2,358 matches
-
de istoriografie literară, îngr. Ion Crișan și George Baiculescu, București, 1958; Cu privire la Mihail Eminescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale, G. Coșbuc, B.P. Hasdeu, V. Alecsandri, G. Asachi și I. Heliade-Rădulescu. Glose și comentarii, îngr. George Baiculescu, introd. Perpessicius, București, 1971; Cu privire la meșteșugarii cuvintelor, îngr. Mariana și Victor Iova, București, 1975. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, XII, 560; Podoleanu, 60 scriitori, I, 159-170; Predescu, Encicl., 479; [B. Lăzăreanu], RMB, 1957, 3820; Baltazar, Evocări, 179-184; Al. Graur, B. Lăzăreanu, AAR, memoriile secției de științe filologice
LAZAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287758_a_289087]
-
cu cuvântul, cu acel cuvânt care a refuzat să fie mistificare, podoabă, artificiu. Poemele lui R. stau sub semnul simplității austere, pusă în mișcare de o energie amplificată de zăgazurile unui control drastic, respingând spontaneitatea și improvizația, dar și iscusința meșteșugarului. Apreciat de comentatori exigenți, versul lui s-a aflat la început într-un con de umbră, eclipsat de vedetele așa-numitei generații Labiș, generație din care R. face parte și cu care s-a și solidarizat la nivelul unor performanțe
ROMANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289310_a_290639]
-
privit piețele mai mari drept o posibilă amenințare și au acționat pentru a le Împiedica. Spre sfârșitul epocii medievale, apăruseră mai mult de o mie de orașe În toată Europa. Orașele aveau hambare, ateliere și hanuri și erau deservite de meșteșugari locali. Aceștia produceau o varietate de bunuri și servicii cere necesitau o expertiză ce nu era de găsit pe fiecare domeniu feudal. Zidari, pânzeturi de țesături fine, vopsitori, fierari și armurieri, iar mai târziu, dantelari și fabricanți de mănuși, notari
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
meșterii și lucrătorii erau proprietarii uneltelor de care se foloseau, ceea ce le oferea controlul asupra producției. Noua clasă de comercianți independenți a Început să „ia În posesie directă producția”, furnizând uneltele și mașinile folosite de forța de muncă rurală 4. Meșteșugarii săraci din mediul rural, angajați În sistemul putting-out de producere a țesăturilor, au fost printre primii care au resimțit din plin impactul noului mod capitalist de a conduce afacerile. Trăind la limita sărăciei, adeseori ei nu puteau să-și achite
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
energie - la Început, folosind forța hidraulică și eoliană, iar apoi cărbunii și mașina cu aburi. Manufactura În fabrici necesita un capital ridicat - adeseori mii de lire sterline sau chiar mai mult -, mult peste posibilitățile chiar și a celor mai bogați meșteșugari. Numai noua clasă de comercianți capitaliști putea să-și permită costurile acestui nou model de producție 6. Istoricul Maurice Dobb remarca faptul că „subordonarea producției de către capital și apariția relațiilor de clasă Între capitaliști și lucrători, este prin urmare, pragul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
costurile acestui nou model de producție 6. Istoricul Maurice Dobb remarca faptul că „subordonarea producției de către capital și apariția relațiilor de clasă Între capitaliști și lucrători, este prin urmare, pragul crucial Între vechiul mod de producție și cel nou”7. Meșteșugarii nu au putut să oprească mareea capitalistă. Mulți au abandonat lupta și au devenit lucrători plătiți În noile fabrici capitaliste. Alții au continuat lupta Încercând să ridice cât mai multe obstacole În calea accesului noilor negustori capitaliști la piețele de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
STOIAN, Mihai (25.XII.1927, Galați - 13.IX.2005, București), gazetar și prozator. Este fiul Paulei (n. Schwarzwald) și al lui Heinrich Freiberg, meșteșugar. Urmează liceul la București, susținând examenul de bacalaureat în 1946. Se înscrie la Facultatea de Psihologie și Pedagogie a Universității bucureștene, pe care o va absolvi în 1951. Redactor, încă din perioada studenției (1948-1951), la revistele pentru copii „Licurici”, „Pionierul
STOIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289945_a_291274]
-
, Samuil (25.X.1901, Otaci, j. Edineț - 15.X.1943), poet, prozator, dramaturg și critic literar. Este fiul lui Ruvim Lehtțir, meșteșugar. Își începe studiile la Facultatea de Filosofie a Universității din Cernăuți, dar lipsit de resurse materiale abandonează, stabilindu-se mai întâi la Iași, apoi la București. În 1925 pleacă în Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, unde activează în cadrul Editurii de
LEHTŢIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287773_a_289102]
-
cu pacea de samur, cu nasturi de mărgăritari, za taleri 200” și „3 rochii: 2 de sarasir, una de hatai cu flori de fir, grea, za taleri 250”; destule - prin urmare - destinate categoric tinerei soții 293. Interveneau apoi negustorii și meșteșugarii Curții Toate aceste veșminte luxoase (care, împreună cu podoabele prețioase, îi impresionau pe străini) erau făcute din stofe scumpe aduse de negustori, vreme de câteva secole, din Răsărit și din Apus. în înșirarea lui Nicolae Iorga, acești comercianți erau greci, italieni
