1,793 matches
-
delimitează lojele musculare, anterioară și posterioară. Din dedublarea fasciei late se formează și teaca pentru vasele femurale. FASCIA CRURALĂ (fascia cruris) Fascia crurală este denumită și fascia gambierilor deoarece îmbracă mușchii gambei. Fascia crurală se formează de pe marginea anterioară și medială a tibiei: - anterior și în sus se ancorează de condilii și tuberozitatea tibială, pe rotulă și la nivelul capului peroneului; - posterior se continuă cu fascia poplitee; - inferior se continuă cu fascia piciorului; - superficial este despărțită de piele prin intermediul țesutului conjunctiv
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
formarea unor culise osteotendinoase prin a căror dedublare se formesză culisele fibroase. După mușchii care trec pe sub ele se descriu: - retinaculul inferior al extensorilor (ligamentul inelar anterior, ligamentul cruciform) dispus pe fața anterioară a piciorului; - retinaculul flexorilor așezat pe partea medială a gâtului piciorului, între maleola medială și calcaneu. FASCIILE ȘI APONEVROZELE PICIORULUI Aponevroza plantară (aponeurosis plantaris) prezintă trei porțiuni diferite: - porțiunea mijlocie este grosă, rezistentă și participă la menținerea bolții plantare, realizând în același timp și un rol de protecție
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
căror dedublare se formesză culisele fibroase. După mușchii care trec pe sub ele se descriu: - retinaculul inferior al extensorilor (ligamentul inelar anterior, ligamentul cruciform) dispus pe fața anterioară a piciorului; - retinaculul flexorilor așezat pe partea medială a gâtului piciorului, între maleola medială și calcaneu. FASCIILE ȘI APONEVROZELE PICIORULUI Aponevroza plantară (aponeurosis plantaris) prezintă trei porțiuni diferite: - porțiunea mijlocie este grosă, rezistentă și participă la menținerea bolții plantare, realizând în același timp și un rol de protecție asupra pachetului vasculonervos profund; - porțiunea laterală
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
diferite: - porțiunea mijlocie este grosă, rezistentă și participă la menținerea bolții plantare, realizând în același timp și un rol de protecție asupra pachetului vasculonervos profund; - porțiunea laterală este dispusă între procesul lateral al tuberculului calcanean și baza degetului V; - porțiunea medială pornește de la procesul medial al tuberculului calcanean și ajunge la baza halucelui. Fascia plantară profundă se descrie peste oasele metatarsiene (primul și ultimul), spațiile interosoase, ligamente (metatarsian transvers profund, ligamentele articulațiilor gâtului piciorului) și mușchii interosoși. Fascia dorsală a piciorului
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
grosă, rezistentă și participă la menținerea bolții plantare, realizând în același timp și un rol de protecție asupra pachetului vasculonervos profund; - porțiunea laterală este dispusă între procesul lateral al tuberculului calcanean și baza degetului V; - porțiunea medială pornește de la procesul medial al tuberculului calcanean și ajunge la baza halucelui. Fascia plantară profundă se descrie peste oasele metatarsiene (primul și ultimul), spațiile interosoase, ligamente (metatarsian transvers profund, ligamentele articulațiilor gâtului piciorului) și mușchii interosoși. Fascia dorsală a piciorului este în imediata vecinătate
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
semiînjumătățire). - după 12 Gy pe câmpul posterior, se face protecția renală, - după 20 Gy se face protecția regiunii hepatice pe ambele câmpuri ventral și dorsal. 3. Tehnica iradierii abdomenului prin "open field" cu "boost'' pe regiunile pelvine, paraaortice și diafragmatice mediale (2/3). - iradierea întregii cavități peritoneale - 150 cGy /fracțiune x 20, 30 Gy; - iradierea paraaortică, 2/3 mediale diafragmatice și pelvis, câmpul are forme literei T 150 cGy /fracțiune x 8; doza totală = 12 Gy; - iradierea pelvisului 180 cGy /fracțiune
