834 matches
-
înfrângere, un cuvânt sau un gest deplasat din partea adversarilor nu fac decât să sporească manifestarea atitudinilor și schemelor agresive de care spectatorul dispune. Iar prezența reprezentanților ordinii publice în rândul spectatorilor accelerează procesele și manifestările efective ale cognițiilor agresive. Violența mediatizată: cauza sau efectul violenței din viața cotidiană? După mai bine de 50 de ani de cercetare asupra efectului violenței mediatizate, specialiștii în științele sociale au identificat numeroase efecte nocive ale acestei forme de mediere a violenței, avansând mai multe explicații
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
care spectatorul dispune. Iar prezența reprezentanților ordinii publice în rândul spectatorilor accelerează procesele și manifestările efective ale cognițiilor agresive. Violența mediatizată: cauza sau efectul violenței din viața cotidiană? După mai bine de 50 de ani de cercetare asupra efectului violenței mediatizate, specialiștii în științele sociale au identificat numeroase efecte nocive ale acestei forme de mediere a violenței, avansând mai multe explicații. Violența mediatizată contribuie: (a) la învățarea gândurilor, atitudinilor și comportamentelor agresive, (b) la o desensibilizare emoțională față de agresiunea din lumea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sau efectul violenței din viața cotidiană? După mai bine de 50 de ani de cercetare asupra efectului violenței mediatizate, specialiștii în științele sociale au identificat numeroase efecte nocive ale acestei forme de mediere a violenței, avansând mai multe explicații. Violența mediatizată contribuie: (a) la învățarea gândurilor, atitudinilor și comportamentelor agresive, (b) la o desensibilizare emoțională față de agresiunea din lumea reală și față de victimele acestei agresiuni, (c) la inducerea ideii că frica este ținta agresivității (Smith și Donnerstein, 1998). Începând cu anii
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
la o desensibilizare emoțională față de agresiunea din lumea reală și față de victimele acestei agresiuni, (c) la inducerea ideii că frica este ținta agresivității (Smith și Donnerstein, 1998). Începând cu anii 1970, studiile empirice au semnalat efectul din ce în ce mai mare al violenței mediatizate asupra învățării și manifestării agresivității. În societățile moderne, indivizii sunt frecvent supuși violenței, reale sau fictive. Invazia mijloacelor media de-a lungul secolului XX a permis o transmitere rapidă și masivă de informații violente. De unde sentimentul insecurității, dar și acela
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
negativă despre societatea umană, pregătindu-i pe oameni să se apere înainte de a fi atacați. Coincidența acestei expansiuni mediatice cu numărul din ce în ce mai ridicat de agresiuni în lumea reală i-a făcut pe cercetători să se întrebe dacă nu cumva violența mediatizată este un simplu efect al violenței pe care indivizii o trăiesc în viața de zi cu zi și nicidecum cauza ei reală. Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie clarificate câteva aspecte. Indivizii, mai ales cei mai tineri care nu
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
zi și nicidecum cauza ei reală. Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie clarificate câteva aspecte. Indivizii, mai ales cei mai tineri care nu știu să facă diferența dintre ceea ce este real și ceea ce este fictiv, sunt influențați de imaginile mediatizate. O viziune negativă și amenințătoare despre lumea reală poate dezvolta la copii și adolescenți sentimentul că supraviețuirea și succesul social depind de combinarea aleatorie a unor factori controlați într-o manieră la fel de aleatorie. Dacă te afli într-un loc nepotrivit
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
a cunoștințelor, pe când efectul pe termen lung depinde de procesele care stau la baza învățării și întăririi comportamentului social. * Efectul violenței mediatizate asupra agresivității pe termen scurt Perspectiva cognitiv-neoasociaționistă (Berkowitz, 1989) explică efectul pe termen scurt al legăturii dintre violența mediatizată și comportamentul agresiv printr-un proces de amorsare. Urmărirea imaginilor sau a sunetelor dintr-o scenă violentă suscită pe termen scurt gânduri de aceeași natură. La rândul lor, aceste gânduri activează alte idei, sentimente și comportamente asemănătoare din punct de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
experiențe directe și indirecte, incluzându-le și pe cele trăite prin intermediul mijloacelor media. Copii se pot folosi de aceste scenarii pentru a face față situațiilor problematice. Din acest punct de vedere, mai multe variabile intermediare pot facilita corelația dintre violența mediatizată și învățarea agresivității: (a) identificarea cu personajul de la televizor, (b) imaginarea unor fantasme agresive, (c) apariția convingerii că mijloacele media reflectă o imagine corectă a realității sociale. Copiii care se identifică cu personajele de la televizor cred în realitatea mediatizată, iar
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
