, ea întâlnindu-se destul de frecvent în comportamentul unor firme. Astfel, în practică există o serie de exemple de monopoluri, care, pentru a-și atinge obiectivul de maximizare a profitului, pun în aplicare strategii ce le apropie de monopolul discriminant<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 378. footnote>. Fenomenul în virtutea căruia monopolul găsește convenabilă vânzarea aceluiași produs la prețuri diferite (diferențele de preț nefiind asociate
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
relațiile: Pentru ca profitul să fie maxim, trebuie ca monopsonul să cumpere o cantitate de produse atât de mare încât venitul marginal (Vmg) să fie egal cu costul marginal (Cmg). În cazul prezentat în figura 22, monopsonul, care are drept obiectiv maximizarea profitului, va cumpăra o cantitate Q0 (abscisă a intersecției curbelor costului marginal și încasării marginale) la prețul p0. În absența monopsonului, presupunând că ar fi aceleași curbe ale cererii și ofertei, în situație de concurență perfectă, cantitatea cumpărată ar fi
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
în acest scop costuri cu diferențierea produsului (în special prin reclamă) și a căuta un punct al său de profit maxim, pentru noua curbă a cererii (evident, și obiectivul producătorului aflat pe o piață cu concurență monopolistică este acela de maximizare a profitului). Analiza echilibrului producătorului depinde de orizontul de timp considerat, termen scurt sau termen lung (figura 24). Pe piața monopolistică, firma se comportă pe termen scurt ca un monopol. Ea își realizează echilibrul la p și q pentru care
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
risipă<footnote Ilie Băbăiță, Alexandrina Duță, Ion Imbrescu, op. cit., p. 400. footnote>, deoarece, în aceste condiții, firmele dispun de capacități și factori de producție incomplet utilizați. În concluzie, obiectivul producătorului aflat pe o piață cu concurență monopolistică este acela de maximizare a profitului. Analiza echilibrului producătorului depinde de orizontul de timp considerat, termen scurt sau termen lung. Astfel, analiza pe termen scurt a pieței monopolistice<footnote Coralia Angelescu, Ilie Gavrilă, Cătălin Huidumac, Gabriela Molănescu ș.a., op. cit., http://www.ase.ro/biblioteca
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
sau termen lung. Astfel, analiza pe termen scurt a pieței monopolistice<footnote Coralia Angelescu, Ilie Gavrilă, Cătălin Huidumac, Gabriela Molănescu ș.a., op. cit., http://www.ase.ro/biblioteca/carte 2.asp?id=8&idb=21 footnote> permite desprinderea următoarelor concluzii: a) maximizarea profitului total se va realiza la acel volum al producției la care costul marginal este egal cu încasarea marginală; b) firma monopolistică poate exercita o putere de monopol datorită dreptului conferit de marca de fabricație, dar și din cauză că, pe termen
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
penetrarea domeniului respectiv de firme noi va accentua concurența, ceea ce poate deplasa spre stânga atât de mult curbele cererii și ale încasării marginale, astfel încât firma nu mai obține profit economic; b) dreapta prețului devine tangentă curbei costului mediu; c) condiția maximizării profitului rămâne aceeași (încasarea marginală = costul marginal), însă pe termen lung prețul devine egal și cu costul total mediu. Analiza concurenței monopolistice evidențiază că în condițiile actuale, deși variabilele tradiționale ale concurenței - prețul și cantitatea - se mențin, s-a extins
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
firme dominante - firma lider. Coordonarea este o strategie utilizată atunci când mai multe firme de talie comparabilă domină piața unui produs și, pentru a evita un război al prețurilor, ele caută să se înțeleagă asupra unui preț care să le permită maximizarea profiturilor. Caracterul general al cooperării a fost remarcat cu mult timp în urmă de Adam Smith, fondatorul științei economice moderne: „Oamenii care acționează în același domeniu se întâlnesc rar, chiar și pentru distracții, dar discuțiile se încheie într-o conspirație
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
a producției. Astfel, cartelul duce la fixarea prețurilor, care se realizează după mecanismul monopolului și împărțirea pieței între firmele componente<footnote Paul A. Samuelson, William D. Nordhaus, op. cit., 2000, p. 211. footnote>. Datorită acestui fapt, cartelul funcționează ca un monopol, maximizarea profitului global realizându-se la fel ca în cazul unui monopolist care dispune de mai multe întreprinderi. Plecând de la cazul cel mai simplu de duopol, profitul total este definit prin diferența dintre încasarea totală (VT), care depinde de producția Q1
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