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
hepatice pe ambele câmpuri ventral și dorsal. 3. Tehnica iradierii abdomenului prin "open field" cu "boost'' pe regiunile pelvine, paraaortice și diafragmatice mediale (2/3). - iradierea întregii cavități peritoneale - 150 cGy /fracțiune x 20, 30 Gy; - iradierea paraaortică, 2/3 mediale diafragmatice și pelvis, câmpul are forme literei T 150 cGy /fracțiune x 8; doza totală = 12 Gy; - iradierea pelvisului 180 cGy /fracțiune x 5, 900 cGy - DT abdomen : 30 Gy - Paraaortic : 42 Gy - Pelvis : 51 Gy Această tehnică poate fi
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
Rotter) și ganglionii limfatici de-a lungul venei axilare și tributarelor sale, care pot fi împărțiți în următoarele nivele: - Nivelul I (baza axilei): noduli limfatici situați lateral de marginea laterală a mușchiului mic pectoral; - Nivelul II : noduli limfatici între marginile medială și laterală ale mușchiului mic pectoral și nodulii limfatici interpectoral (Rotter); - Nivelul III: noduli limfatici situați medial de marginea medială a mușchiului mic pectoral; 2. Subclaviculari (ipsilaterali); 3. Mamari interni (ipsilaterali) - noduli limfatici din spațiile intercostale, de-a lungul marginii
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
următoarele nivele: - Nivelul I (baza axilei): noduli limfatici situați lateral de marginea laterală a mușchiului mic pectoral; - Nivelul II : noduli limfatici între marginile medială și laterală ale mușchiului mic pectoral și nodulii limfatici interpectoral (Rotter); - Nivelul III: noduli limfatici situați medial de marginea medială a mușchiului mic pectoral; 2. Subclaviculari (ipsilaterali); 3. Mamari interni (ipsilaterali) - noduli limfatici din spațiile intercostale, de-a lungul marginii sternului, în fascia endotoracică; 4. Supraclaviculari (ipsilaterali). Definirea categoriilor de risc la paciente cu cancer mamar operat
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
I (baza axilei): noduli limfatici situați lateral de marginea laterală a mușchiului mic pectoral; - Nivelul II : noduli limfatici între marginile medială și laterală ale mușchiului mic pectoral și nodulii limfatici interpectoral (Rotter); - Nivelul III: noduli limfatici situați medial de marginea medială a mușchiului mic pectoral; 2. Subclaviculari (ipsilaterali); 3. Mamari interni (ipsilaterali) - noduli limfatici din spațiile intercostale, de-a lungul marginii sternului, în fascia endotoracică; 4. Supraclaviculari (ipsilaterali). Definirea categoriilor de risc la paciente cu cancer mamar operat [Consensus St. Gallen
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
este inclusă în câmpul de iradiere, în cazul tehnicilor conservatoare, pentru suplimentare de doză. Limitele câmpului: 1. Limitele glandei mamare sau ale cicatricei operatorii cu 1 cm zonă de siguranță și eventual includerea ganglionilor mamari interni. 2. Ganglionii axilari, grupa medială este la 4-8 cm profunzime. 3. Ganglionii supraclaviculari 3.1. Ganglionii supraclaviculari: se găsesc la o profunzime de 1, 5 - 3 cm (punctul de referință al dozei). Limitele câmpului: cranial: 1 cm caudal de limita cutanată; caudal: coasta a 2-
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
Ganglionii supraclaviculari 3.1. Ganglionii supraclaviculari: se găsesc la o profunzime de 1, 5 - 3 cm (punctul de referință al dozei). Limitele câmpului: cranial: 1 cm caudal de limita cutanată; caudal: coasta a 2- a, prelungind marginea inferioară a brațului; medial: 1 cm în afara liniei mediane a sternului; lateral: include vârful axilei (grupa apicală a ganglionilor axilari) 3.2. Ganglionii subclaviculari: se găsesc la 0,5-1 cm profunzime și sunt incluși în câmpul 3.1 sau în tangențiale. 4. Ganglionii mamari
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
