2,962 matches
-
care în Timișoara s-a înființat S.C. „Vetaria” S.R.L. (firmă agreată ca reprezentant al Institutului Internațional pentru Creșterea Melcilor din Cherasco, provincia Cunea, Italia) care oferă posibilitatea celor care dețin teren la sat să încheie o afacere profitabilă prin creșterea melcilor. Societatea „Vetaria” oferă tehnologia, materialele necesare, precum și matca reproducătoare cu care se poate porni afacerea,consultanță de specialitate, inclusiv soluții de finanțare în acest caz și asigură desfacerea producției de melci la export. Domeniu de viitor, helicicultura promite să se
Agenda2005-22-05-comert () [Corola-journal/Journalistic/283736_a_285065]
-
la sat să încheie o afacere profitabilă prin creșterea melcilor. Societatea „Vetaria” oferă tehnologia, materialele necesare, precum și matca reproducătoare cu care se poate porni afacerea,consultanță de specialitate, inclusiv soluții de finanțare în acest caz și asigură desfacerea producției de melci la export. Domeniu de viitor, helicicultura promite să se transforme și la noi într-o afacere deosebit de rentabilă în condițiile unor investiții modice, cu un volum de muncă limitat. Pragul de rentabilitate al acestei afaceri este dat de suprafața utilizată
Agenda2005-22-05-comert () [Corola-journal/Journalistic/283736_a_285065]
-
întunecoase a închisorii, prin piese precum „Păianjenul“, „Oglinda“, „Gustând din măr“, „Punctul“, „Roata“ etc. Titlul volumului sugerează elementul în care omul s-a înlănțuit singur datorită unor complexe, fobii. Înțelegem acest lucru și mai bine lecturând piesa de teatru „Râme, melci, viermi, șerpi“ sau „De ce se ofilesc florile când le ating?“ Moravurile societății și încercarea de a evada departe de noroiul lor sunt înfățișate în piese precum „Mocirla“ sau „Arhiva“. Tot în aprilie 2016, la Editura Sfântul Ierarh Nicolae, a apărut
APARIȚII EDITORIALE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384835_a_386164]
-
-un graur, Cu pene rubinii și cioc de aur. Prin iarbă, de sub lemn și rumeguș, Se-agită câte-un cărăbuș de pluș, Iar luna se aprinde-n colț de cer Și cerul își desprinde-o stea de fier. Privesc la melci sticloși și fără case, La fluturii de noapte de matase; Spre-un cerb cu stea în frunte mă îndemn, Prin vântul, întețindu-se, de lemn. Apoi mă uit subit în calendare, Știind că din vapoarele de sare Iubirea mea nu
LEBĂDA NEAGRĂ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385218_a_386547]
-
câte-un graur,Cu pene rubinii și cioc de aur.Prin iarbă, de sub lemn și rumeguș,Se-agită câte-un cărăbuș de pluș,Iar luna se aprinde-n colț de cerși cerul își desprinde-o stea de fier.Privesc la melci sticloși și fără case,La fluturii de noapte de matase;Spre-un cerb cu stea în frunte mă îndemn,Prin vântul, întețindu-se, de lemn. Apoi mă uit subit în calendare, Știind că din vapoarele de sareIubirea mea nu poate
LEBĂDA NEAGRĂ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385218_a_386547]
-
zugrăvim cuvintepe pereții imaginariai lumiiprivim crucișlinia orizontală a sufletuluine despărțimlăsând în urmăcircumvoluțiuni obositenumărăm orelepână la limita superioară orbiteifără a vedealacrima din oglindăne întoarcem desfăcând alte gândurine așezăm peste timpîntr-o zi terminatăprea devremelăsând în urmăo ușă deschisăcătre nicăieri... XXII. POVESTEA UNUI MELC, de Viorel Birtu Pârăianu , publicat în Ediția nr. 2161 din 30 noiembrie 2016. POVESTEA UNUI MELC scoici jucăușe pe alge țopăie sar pe nisipul ud se agață de stânci departe vuietul mării val după val ascultă, cântă marea pe țărm
VIOREL BIRTU PÂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/385150_a_386479]
-
superioară orbiteifără a vedealacrima din oglindăne întoarcem desfăcând alte gândurine așezăm peste timpîntr-o zi terminatăprea devremelăsând în urmăo ușă deschisăcătre nicăieri... XXII. POVESTEA UNUI MELC, de Viorel Birtu Pârăianu , publicat în Ediția nr. 2161 din 30 noiembrie 2016. POVESTEA UNUI MELC scoici jucăușe pe alge țopăie sar pe nisipul ud se agață de stânci departe vuietul mării val după val ascultă, cântă marea pe țărm, alei de scoici într-o cochilie mică-mică un melc înșiră povești un basm al mării pe
VIOREL BIRTU PÂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/385150_a_386479]
-
2161 din 30 noiembrie 2016. POVESTEA UNUI MELC scoici jucăușe pe alge țopăie sar pe nisipul ud se agață de stânci departe vuietul mării val după val ascultă, cântă marea pe țărm, alei de scoici într-o cochilie mică-mică un melc înșiră povești un basm al mării pe o masă o carte deschisă într-un pătuț micuț tare drăguț un copilaș ascultă vuietul mării dintr-o carte deschisă de viață într-o casă ... Citește mai mult POVESTEA UNUI MELCscoici jucăușepe alge