holding, denumită societate de participare sau societate de portofoliu, care deține totodată pachetul acțiunilor de control la mai multe firme mari, independente, din punctul de vedere al producției. Holdingul stabilește modul de împărțire a piețelor, nivelul prețurilor între firme pentru maximizarea profitului sau realizarea altor obiective strategice. Concernul este o înțelegere oligopolistă ce cuprinde întreprinderi din diferite ramuri grupate pe criteriul cooperării, fie pe verticală, după cerințele fluxului tehnologic, fie pe orizontală, din ramuri complementare. Totodată, o formă complexă de înțelegere
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
concretizează tendința de diversificare a activității, permițând realizarea unui profit mai mare simultan pe mai multe piețe, compensarea conjuncturilor nefavorabile pentru unele mărfuri cu cele favorabile pentru altele, reducerea riscurilor legate de desfacerea unui singur produs, astfel încât să se asigure maximizarea profitului total. Înțelegerile de tip cartel și trust sunt interzise de lege în țările din Europa, America de Nord și Extremul Orient. Cu toate că înțelegerile între firme privind nivelul prețurilor practicate sunt interzise, ele sunt o realitate indiscutabilă. O anchetă efectuată în SUA
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
dezvoltare a acesteia pe termen lung. Desigur, în relațiile cu ceilalți concurenți, forța unei întreprinderi se micșorează în caz de declin al vânzărilor, diminuându-se astfel și partea din piață pe care o poate controla. Cu alte cuvinte, obiectivul de maximizare a profitului este reținut cu precauție, putând fi avantajoasă o sacrificare a profitului pe termen scurt, în vederea dimensionării celui pe termen lung. Strategiile și tacticile prin care se duce lupta de concurență sunt extrem de diverse: căutarea unor mărci de fabrică
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
ar afla în competiție. Astfel, pentru a reduce competiția, oligopoliștii pot utiliza practicile restrictive și barierele la intrarea în ramură<footnote Joseph E. Stiglitz, Carl E. Walsh, op. cit., pp. 244-246 footnote>, prin aceste acțiuni ei contribuind, în mod normal, la maximizarea propriilor profituri. Capitolul 4 Implicarea statului în mecanismul formării prețurilor În secolul al XIX-lea, mai multe state occidentale au adoptat filosofia cunoscută sub numele de laisser-faire<footnote Uneori este folosită sintagma laissez-faire („lăsați să se facă”), ceea ce face referire
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
biologici sau genetici și ideea de comparație inter-societală. Fiind animale inteligente și oportuniste, oamenii folosesc toate indiciile posibile ale rudeniei, preferându-le pe acelea care sunt de încredere 28 și ușor de discriminat. De vreme ce contează a fi, în termeni de maximizare a potrivirilor, un fin discriminator al rudeniei într-o largă paletă de situații ce implică sute sau chiar mii de relații, va fi folosit orice semn ("marker") ușor identificabil și nefalsificabil al originii comune" (van den Berghe, 1995:360). Markerii
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Mijloacele discursive ideologice menționate de van Dijk (2000: 263-276) sunt următoarele: * constrângeri contextuale: tipul evenimentului comunicațional, rolurile participanților și proprietățile receptorilor; * tematica: construirea discursului pe stereotipii și prejudecăți ideologice; * semnificația locală: activarea unui pătrat ideologic construit pe un joc între maximizarea și minimizarea punctelor țări sau slabe și care are la bază careul semiotic cu relațiile de contradicție, contrarietate și implicație. Lexicalizările ideologice se pot obține prin strategia negației și a opozițiilor binare. * stilul și retorica: valorile expresive ale unui discurs
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
metodologic în faza pregătitoare începerii practicii pedagogice pentru a fi deja familiarizați cu noțiunile și tehnologia didactică și, de asemenea, pentru a putea utiliza în mod optim cunoștințele teoretice, baza materială și informațională pe care o au la dispoziție, în vederea maximizării rezultatelor obținute. Considerăm necesară și precizarea că modelele cadru a documentelor școlare prezentate la Anexe pot fi adaptate de către studenți pentru tipurile de lecții asistate, pentru structurile de proiecte de lecție prin omiterea anumitor competențe sau adăugarea altora, în funcție de cerințele
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
majore ale reformelor curriculum-ului în plan european constau în: educația pentru toți, relevanța curriculum-ului pentru individ și pentru societate, dezvoltarea unor atitudini și valori dezirabile, dezvoltarea abilităților, a gândirii critice, preocuparea pentru adecvarea instruirii la nevoile fiecărui individ, maximizarea potențialului fiecărui copil, predarea și învățarea centrate pe elev, evaluarea holistică a performanțelor. Care sunt implicațiile acestor tendințe asupra competențelor necesare profesorilor? Paradigmele și evoluțiile recente ale teoriei și metodologiei curriculumului, instruirii și evaluării solicită din partea profesorilor noi competențe, concretizate
