3,007 matches
-
fapt retorice și dau seamă despre o stare de spirit a intelectualilor adevărați, a doritorilor de normalitate literară în acel moment ce părea unul încurajator. Lucrurile, se vede însă, nu se mișcau cu repeziciune. Tirajele de masă, ca și scriitorii mediocri existau încă și se bucurau de sprijin instituțional dirijat. Numărul 36 din 7 septembrie atrage atenția printr-o schiță inedită de Urmuz, publicată în pagina 3, alături de un savuros comentariu al lui Sașa Pană, care povestește aventura obținerii acestei schițe
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4640_a_5965]
-
expresia unei atitudini de conformare la normele în uz, adică tot ce poate fi mai dăunător pentru exigența unei gîndiri piezișe, aflată neapărat în discrepanță față de clișeele modei. Și cum moda e atributul plebei, bunul-simț e atributul minții sănătoase și mediocre, acel gesunde Menschenverstand pe care îl întîlnim sub forma „opiniei publice”. E simțul comun și atît, adică flerul spontan în virtutea căruia ființele mimetice fac observații ce nu sar din tiparul convențiilor. În schimb, elevația cere exagerare și poftă calcitrantă, adică
Spiritul calcitrant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4648_a_5973]
-
atmosfera cărții. Dintre cele patru elemente, doar două depind de voință: tema și orizontul, ele putînd fi alese după afinitate sau ambiție. În schimb, timbrul și vocea nu pot fi alese, deși de tenta lor depinde mireasma elevată sau damful mediocru pe care îl emană un scriitor. Blaga și Spengler nu au stat să-și aleagă vocea sau timbrul, dar și-au ales tema și orizontul. Volumul Conștiința de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivității e eliptic de două din
Cabotinism lexical by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4544_a_5869]
-
frigidere și ce le-o mai fi fost de trebuință. Atunci se trăia în România. Acum se suprvaiețuiește. Căpos ca un catâr și vanitos ca o primadonă, s-a vrut premier de coaliție și după ce PNL a obținut un rezultat mediocru la parlamentare. A pierdut, previzibil, partidul în fața unui Antoneescu în asceensiune. N-a suportat niciodată gândul înfrângerii, s-a raliat informal oricărei tendințe contestatare din interior, dar, fricos și simțindu-se confortabil în coconul său, n-a riscat vreodată gesturi
Ciutacu, analiză dură despre Tăriceanu: Frumos bărbat, urâtă ieşire din scenă () [Corola-journal/Journalistic/43653_a_44978]
-
pudoare este vorba, ci de gust literar. Cât de cutremurător, în schimb, cât de abisal ar fi fost totul dacă profesorul danez de etică ar fi dat peste o familie oarecare, peste un el și-o ea, contabili cuminți și mediocri. În loc să rămână, așa cum se anunța, un roman senzațional, acesta e doar un roman de senzație. Excelent scris, ceea ce aproape că nu mai contează.