3.1 sau în tangențiale. 4. Ganglionii mamari interni se găsesc la 3 cm lateral de linia mediană și 3 cm posterior (punctul de referință al dozei). Limitele câmpului: cranial - limita câmpului supraclavicular; caudal - marginea superioară a cartilajului coastei V, medial - l cm în afara liniei mediane; lateral - 6 cm de la linia mediană. Ei vor fi iradiați în tumorile centrale sau interne cu axilă negativă sau în cazul tumorilor T3T4, ganglioni pozitivi, dubii asupra calității evidării axilare. În acest caz, câmpul are
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
coastă; Caudal - coasta a cincea; în localizările care interesează în întregime jumătatea internă sau jumătatea inferioară a sânului, limita inferioară se ia la apendicele xifoid până la doza de 35-30 Gy, după care limita se ridică la coasta a cincea. Medial - linia medio-sternală; Lateral - 4-6 cm de la linia medio-sternală. 3. Câmpurile tangențiale la sân sau la peretele toracic: Lățimea și înclinarea fascicolelor de iradiere se stabilesc pe conturul bolnavei luat la mijlocul câmpului, la nivelul cel mai proeminent al sânului
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
o radiografie laterală a toracelui sau ecografie, se stabilește cu exactitate grosimea peretelui toracic, care trebuie inclus în fascicolul de iradiere, se pot lua ca grosimi standard 2 cm pentru cazurile operate și 3 cm pentru cazurile neoperate. Delimitarea câmpului: - medial - 0,5 cm distanță de limita laterală a câmpului mamar intern sau 1 cm dincolo de l inia mediosternală, când ganglionii mamari interni sunt incluși în câmpurile tangențiale; - lateral - în funcție de conformația toracelui, limita externă este variabilă: pe linia axilară anterioară sau
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
localizată în cadranele inferioare sau /și tegumentele infiltrate. 4. Câmpul axilar posterior: este izocentric cu cel anterior. Se stabilește anterior, având ca limite: - cranial - marginea superioară a claviculei; - caudal - marginea externă a mușchiului pe arcul lateral al coastei a cincea; - medial - 2 cm înăuntrul grilajului costal; - lateral - marginea internă a capului humeral. După chirurgia conservatoare, dacă ganglionii axilari sunt negativi și nivelele I și II au fost disecate, nu se mai iradiază axila mijlocie; tratamentul limitându-se la câmpurile tangențiale (Figura
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
de compresie vasculară [16,17] se pot identifica leziuni ischemice în teritoriul ACA (fig. 3.33). Hernia transtentorială descendentă. Hernierea inferioară, prin incizura tentorială, a lobului temporal, secundar unor leziuni supratentoriale cu efect de de masă. Imagistic se vizualizează deplasarea medială a uncusului și girusului parahipocampic, reducerea sau obliterarea cisternei supraselare, trunchiul cerebral este comprimat și deplasat de către lobul temporal herniat, în acest caz pot să apară „hemoragiile lui Duret și sindromul Kernohan”. Secundar hernierii artera cerebrală posterioară ipsilaterală este deplasată
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
pacienți (cu neuropatie diabetică sau ischemică etc.) care pot să nu prezinte durere în ciuda ischemiei severe prezente. Foarte rar bolnavii se prezintă la medic pentru apariția de ulcere cutanate. Ulcerele venoase se diferențiază de cele arteriale datorită localizării (lângă maleola medială), margine neregulată și bază de aspect roz cu țesut de granulație. Ulcerele venoase produc o durere mai moderată comparativ cu cea arterială. Ulcerele de natură neurotropică apar în condițiile existenței unui traumatism sau presiune constantă pe fața plantară a piciorului
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
ține mâna dreaptă a bolnavului, îndepărtând puțin antebrațul de corp; policele stâng este fixat pe capătul inferior al mușchiului deltoid al pacientului, iar cu degetele I-IV înconjoară fața posterioară a brațului pacientului palpând cu vârfurile degetelor, în șanțul bicipital medial traiectul arterei brahiale. 7. Artera ulnară se palpează deasupra articulațiilor radiocarpiene într-un mod similar cu artera brahială. 8. Artera radială se palpează la același nivel cu artera ulnară. Policele stâng al examinatorului se fixează pe extremitatea distală a radiusului