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
accepta că dezvoltarea se produce în ritmuri diferite la momente diferite); capacitatea de a adecva situațiile de învățare, conținuturile și materialele educaționale la caracteristicile individuale ale elevului, de a încuraja spiritul de inițiativa și capacitatea de studiu independent ale elevilor; maximizarea potențialului fiecărui copil (cu deosebire al copiilor dezavantajați): capacitatea de a diagnostica nevoile fiecărui elev, în termenii unor caracteristici fizice, cognitive, afective, socio-economice sau culturale; evaluarea holistică a performanțelor: capacitatea de a adapta modul de evaluare la dezvoltarea globală a
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
prin rezolvarea de sarcini de lucru concrete, care să determine descoperirea de către elevi a noilor conținuturi și a utilității acestora în formarea individuală și colectivă; Sugestiile metodologice din manuale, ghiduri sau auxiliare didactice, sunt utile în măsură în care permit maximizarea transferului de competențe; În cazul unui colectiv eterogen, cu ritmuri de învățare diferite, se vor aplica strategii diferențiate în funcție de particularitățile clasei. f) Obținerea performanței școlare și asigurarea feed-back-ului se va realiza prin monitorizarea continuă a colectivului de către profesor, prin ajutorarea
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
teste de evaluare sumativă care verifică nivelul transferului/îndeplinirii competențelor specifice unității de învățare. În urma analizei factoriale și pe baza matricei de specificații întocmită la evaluarea sumativă a unității de învățare se propun acțiunile corective, remediale, care se impun pentru maximizarea rezultatelor măsurate. 6. COMPETENȚELE ÎN GEOGRAFIE. ANALIZE șI IDEI 6.1. NOȚIUNI DE BAZĂ. PARADIGME EDUCAȚIONALE Pornind de la cerințele enunțate în Curriculum național și prin Metodologia de aplicare a programelor școlare pentru liceu (1998, 2001), a prevederilor din Legea educației
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
baza proprie de cunoștințe, în care cunoștințele sunt organizate sub forma unor rețele propoziționale, rețele semantice, scheme și scenarii cognitive (Miclea, 1999). Aplicație: COMPETENȚE CULTIVATE PRIN INTERMEDIUL LECTURILOR GEOGRAFICE Pentru învățământul secundar inferior lectura geografică are o importanță foarte mare pentru maximizarea asigurării de competențe, fiind percepută, pe alocuri, ca abordare transdiciplinară prin nivelurile diferite de abordare și prin conținuturile acestora. Lectura geografică în sine, fie text din manual, fie lectură auxiliară, presupune utilizarea unui set de întrebări care să contribuie la
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
mai puțin elastică. Deoarece relația dintre preț (P), venitul marginal (VM) și elasticitatea cererii în funcție de preț (ec) pentru un anumit bun este: P = VM ⋅ ecp ecp + 1 16, atunci când ecp ecp + 1 crește, în timp ce costul marginal este constant, condiția de maximizare a profitului impune majorarea prețului. Ca urmare, P S crește odată cu majorarea consumului pe locuitor (c). ∆Q 16Elasticitatea cererii pentru un bun în funcție de prețul său este: e = Q ∆P P = P ⋅ ∆Q Q ⋅ ∆P Modificarea venitului total (VT) în urma creșterii
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
X (intensiv în muncă) și importul bunului Y (intensiv în capital). Când intervine fenomenul de creștere economică, frontiera posibilităților de producție se deplasează spre exterior, iar producătorii autohtoni vor avea posibilitatea să aleagă un punct ce aparține noii curbe, în vederea maximizării profitului obținut. Pentru stabilirea principalelor efecte ale creșterii asupra procesului de producție cât și asupra comerțului exterior, considerăm noul mini-sistem de axe de 1 S. Pralea, Restructurări în diviziunea mondială a muncii și comerțul internațional, Univ. "Al. I. Cuza", Iași
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
1903-1987) acesta are o conduită activă, fiind permanent implicat în acțiuni directe împotriva situațiilor externe mai puțin favorabile, printr-un proces de promovare intensă a exporturilor. În acest context, antreprenorul, în vederea 8 Fr. Perroux, Independence de la Nation, Aubier Montaigne, 1969 maximizării profitului, încearcă să imprime o serie de modificări chiar în condițiile cererii, cu scopul bine definit de a creea sau extinde cererea pentru produsele lui. Fr. Perroux definește distinct noțiunile de exporturi antrenate și exporturi antrenante, cea de-a doua
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]