Specificul național by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4383_a_5708]
-
sistemul și mesajul subliminal trimis publicului american. Deși își depășește norma și lucrează peste program, Quaid este dat afară fără preaviz. Un anumit bovarism vizitează existența muncitorului, iar ea se traduce într-o mică iluminare: viața, berea, localul, toate sunt mediocre. Nu voi reproduce întocmai felul frust în care personajul s-a exprimat, însă în mod cert pentru el viața și-a pierdut gustul. Această existență frustrată este bântuită de coșmaruri în care Quaid est un autre. Dorința de a evada
Vorbește, Memorie! by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4392_a_5717]
-
bună, dar identificăm repede moleșeala care sufocă emoția, raționamentul care o minimalizează, gândul apter care strânge de gât uimirea, impostura care vrea să violeze inefabilul. Multă vreme s-a vorbit de o alchimie a sincerității. Dar ce facem cu sentimentele mediocre, cu lenea și insensibilitatea individului care nu vrea să-și sacrifice bietele certitudini? Și măcar dacă lumea «pozitivă» ar fi atât de fermă și bine cimentată prin raționalitate! Căci, iată, aceiași fizicieni perplecși se întreabă de nu cumva uriașe efecte
În adâncul emoției by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/5755_a_7080]
-
pentru , în care explică de ce a trecut de la "Tonomat" la formula cu Laura Chiriac, cum vede acum plecarea de la Antena 3 și cum s-a schimbat odată cu trecerea la România Tv. Victor Ciutacu mărturisește că întregul an 2013 a fost mediocru pentru el pe plan profesional - "Nu pot fi nici măcar eu să fiu strălucitor continuu" - și este de părere că prin plecarea de la Antena 3 a setat trendul mutărilor importante ce au loc în prezent în presa din România. De ce ați
Exclusiv - Ciutacu: "Trecerea de la Antena 3 la România Tv a fost un șoc, chiar și pentru mine. Profesional, 2013 a fost un an mediocru". Ce promite pentru viitor - Interviu DC News by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/57677_a_59002]
-
a fost 1,3. "Ediția de seară" e, pe date de audiență, când primul, când al doilea talk-show zilnic al postului. Eu știu și ce, și cât pot să fac. La rece vorbind, 2013 a fost, pentru mine, un an mediocru profesional. Ca să fiu clar, tot anul, inclusiv cele trei luni de la Antena 3. Nu pot fi nici măcar eu să fiu strălucitor continuu. Nu-s mulțumit, evident, cum n-am fost nici măcar când eram la Antena 3 și scoteam, însumat, peste
Exclusiv - Ciutacu: "Trecerea de la Antena 3 la România Tv a fost un șoc, chiar și pentru mine. Profesional, 2013 a fost un an mediocru". Ce promite pentru viitor - Interviu DC News by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/57677_a_59002]
-
Titu Herdelea este o ipoteză ironică. Lucian Raicu dezvoltă această interpretare, în toate articulațiile și nuanțele ei: „Tot așa cum un alter-ego, mai nevertebrat decât autenticul Rebreanu, este Titu Herdelea, cel din Ion, dar mai cu seamă cel din Gorila: publicist mediocru, acomodant, adaptabil, împăciuitor, cam în felul cum ar fi arătat Rebreanu de n-ar fi izbutit să devină «Rebreanu» și s-ar fi dat bătut. Astfel și Remus Lunceanu din Calvarul este Rebreanu înainte de a deveni «Rebreanu», în ipostaza sa
De ce scria LIVIU REBREANU? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/5872_a_7197]
-
fi eșuat, dacă nu ar fi ajuns marele scriitor, ipostaza la care a aspirat ca la o formă de răscumpărare a mediocrității la care ar fi fost condamnat. Titu Herdelea ilustrează neutru, dar mai ales ispășește destinul unui Liviu Rebreanu mediocru. Dar, mai subtil decât atât, Ion însuși, ca personaj care își înfruntă destinul, este supus unei cumplite dezbateri morale, pe care o va verifica și plăti cu propria viață. A reduce acest roman și acest personaj la problema dobândirii pământului
De ce scria LIVIU REBREANU? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/5872_a_7197]
-
numele de clădiri și săli de mari și mici dimensiuni, donatori potențiali sunt „ademeniți” cu expoziții dedicate colecțiilor pe care le-au alcătuit, în speranța că ele vor fi făcute cadou instituțiilor organizatoare. Uneori aceste colecții sunt excepționale. Alteori doar mediocre.