violența mediatizată și învățarea agresivității: (a) identificarea cu personajul de la televizor, (b) imaginarea unor fantasme agresive, (c) apariția convingerii că mijloacele media reflectă o imagine corectă a realității sociale. Copiii care se identifică cu personajele de la televizor cred în realitatea mediatizată, iar cei care imaginează diverse fantasme agresive, nefiind populari și având performanțe școlare scăzute, riscă și mai mult să învețe scenarii, atitudini și comportamente agresive atunci când sunt lăsați față în față cu violența televizată. Fixarea reușită a acestor achiziții va
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
riscă și mai mult să învețe scenarii, atitudini și comportamente agresive atunci când sunt lăsați față în față cu violența televizată. Fixarea reușită a acestor achiziții va garanta în mod inevitabil stabilizarea comportamentului agresiv și continuitatea sa în plan longitudinal. * Violența mediatizată și frica Dincolo de efectul desensibilizării emoționale, violența mediatizată îl poate face pe individ să-și creeze o imagine irealistă despre violența din lumea reală, supraestimând-o cantitativ și calitativ. Această perspectivă eronată îi poate trezi individului teama de violență, reacție
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și comportamente agresive atunci când sunt lăsați față în față cu violența televizată. Fixarea reușită a acestor achiziții va garanta în mod inevitabil stabilizarea comportamentului agresiv și continuitatea sa în plan longitudinal. * Violența mediatizată și frica Dincolo de efectul desensibilizării emoționale, violența mediatizată îl poate face pe individ să-și creeze o imagine irealistă despre violența din lumea reală, supraestimând-o cantitativ și calitativ. Această perspectivă eronată îi poate trezi individului teama de violență, reacție ce se stabilizează complet în timp. Gerbner (1969
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
-o cantitativ și calitativ. Această perspectivă eronată îi poate trezi individului teama de violență, reacție ce se stabilizează complet în timp. Gerbner (1969) a încercat să explice reacțiile de frică față de violența mediatizată pe termen lung. Cercetătorul crede că violența mediatizată deformează sau formează percepția individului cu privire la realitatea socială. Astfel violența mediatizată induce o asociere între violență și crimele din realitate sau crimele de la televizor. În opinia indivizilor, lumea ar fi mult mai violentă și mai nesigură decât este în realitate
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
teama de violență, reacție ce se stabilizează complet în timp. Gerbner (1969) a încercat să explice reacțiile de frică față de violența mediatizată pe termen lung. Cercetătorul crede că violența mediatizată deformează sau formează percepția individului cu privire la realitatea socială. Astfel violența mediatizată induce o asociere între violență și crimele din realitate sau crimele de la televizor. În opinia indivizilor, lumea ar fi mult mai violentă și mai nesigură decât este în realitate. Totuși această abordare se dovedește a fi destul de vulnerabilă la critici
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
la evenimentele ce apar în mediul lor fizic și social. Cunoștințele necesare executării diferitelor sarcini au fost învățate și dezvoltate de-a lungul timpului, bazându-se pe observația cotidiană și intervenția altor indivizi, reali sau fictivi. Fiecare epizod de violență, mediatizat sau nu, se constituie într-o nouă achiziție. Cu cât mai multe experiențe de violență individul are, cu atât cunoștințele lui devin mai complexe și mai greu de schimbat. Pentru a explica procesele pe termen lung, cercetătorii vorbesc despre modificarea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
mai multe experiențe de violență individul are, cu atât cunoștințele lui devin mai complexe și mai greu de schimbat. Pentru a explica procesele pe termen lung, cercetătorii vorbesc despre modificarea a cinci tipuri de structuri de cunoaștere sub efectul violenței mediatizate: credințele, atitudinile, schemele de percepție, așteptările și scenariile. Schimbările ce intervin pot induce o desensibilizare emoțională majoră față de agresivitate. Specialiștii atrag atenția asupra legăturii dintre schimbările de personalitate și cele de comportament sub influența variabilelor individuale și situaționale. Schimbările individuale
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
situaționale însă depind de modificarea interacțiunilor copilului, devenit din ce în ce mai agresiv cu mediul său social (Huesmann, 1994 citat de Eron, 1994). Suprapunerea proceselor pe termen scurt cu a celor pe termen lung duce la o corelație pozitivă între expunerea la violența mediatizată și creșterea probabilității comportamentului agresiv. Agresivitatea sexuală și diferitele sale forme: abuzul sexual Agresivitatea sexuală este un comportament sexual exersat asupra unei persoane fără consimțământul acesteia, violul fiind forma ei cea mai extremă. Abuzul sexual este o formă semnificativă de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de Tedeschi et al., 1994) transferată în furia subiecților provocați în prealabil și tradusă în act agresiv. Transferul de activare se realizează prin mijlocirea unor procese cognitive mult mai subtile. La fel ca în cazul mecanismelor ce apar din cauza violenței mediatizate, urmărirea frecventă a filmelor erotice violente poate duce la percepția femeii ca pe un obiect de manipulare sexuală, spectatorii devenind în acest caz mult mai tolerabili la adresa violențelor împotriva femeilor și mai puțin înțelegători cu victimele (Linz et al., 1988