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
invidie, și prin 1569, dovedind continuitate și răspunzând astfel interesului arătat pe piața transilvană. Prin 1610, staroste al croitorilor ieșeni, profesioniști pricepuți și bogați, era un anume Dumitrache, iar breasla avea în capitala Moldovei o uliță a ei. între acești meșteșugari (din ce în ce mai specializați: „Nasturii de mătasă cari încheie unde nu se pune nasturele de metal scump cu pietre, se zic ceaprat, de unde acel care pregătește astfel de lucruri de galanterie e cunoscut de acum înainte supt numele de ceaprăzar”) trebuie să
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
martie 1629 (vezi DRH.B. țara Românească, București, Editura Academiei R.S. R., 1969, p. 326, doc. ar. 232). 301. Nicolae Iorga, Istoria românilor în chipuri și icoane, Craiova, Editura Ramuri, 1921, pp. 57-59. 302. Se mai poate vedea despre meșteșuguri și meșteșugari: Șt. Olteanu, Meșteșugurile din București în sec. XVI-XVII, în „Studii”. Revistă de istorie, XII, 1959, nr. 5, p. 84 și urm. Idem, Meșteșugurile din Moldova în sec. XVII, în „Studii și materiale de istorie medie”, III, 1959, p. 150 și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în secolul al XVIII-lea își exersau meseria vopsitorii adunați într-o breaslă, cu staroste, epitropi, meșteri (înconjurați de anumite privilegii), calfe, ucenici, înregistrași într-un catastih” (căci era o corporație „cu hrisov”). La Iași, boiangii erau înregistrați printre reprezentanții „meșteșugarilor noi” și tot despre ei se spune că, în 1844, se aflau în conflict cu „jâdovii cari mestecau fără drept aceiași meserie”140. La Craiova, o breaslă a boiangiilor (admisă între „breslele cu hrisov”) se înființa abia în 1843141. Sigur
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
vizibilă doar în „idilele” primelor scrieri, cu viziunea ritualică a existenței rurale, e repede reprimată, ca și accentul unui umor greoi, pentru care în mod vizibil nu avea vocație. Ascunsă, ca și puterea fizică bănuită în mâinile lui mari, de meșteșugar dedat cu uneltele primitive, aspirația acestui creator e forța, singura capabilă să cioplească mari ansambluri umane. MIRCEA ZACIU Opera lui Slavici nu e doar o copie a realității, cât mai exactă, cât mai adecvată (e și aceasta), ci o viziune
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
o „execuție magistrală” (G. Călinescu), unde criticul junimist procedează metodic, minuțios, cu o fervoare rece, necruțătoare, extrem de eficientă, în vreme ce replica lui U. (Noua direcțiune din Iași), în pofida justeții unor puncte de vedere, rămâne inconsistentă, neputincioasă. Ca scriitor, U. este un meșteșugar. Nu se poate vorbi despre primul deceniu de roman românesc fără a consemna scrieri precum Logofătul Baptiste Veleli și Coliba Măriucăi, ambele publicate în 1855. Prima, inserată în „România literară” a lui V. Alecsandri împreună cu Serile de toamnă la țară
URECHIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290374_a_291703]
-
disponibilități avangardiste și a unei identificări dintre a scrie și a fi, acompaniate, chiar dacă nu întotdeauna în chip mărturisit, și de o conștiință „modernistă” a formei: dovadă frecventele tentative imnice și incantatorii de poet „inspirat” și „spontan”, dar și de meșteșugar (neo)baroc și manierist, fascinat de spectacolul metamorfozelor verbale, cu gust pentru performanțele de ingeniozitate combinatorie. ION POP Ilarie Voronca reprezintă o personalitate originală și complexă în cadrul primei avangarde; el, cu toate sinuozitățile manifestărilor sale, exemplifică perfect fie aspectul tipic
VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]
-
și financiară are monopolul controlului asupra pământului, a minelor, resurselor umane); financiar-industrială; tehnologică-industrială. Teorii spiritualiste asupra dezvoltării. Cazul japonez 1. Teoria lui Bellah: rolul Tokugawa Religion în decolarea capitalistă a Japoniei În Japonia industrializarea a fost promovată nu de industriași, meșteșugari sau comercianți, ci de clasa samurailor (au restaurat imperiul, au fuzionat un număr mare de întreprinzători și au pus bazele Japoniei moderne). Ipoteza de bază a lui Bellah este următoarea: poate fi implicat factorul religios și în cazul japonez (există