VIOREL BIRTU PÂRĂIANU [Corola-blog/BlogPost/385150_a_386479]
-
noi Și anestezia uitării nu era ca astăzi deliciul suprem ! După ce mă dai uitării, dă-mă și ceasului al 12-lea, Când am învățat să mă prefac că e primăvară-afară, Că mieii zburdă-n gânduri neastâmpărați ca trecerea anilor, Că melcii sunt la locul lor încuiați în livadă Și minciuna nu e decât o altă față A lupului ce urlă la luna ! Referință Bibliografică: După ce mă dai uitării / Camelia Florescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2084, Anul VI, 14 septembrie
DUPĂ CE MĂ DAI UITĂRII de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384390_a_385719]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > IUBIREA PENTRU...III Autor: Ionel Cârstea Publicat în: Ediția nr. 2028 din 20 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Zilele au trecut diferit. Unele se târau, cu viteza unui melc care își poartă casa în spinare, atunci secundele deveneau minute, iar minutele ore, mă uitam prea des la ceas, timpul se oprise, păsărele de la streașina casei înțepeniseră, iarba nu mai creștea, soarele nu se mai mișca, funzele pomilor încremeniseră, vântul
IUBIREA PENTRU...III de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382355_a_383684]
-
ajuns să zărească un singur firicel de fericire, ca să-l apuce și să-l deșire, răsucindu-l pe toate părțile cu curiozitate de coțofană, doar, doar, de-ar înțelege ce se ascunde în el. De aceea cântecul meu, cu prudența melcului ce urcă pe raza de lună, e gata să se retragă-n cochilia sa, la cea mai mică adiere de vânt ce-ar putea frânge fragila scară, înălțată spre cer. PEPITA Din pulberi sidefii de stele prin lutul meu de
CUVINTE ÎN BUIESTRUL RIMEI SAU ÎN TRAP LIBER? de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382362_a_383691]
-
Am devenit inertă ca un gând. Nu-mi pot închide pleoapele. Mă-ncorsetează-un adjectiv ningând, În unghia ce-oprește apele. Arunci în mine cu fade zăpezi. Reci anotimpuri, fără de briză. Mă-nsângerez în coarnele de iezi și-mi linge rana melcul din baliză. În mine-n timpan, în iambi, mi se sparg trupuri mușcate de vipere nude. Tic-tacuri din corduri vibrând în ding-dang, Și-n albe șopârle cu-accente absurde. Nu mă mai prinde la ridul din pleoapă nici tonuri de-
INERȚIE de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382504_a_383833]
-
bătut mama, nu m-a certat / În mână țineam o bucată de pâine / Degeaba mi-a spus / Degeaba mai plângi / Ce-ai omorât omorât rămâne.“ Copii în jocul lor, atunci când se lasă vrăjiți de acea sclipire nefastă, ucid vrăbii sau melci, sau dărâmă casa Irinucăi asemenea lui Ion Creangă și omoară capre. Palma din jocul copilăriei îi urmărește o viață „Mai târziu am crescut flăcăiandru / Și m-am îndrăgostit / nebunește de-o fată/ Dar nu știu de ce / Într-o zi a
O CARTE PENTRU O PALMĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383841_a_385170]
-
să ne întâlnim??...că eu ard ca o flacără de nerăbdare să te văd, aștept să-mi comunici și tu... nimic...nimic !!”. E stupid. Din orgoliu, bună creștere nu ar face așa niciodată. Și clipele trec, încet în pas de melc, iar chinul său crește în intensitate și speranțele i se năruie, una câte una, ca un castel de nisip albit de spuma mării. În sfârșit se aude clicul sms-ului în telefonul său mobil. El simte asta mai întâi în palma
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
trăiască alergând după cele materiale spre a oferi un trai liniștit copiilor, sădindu-le în suflet ideea că totul în viață se rotește în jurul unei singure noțiuni, banul. Copiii îmbrățișează această idee și ajung asemenea păianjenului din fabula „Păianjenul și melcul“ a scriitorului George Coșbuc, păianjen care-și țese pânza în case străine, e slugă în patria celui străin și crede că e bogat. Melcul, înțeleptul din aceeași fabulă știe să se bucure de căsuța lui mică, să o apere și
DIN IUBIRE PENTRU GLIA STRĂBUNĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384071_a_385400]
-
unei singure noțiuni, banul. Copiii îmbrățișează această idee și ajung asemenea păianjenului din fabula „Păianjenul și melcul“ a scriitorului George Coșbuc, păianjen care-și țese pânza în case străine, e slugă în patria celui străin și crede că e bogat. Melcul, înțeleptul din aceeași fabulă știe să se bucure de căsuța lui mică, să o apere și să o îngrijească. „Poți s-o țeși oriunde-ai vrea! Tu trăiești în curți străine, / Însă eu am casa mea, / Este mică, văd eu
DIN IUBIRE PENTRU GLIA STRĂBUNĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384071_a_385400]
-