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
și mortalitate redusă, cu risc minim de amputație de degete. Alte entități clinice incluse în sindroamele de ischemie periferică cronică sunt: arterita cu celule gigante (denumită anterior arterita temporală) și, respectiv, boala Takayasu (boala fără puls, aortopatia și arteriopatia idiopatică medială), boli rare cu incidență între 17,8 la 100 000 de locuitori în cazul arteritei temporale și respectiv, 2,6 cazuri (în special femei, sub 40 de ani) la 1 000 000 de locuitori în cazul bolii Takayasu. În ambele
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
Mai mult, tehnica aortografică definește clar anatomia lumenului aortic, mai ales dacă se obțin proiecții multiple și de asemenea, evidențiază stenozele și obstrucțiile ramurilor colaterale. Pot fi evaluate arterele coronare și valva aortică. Prezența fisurilor aortice, aspectul lumenului pe partea medială a aortei, orificiile de reintrare și ruptura aortică sunt bine evidențiate. Imaginile arteriografice ale diferitelor leziuni aortice sunt relativ caracteristice: aspectul de pară al bolii anuloectaziante aortice, extravazări de substanță de contrast cu contur neregulat în cazul pseudoanevrismelor. Un mare
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
anamneză care vizează claudicația intermitentă bazat pe distanța de mers, viteza de mers și natura simptomelor [1]. Foarte rar bolnavii se prezintă la medic pentru apariția de ulcere cutanate. Ulcerele venoase se diferențiază de cele arteriale datorită localizări (lângă maleola medială), margine neregulată și bază de aspect roz cu țesut de granulație. Ulcerele venoase produc o durere mai moderată comparat cu cea arterială. Ulcerele de natură neurotropică apar în condițiile existenței unui traumatism sau presiune constantă pe fața plantară a piciorului
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
visceral sau la nivelul șanțurilor paravertebrale (tabelul 7.3). GUȘILE INTRATORACICE Gușile cervico-mediastinale Anatomie Se dezvoltă din regiunea cervicală și coboară în mediastinul visceral, sunt acoperite anterior de fascia pretraheală (ce delimitează anterior loja tiroidiană) și se situează posterior și medial de vasele mari (retrovascular) [14]. Majoritatea gușilor plonjante rămân anterior și lateral de trahee (pretraheale) [18]. O mică parte, cunoscută în literatură sub numele de guși posterioare, se dezvoltă retrotraheal sau chiar retroesofagian [5, 22]. Dezvoltarea prevasculară a gușilor cervico-mediastinale
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
metanefretic. Următoarele structuri care se formează din mesodermul intermediar în regiunea toracolombară, pe laturile coloanei vertebrale, sunt mesonefrosul și canalul mesonefretic (Wolff). Mesonefrosul este reprezentat de 30-40 perechi de tubuli, diferențiați în unități excretorii ce se aseamănă cu nefronii (capătul medial formează cu ramuri arteriale din aorta dorsală un corpuscul renal) și se deschid lateral direct în canalele mesonefretice; aceste canale proliferează și coboară caudal spre cloacă. Unitățile excretorii mesonefretice funcționează în săptămânile 6-10, după care regresează și dispar (1, 5
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
utilizarea unui abord transperitoneal (laparoscopic), din cauza mărimii organului operat; abordul laparoscopic reprezintă o opțiune și în cazurile în care metodele percutanate sunt dificil de practicat, cum ar fi chiștii renali anteriori sau parapielici (9). După incizia liniei Toldt și reflectarea medială a colonului, chiștii periferici pot fi identificați cu ușurință și evacuati prin puncția cu un ac adecvat. Peretele chistului este apoi excizat larg și trimis, împreună cu lichidul aspirat, pentru examen histopatologic. Interiorul chistului poate fi vizualizat și electrocoagulat, pentru a
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]