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și cinste. Toate aceste calități care se cer medicului fac din aceștia o „elită profesională”. Referitor la „elita medicală” A. Fouille scrie că dacă medicina nu se va baza pe elite intelectuale ea va fi exercitată de un soi de meșteșugari ai medicinei și chirurgiei; dacă democrația lasă loc liber utilitarilor, celor care se mulțumesc cu cunoștințe necesare numai promovării examenelor, fără o cultură intelectuală și educație morală și filozofică, medicina va cădea în mâinile șarlatanilor, iar farmacia, în mâinile negustorilor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de Apus ș...ț. În măsura în care diferitele izvoare au îngăduit-o, a fost înfățișată viața producătorilor de bunuri materiale, alături de aceea a păturilor suprapuse ale societății romane. Este adevărat că din știrile literare rezultă, comparativ, mai puțin interes față de viața micilor meșteșugari și aproape deloc față de aceea a țăranilor săraci. A fost necesară, pentru completarea tabloului, folosirea știrilor date de izvoarele documentare și de urmele culturii materiale ș...ț. Am acordat însă prioritate știrilor date de autorii antici, la a căror mărturie
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
text dramatic, face observații judicioase referitoare la regie sau la jocul actorilor și recunoaște ce este viabil în noile orientări ale vremii. Sub raport valoric însă, producția dramatică a lui P., în a cărei construcție se vede mâna unui bun meșteșugar, deși jucată cu succes, suferă în conturarea personajelor și în validarea artistică a acțiunii. SCRIERI: Viță de neam, cu o scrisoare de A. de Herz, București, 1914; Teatrul românesc în război, pref. I. Al. Brătescu-Voinești, București, 1921; Cărarea, București, 1922
PRODAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289030_a_290359]
-
atât celor din trecut, cât și celor din contemporaneitate. Volumele următoare - Viața, cântecele și speranțele cioplitorului de barcaze (1976), Cartea dimineții (1978), Adio, Baudelaire (1981), Intrarea în pădure (1984), Pasteluri și balade (1987), Cristalul de sare (1990) - evidențiază un bun meșteșugar al versului, poet elegiac, înfiorat de nostalgii, dar fără cutremurări dramatice, tonalitatea esențială rămânând tristețea resemnată, calmă. Surprinzător, dar singurul său roman, Puntea din vale (1948, cu o postfață de G. Călinescu), nu este liric, ci are un pronunțat caracter
RAICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289118_a_290447]
-
evenimentele anterioare izbucnirii revoltei și culminând cu supliciul conducătorului răscoalei, textul se înscrie în tipul de poveste de aventuri, cu psihologii sumare și lineare. De interes documentar sunt surprinderea spiritului epocii, imaginea orașelor medievale (Cluj, Sibiu), mediul specific alcătuit din meșteșugari, nobilime, țărani liberi. Umorul și caricatura, folosite în creionarea unor personaje, individualizează când și când personajele care au, cel mai frecvent, psihologii rudimentare. După aceeași formulă epică este scris și romanul Horea, rex Daciae (I-III, 1982-1985), care evocă răscoala
MUSAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288322_a_289651]
-
MUREȘANU, Andrei (16.XI.1816, Bistrița - 24.X.1863, Brașov), poet și publicist. Este fiul Eftimiei (n. Serețeanu) și al lui Toader Mureșanu (Moroșanul), țăran și meșteșugar. După ce învață la școala săsească (1825-1826) și la liceul călugărilor piariști (1827-1832) din Bistrița, pleacă la Blaj, unde din 1832 urmează cursurile de filosofie și teologie, având printre profesori pe Timotei Cipariu și pe Simion Bărnuțiu. Chemat de George Barițiu
MURESANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288311_a_289640]
-
, Ion (pseudonim al lui Ion M. Păscu; 6.X.1895, București - 20.V.1974, București), prozator, gazetar și traducător. Provine din mediul muncitoresc, ca fiu al Mariei (n. Ispas), și al lui Marin Păscu, mic meșteșugar. Va zugravi lumea în care a copilărit în întâiul sau volum de schițe, Din lumea celor obidiți (1912). A practicat felurite meserii: zidar, tipograf (culegător, zețar) și legător de cărți, mecanic. Autodidact, editează și conduce revista „Spre lumină” (1912, împreună cu
PAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288702_a_290031]
-
vădită pentru perfecțiunea formală. Este o poezie de notație, de consemnare a unei stări, de meditație subtilă, ferită de retorism. Eleganța versificației atestă îndelunga șlefuire. Sunt utilizate cu grație formele poetice fixe, O. fiind un virtuoz al catrenului și un meșteșugar al terținei; el cultivă puritatea formală și tradiția madrigalescă. Pe rând și cu egală participare poetul dă glas melancoliei nocturn-autumnale într-un peisaj urban sumbru și ostil; se poate recunoaște o melancolie bacoviană (fără tragismul lui Bacovia), contemplativă. Trăiește însă
OJOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288516_a_289845]
-
numărul 27-29/1933 apare cu titlul „Pământul”. Articolul-program afirmă că publicația vrea să fie un „sprijinitor de fiecare clipă al agriculturii și al plugarului mare sau mic”, precum și un „prieten al tuturor claselor sociale și apărătorul intereselor negoțului, industriei și meșteșugarilor”. Programul este reorientat începând din 1934, în special prin interesul acordat problemelor de literatură. Revista inițiază câteva anchete literare, la care răspund scriitori de seamă ai epocii: Rosturile publicațiunilor de provincie (N. Iorga, I.A. Bassarabescu, Eugen Relgis), Scriitorii despre
PAMANTUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288638_a_289967]