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
V Valoare afectivă 23 instrumentală 23 Variabilă dependentă 154 independentă 154 moderatoare 31 Victimă 12, 14, 17, 27, 58-60, 193, 199, 204 pasivă 77, 171 provocatoare 77 Viol 15, 68, 174 Violență 14 domestică 203 împotriva femeilor 68 instituțională 89 mediatizată 81, 82, 84, 193-198 sportivă 186-193 Viziune negativă asupra lumii 193 COMPORTAMENTUL AGRESIV 2 1 Agresivitatea: un comportament social specific omului? De ce este omul agresiv? În ce împrejurări devin indivizii agresivi? Procesele ce influențează comportamentul agresiv Abordarea teoretică a comportamentului
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cea paraverbală (Sălăvăstru, 2004, pp. 184-187), toate trei putând fi subsumate comunicării interpersonale. Același raport, de subordonare, este valabil și în cazul diferențierii după prezența sau nu a locutorului/interlocutorului/interlocutorilor în același context (fizic) comunicativ comunicării directe de comunicarea "mediatizată"7 (Lochard & Boyer, 1998, p. 5), ambele valorificabile în cadrul comunicării interpersonale; vezi, de exemplu, comunicarea față în față și comunicarea prin e-mail, telefon, Messenger, Facebook etc. Din perspectiva intenției comunicative a locutorului, distincția se operează, în literatura de specialitate și
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
și ale unor politicieni cum că românii sunt "specialiștii violului" este falsă, însă devine reală în sensul că italienii se comportă social față de români ca și cum afirmația lui Stiffoni ar fi reală. Aici trebuie umblat. Se cere schimbat țapul ispășitor. Trebuiesc mediatizate cazurile pozitive ale românilor din Italia: medici, manegeri ai firmelor de mare succes despre care vorbea ministru Diaconescu. Este doar una dintre soluțiile ce se cer urgent aplicate. Românii specialiști în violuri? (2) Un studiu realizat de sociologul Marzio Barbagli
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
fi apanajul celor 7 arhangheli. Ei pot lucra direct pe aură și pe diversele noastre corpuri energetice. Greu de evaluat astăzi adevărul acestor afirmații. În principiu, nu poți să le refuzi ca idee, dar nici să le accepți necritic. Teoriile mediatizate le noi cu privire la magia flăcării violet sunt mai curând "adevăruri" construite pragmatic. Ele se adresează unui anumit public cu bani, avid de facile mistere și de cel mai ieftin senzațional. Așa îmi explic faptul că există pe piața românească de
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
în sfințenie" sau de la valens tiro, (soldat valoros)"1. Astăzi, Valentine's Day nu prea mai are nimic de-a face cu perseverența întru sfințenie și nici măcar cu fetișizarea virtuților militare. În 2009 cu totul altele sunt ipostazele iubirii îndelung mediatizate și amplu comercializate. Convingerea mea este că Mircea Eliade avea dreptate: aceste versiuni histrionice ale dragostei, perfect desacralizate, mai păstrază totuși umbra unor simboluri, ritualuri și nostalgii magico-religioase. Toate acestea sunt consubstanțiale ființei umane și, prin urmare, nu pot fi
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
eternei reântoarceri spre un ținut paradisiac, dublate de fantasmele noului început. Ele presupun căutarea partenerei/partenerului de Sfântul Valentin și edificarea unei noi prietenii. O nouă prietenie, un nou început. Versiunea valahă 2009 a acestei fantasme mitologice a fost intens mediatizată: "Cei fără pereche pot alege "Petrecerea Neîndrăgostiților (Mash-Up), sau un Blind Date Party organizat de Stuf Vama Veche Club & Cafe". La Iași s-au aflat sub magia noului început 22 de cupluri ce au oficiat căsătoriile civile, chiar pe 14
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
contra establishmentului, nici ca o exacerbare creativă a conflictului dintre generații. Cu atât mai puțin, hippyoții nu sunt diagnosticați ca fiind nefericiții posedați ai unor malefice mișcări sataniste, așa cum încearcă să ne convingă unii creștini zeloși contemporani. Iată rezumatul teoriei mediatizate de Vladimir Alexe. Pur și simplu, mișcarea hippy și cultura pop în ansamblu ar fi fost o amplă formă de manipulare mondială a tinerilor pentru a face față "șocurilor viitorului". Spectaculoasa manipulare ar fi fost orchestrată din umbră abil și
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
de servicii și centre de specialitate prin intermediul cărora femeile care practică sexul comercial să poată beneficia pe lângă serviciile de asistență (medicală, socială, psihologică) și de prezervative oferite gratis...". (Raport..., p. 48). Măsura "ar ameliora situația acestora" (Ibidem). Cealaltă soluție, frecvent mediatizată, propune (nu decide) "Legalizarea sexului comercial (nu și a intermediarilor de servicii sexuale)" (Ibidem). În acest fel ar exista "o posibilitate de control a bolilor cu transmitere sexuală" (Ibidem). Prudența sociologilor este imediat dublată de o subtilă și esențială observație
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]