Morgan Library: arhitectură, colecții, expoziții temporare by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/5686_a_7011]
-
nota trei, iar Sfântul Gheorghe a ajuns emblema „Vestitorilor”6 . Cine este „personajul romantic” din perspectiva lui Sebastian Răutu, mare proprietar și, în roman, viitor prim-minstru? Trec peste formula „un idiot”, și selectez doar acest pseudomesianism al unui individ mărginit, mediocru, cu viziuni ridicole, amendate de chiar cei îndreptățiți să le aprecieze. Imaginea lui Toma Vesper, conducătorul Mișcării Vestitorilor, este, în viziunea lui Sebastian Răutu, a unui pseudoerou romantic, amalgam de impostură, ridicol și găunoșenie. În ce măsură se legitimează această imagine pe parcursul
Perspective epice asupra legionarismului by Andrei Bodiu () [Corola-journal/Journalistic/5794_a_7119]
-
nu se stinseseră odată cu lumânarea. În câte se întâmplau de un an încoace, Raluca Holban se credea îndreptățită să vadă semne de Apocalips. Epoca profeților mincinoși smintind până și mintea copiilor”10. Iar unul dintre profeții mincinoși este Toma Vesper, mediocrul elev de la Liceul internat din Iași, cel care are, în copilărie viziunea Sfântului Gheorghe apărând în capul satului din care se trage. Așteptând ceasul de apoi e un roman mărturie, care, scris la începturile comunismului, are rolul unei triste previziuni
Perspective epice asupra legionarismului by Andrei Bodiu () [Corola-journal/Journalistic/5794_a_7119]
-
de conduită fiind relative și în ultimă instanță facultative. 3) Amurgul datoriei e însoțit de o scădere a interesului pentru o pedagogie austeră a voinței (nu efort anvoios, ci comunicare, nu disciplină, ci distracție). 4) Cultivarea unui tip de cetățean mediocru și inofensiv: omul sociabil și plăcut, fără convingeri și fără tenacități. 5) O etică în care profitul trece înaintea idealului și beneficiul înaintea datoriei. Cele mai reușite pagini sunt cele tratînd teme insolite sub unghi moral, de pildă capitolul despre
Epoca postmorală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5809_a_7134]
-
Adică lipsită de erori și de surprize. N-aș vrea să se înțeleagă asta. Fiindcă provocări există. Prima are în vedere uimitoarea diversitate de poetici. (Care decurge tocmai din severitatea selecției. Cu rare excepții, nu există, în volumul acesta, poeme mediocre. Chiar atunci când autorii lor sunt, cum se zice, de pluton. Majoritatea textelor sunt bune și foarte bune. Poeme adevărate. De aici lipsa locurilor comune. Și, implicit, autonomia.) Ne-am obișnuit să vedem, în poezia de azi, mai degrabă tendințe decât
Cincizeci (și doi) de poeți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5572_a_6897]
-
cel puțin prin popularitate, se dovedesc reprezentative sociologic. Și, de aceea, demne de atenție. Argumentul nu e de neluat în seamă. De ce n-am recunoaște că, de pildă, un bun roman de aventuri e oricând deasupra unei cărți de poezie mediocre? (În paranteză fie spus, nimic nu e mai trist decât o carte de poezie mediocră!) În termeni generali, problema poate fi discutată la nesfârșit. Dar, dacă avem în vedere termenii particulari, adică excepțiile, eu unul sunt mai optimist decât Ion
O carte cu secret by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5595_a_6920]
-
nu e de neluat în seamă. De ce n-am recunoaște că, de pildă, un bun roman de aventuri e oricând deasupra unei cărți de poezie mediocre? (În paranteză fie spus, nimic nu e mai trist decât o carte de poezie mediocră!) În termeni generali, problema poate fi discutată la nesfârșit. Dar, dacă avem în vedere termenii particulari, adică excepțiile, eu unul sunt mai optimist decât Ion Manolescu. Apărută nu chiar demult, Care-i faza cu cititul? reprezintă clar o asemenea excepție
O carte cu secret by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5595_a_6920]
-