minciunii picurate zilnic. și, mai ales, unde mă pot redefini călătorind în sfera luminii reale, când printre oglinzi totul se deformează anume pentru a nu-mi mai fi eu însămi mie adevăr? piticul își continuă călătoria, ținând la braț antenele melcului plictisit adesea să-și mai poarte cochilia prin întuneric fără ca el, piticul, să aprindă candela în timp ce se roagă Domnului pentru un verb ”a fi” mai clar. Anne Marie Bejliu, 24 noiembrie 2015 Referință Bibliografică: între somn și trezie - sufletul - căutări
CĂUTĂRI CĂLĂTORII de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382920_a_384249]
-
și până-n seară să-ți făurești din glorie și bani, zală cu zală o armură tare, zâmbesc și te întreb mirat: -Sub pavăza strălucitoare... a mai rămas ceva de apărat? V Soarele a atins cu degetele-i calde ghemotocul de melc printre frunze adormit și-acesta, iesind prudent din fragila-i găoace a privit în jur arărându-i indecis cerului semnul victoriei. *** Te-ai străduit din bube și noroi să făurești mărgăritare noi. Un lucru însă ai uitat: mărgăritarul în desăvârșirea sa
ILUZII de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382966_a_384295]
-
Acasa > Poeme > Emotie > CÂNTEC PENTRU MELCI Autor: Tania Nicolescu Publicat în: Ediția nr. 2272 din 21 martie 2017 Toate Articolele Autorului CÂNTEC PENTRU MELCI Scapătă soarele-n clipa cât veacul rămânând aninat de snopul prelung al zilelor sterpe cosite - ce greu îți apasă pe umeri - de
CÂNTEC PENTRU MELCI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382971_a_384300]
-
Acasa > Poeme > Emotie > CÂNTEC PENTRU MELCI Autor: Tania Nicolescu Publicat în: Ediția nr. 2272 din 21 martie 2017 Toate Articolele Autorului CÂNTEC PENTRU MELCI Scapătă soarele-n clipa cât veacul rămânând aninat de snopul prelung al zilelor sterpe cosite - ce greu îți apasă pe umeri - de ușa casei te sprijini cu fruntea precum melcul pe frunza de brustur oftezi adânc și intri smulgându-ți
CÂNTEC PENTRU MELCI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382971_a_384300]
-
2272 din 21 martie 2017 Toate Articolele Autorului CÂNTEC PENTRU MELCI Scapătă soarele-n clipa cât veacul rămânând aninat de snopul prelung al zilelor sterpe cosite - ce greu îți apasă pe umeri - de ușa casei te sprijini cu fruntea precum melcul pe frunza de brustur oftezi adânc și intri smulgându-ți cu grabă veșmântul de nessus sfâșii sandale încrustate-n pielea tălpilor ce-ți ard ca lovite de cnut și-apoi te ghemuiești cu ochii-nchiși sub duș să nu cumva
CÂNTEC PENTRU MELCI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382971_a_384300]
-
se cască gata să te absoarbă odată cu apa uiți de tine un timp până când susurul apei iar crește ca un ecou al inimii șoptindu-ți despre paparudele ce vor aduce totuși la venirea nopții iepele nărăvașelor ploi ca să adape și-nsetarea melcilor. Referință Bibliografică: CÂNTEC PENTRU MELCI / Tania Nicolescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2272, Anul VII, 21 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Tania Nicolescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
CÂNTEC PENTRU MELCI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382971_a_384300]
-
absoarbă odată cu apa uiți de tine un timp până când susurul apei iar crește ca un ecou al inimii șoptindu-ți despre paparudele ce vor aduce totuși la venirea nopții iepele nărăvașelor ploi ca să adape și-nsetarea melcilor. Referință Bibliografică: CÂNTEC PENTRU MELCI / Tania Nicolescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2272, Anul VII, 21 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Tania Nicolescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
CÂNTEC PENTRU MELCI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382971_a_384300]
-
Toate Articolele Autorului Era pe vremea cînd, iubind singurătatea, mă dedicasem cultului propriei personalități, nestînjenind însă pe nimeni. Într-o zi am întîlnit o fată frumoasă și singură. Eram în timpul meu liber, eram în spatele abatorului părăsit, mai culegeam cîte un melc sau strîngeam rîme în cutituța de tablă pentru pescuit, mai căutam cîte o insignă veche, cîte o piatră cu urme de frunze, din cretacic. Fata se plimba și ea singură pe acolo, probabil nu-i plăcea nici ei soarele, în
ÎN AFARA SOARELUI de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383062_a_384391]
-
-un graur, Cu pene rubinii și cioc de aur. Prin iarbă, de sub lemn și rumeguș, Se-agită câte-un cărăbuș de pluș, Iar luna se aprinde-n colț de cer Și cerul își desprinde-o stea de fier. Privesc la melci sticloși și fără case, La fluturii de noapte de mătase; Spre-un cerb cu stea în frunte mă îndemn, Prin vântul, întețindu-se, de lemn. Apoi mă uit subit în calendare, ... Citește mai mult Sub podul de cobalt apare-o
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]