le-a adus o apostrofă menită a-i debusola, cînd de fapt apostrofa a avut rostul unei „palme Zen“: nu de a le leza orgoliile, ci de a-i trezi la o stare de vigilență fără de care perspectiva unei filozofii mediocre nu poate fi evitată. Dacă pentru Gabriel Liiceanu filozofia ori e în prelungirea vieții ori nu e deloc, pentru Christian Ferencz-Flatz filozofia poate fi și fără viața celui care o practică, argumentul invocat fiind acela că fenomenologia are la îndemînă
Putința de salt by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5057_a_6382]
-
Viața Românească este o revistă atipică: fapt dublu lăudabil, ea nu cedează în fața presiunii exercitate de autorii din zona geografică unde apare revista, așa cum se întâmplă cu majoritatea revistelor din țară (și unde justificarea pentru aceste semnături slabe este: „Sunt mediocri, dar sunt ai noștri!..”), și nici nu este străvezie la această publicație structurarea și acțiunea după reguli de grup literar (ori, mai direct și mai dur spus, de gașcă literară), unde apartenența cuiva la echipă îi asigură acestuia, din start
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5068_a_6393]
-
e o noutate, a fost decisiv pentru formarea lui Daniel Cristea-Enache. Apropo de cel dintâi, o consistentă secvență din Cinematograful gol, Microbist, e consacrată fotbalului. În vizorul criticului intră câteva meciuri ale naționalei României (amendată pe bună dreptate pentru prestația mediocră), câteva lecții de viață marca Champions League, cu Cristiano Ronaldo în zi de grație și cu o Barcelonă insistentă la modul echilibrat. Cele mai frumoase, însă, rămân cele despre formidabilul Ilie Balaci, căruia memoria afectivă a lui Cristea-Enache îi schițează
Pagina plină by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5095_a_6420]
-
receptării, precum verdictele cronicarilor titrați, topurile și anchetele cu rol de bilanț anual și, nu în ultimul rând, de celelalte premii literare. Nu e vorba, desigur, ca un critic să premieze o carte pe care ar considera-o proastă sau mediocră; ci de a recunoaște - măcar printro nominalizare - ceea ce a fost deja recunoscut ca atare prin consensul colegilor săi. Altfel, ceea ce s-ar fi dorit, poate, un gest de „a face dreptate” unor titluri marginalizate ori excesiv mediatizate tinde să treacă
Precizări ale juriului de premiere al USR () [Corola-journal/Journalistic/5497_a_6822]
-
poetice ale lui Caion, trimise lui Caragiale spre publicare, fuseseră ironizate copios de acesta din urmă. Ce n-a sesizat Caragiale (și, de altfel, n-a sesizat nimeni până la Ștefan Cazimir) e că producțiile nu erau tocmai originale. Caion tradusese (mediocru și anapoda) din Baudelaire! Prin rechizitoriul de mai târziu, deci, plagiatorul nu făcea decât să alunge musca de pe căciula lui. Al doilea exemplu probează din nou, la Ștefan Cazimir, formidabila atenție distributivă. Studiul lui Maiorescu, O cercetare critică asupra poeziei
Marcă înregistrată by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5499_a_6824]
-
e ca un episod de iubire, și a vrea să-l trăiești din nou înseamnă a-l perverti. Acesta e motivul pentru care Celibidache a refuzat cu obstinație înregistrările audio. „Înregistrările pe discuri au aplatizat totul și au făcut totul mediocru. Au degradat totul, coborîndu-l pînă la stadiul de fotografie. Cu siguranță, există fotografii frumoase, dar ia închipuițivă că, în loc să petreacă o săptămînă în vîrful Alpilor, cineva alege să stea acasă și să privească un album de fotografii, încercînd să guste
A nu putea altfel by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3293_a_4618]
-
lumea se reflectă implicit și asupra raportului în care ne aflăm cu noi înșine și cu ceea ce ne-am dori să fim sau să trăim. „Oamenii nu sunt mulțumiți cu soarta lor și aproape toți - bogați sau săraci, geniali sau mediocri, celebri sau anonimi - și-ar dori o viață diferită de aceea pe care o trăiesc. Deci, pentru a potoli - în mod fraudulos - această dorință s-au născut ficțiunile. Acestea sunt scrise și citite pentru ca oamenii să trăiască viețile pe care
Literatura – ficțiune și/sau evaziune by Florina Ilis () [Corola-journal/Journalistic/3462_a_4787]