1,491 matches
-
prezentă la naștere, să se dezvolte Într-un mod mai mult sau mai puțin uniform și să parcurgă anumite trepte În evoluția sa, să progreseze continuu până la sfârșitul vieții sau, cu timpul, să Înceapă a degrada (de exemplu, capacitatea de memorare scade după vârsta de 25 de ani) etc. Schema din figura 2 permite o mai bună Înțelegere a dezvoltării capacităților. V.3.3. Transformarea Evocând transversalitatea și caracterul evolutiv al unei capacități, nu am vorbit despre cea mai importantă caracteristică
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
Înainte de a reveni asupra problematicii cunoașterii enciclopedice implicate în descriptiv, trebuie precizat că recunoașterea și stabilirea unui nucleu descriptiv ierarhic joacă un rol esențial în tratamentul cognitiv al unui text sau al unei simple secvențe descriptive. Se pun probleme de memorare, de înțelegere, de (re)producere, ca și în cazul povestirii. Scheme preconstruite, stocate în memoria pe termen lung și legate de cunoașterea lumii (lumea fictivă a benzilor desenate, din exemplul următor), ce ne permit să-i recunoaștem pe Popeye și
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de elemente grupate în jurul unui centru tematic pe care noi îl desemnăm cu noțiunea de temă-titlu, subliniind funcția cea mai curentă a oricărui proces de titraj al unui text, adică crearea unei așteptări și demarajul unui proces de înțelegere și memorare care favorizează lectura. Cuvinte-titlu ca /automobil/ sau /faleză/ sau nume proprii ca /Popeye/, /Olive Oyl/ sau /Château de Chambord/ fixează un cadru (frame), determină un orizont de așteptare legat de prezența și funcția elementelor previzibile. Descrierea, ca text coeziv, este
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
un singur glas, răsuflarea puternică și prelungă a unui eșapament de aburi ce nu se vedea. Atunci omul desluși o gură de mină. Anumite lucrări de psihologie cognitivă confirmă faptul că prezența unei teme-titlu face întotdeauna textul mai lizibil-comprehensibil (chiar dacă memorarea unei descrieri este cu mult mai dificilă decît cea a unei povestiri de aceeași lungime). Aceasta ne determină să presupunem că a rezuma o secvență descriptivă înseamnă a da o denumire (tema-titlu) ce condensează expansiunea textuală. Macrostructura semantică rămîne să
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
tendinței naturale a omului către cunoaștere" și respins în mod special integrarea profesională ca motivație pentru învățare, argumentând că educația pentru angajare reduce repede școlarizarea la o activitate plictisitoare și lipsită de farmec. Accentul prea mare pus pe teorie și memorare reduce de asemenea bucuria de a învăța. În schimb, a afirmat Comisia, accentul ar trebui să cadă pe învățare pentru sine. Sistemele educaționale nu ar trebui să fie preocupate de realizarea unui echilibru între școlarizare și nevoile pieței muncii. Accentul
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
simptomele copiilor cu sechele parteucefalice sunt : hipermobilitatea, fuga fără scop, instabilitatea emoțiilor, instalarea rapidă a oboselii, perseverența în joc și lipsa de adaptare la nou. La vârsta preșcolară caracteristicile lor sunt : instabilitatea atenției, capacitatea redusă de concentrare, capacitatea slabă de memorare, incapacitatea formării conceptului de număr și a deprinderilor de calcul. d)insuficiențe de tip disfazic : afazia sau alalia (tulburări de limbaj) și imaturitatea, respectiv inadaptibilitatea școlară Semnele acestei insuficiențe apar în limitele utilizării limbajului oral ca mijloc de comunicare interpersonală
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
evitarea situațiilor de conversație și refugiul în starea de mutism. În ajunul școlarității copilului se evidențiază fenomenul de reactualizare greoaie a vocabularului, ,,căutarea cuvintelor’’ în procesul de comunicare sau vocabularul redus, limitarea comunicării la propoziții simple, telegrafice și altele, incapacitatea memorării unui text. În ajunul vârstei de 6 - 7 ani, persistența cea mai mare o au tulburările de orientare spațială și insuficiențele psiho-motorii. Ca urmare a unei atitudini pedagogice neadecvată, acești copii dislexici - disortografici, devin cazuri tipice ale insuccesului școlar. 3
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
caracterul concret intuitiv și acțional al gândirii școlarului mic, la care acțiunea mintală derivă din acțiunea externă, pur obiectuală (cu deosebire în clasele I - II). Această metodă tradițională capătă noi valențe formative în didactica modernă, deoarece nu mai urmărește doar memorarea și reproducerea unor date, ci, prin reprezentarea figurativ - ideatică a unui fenomen, obiect sau proces, facilitează înțelegerea profundă a esenței existenței și legității fenomenului în sine. Modelul reprezintă, deci, o simplificare, o schematizare, un extras sau o aproximare a realității
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
dicta sunt cele din abecedar, la care, cu timpul, se pot adăuga altele noi al căror înțeles trebuie explicat în prealabil. În dictarea propozițiilor, în perioada alfabetară, se respectă următoarele etape : -rostirea propoziției de către învățător; -repetarea propoziției de către elevi în vederea memorării, a sesizării și reținerii intonației; -autodictarea propoziției cuvânt cu cuvânt; -recitirea propoziției de către învățător și urmărirea felului cum a fost scrisă de către elevi; -efectuarea autocontrolului prin citirea în șoaptă a propoziției de către fiecare elev, depistarea eventualelor greșeli și corectarea lor
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
mod deosebit atenția elevilor pentru transpunerea corectă a fenomenelor ortografice sau gramaticale pe care le include. Transcrierea este o activitate mai dificilă decât copierea deoarece literele de tipar trebuie transformate în litere de mână. Activitatea de transcriere implică procesele : citirea, memorarea, scrierea. Activitatea de transcriere, fiind mai dificilă, se începe mai târziu, când elevii sunt capabili să o realizeze. Activitatea de transcriere, ca și cea de copiere, se încheie cu autocontrolul (recitirea fiecărui cuvânt, efectuarea corectării). Exerciții lexicale Din categoria acestor
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
interesul Toți elevii pot învăța, dacă profesorii, părinții, cei care le oferă suport sunt pregătiți să le arate cum să învețe, să le propună programe pentru valorificarea și dezvoltarea stilului de învățare și a abilităților transferabile: comunicarea, lucrul în echipă, memorarea, organizarea timpului, rezolvarea de probleme, negocierea, ascultarea, creativitatea, lucrul cu computerul, etc. XIX. COPIII, PĂRINȚII ȘI MASS MEDIA Mass media ocupă un loc din ce în ce mai important în viața elevilor. Computerul și televizorul pot să-i hipnotizeze pe părinți, dar copiii sunt
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
mai educabilă decât inteligența sau gândirea. În plus, deși nivelul intelectual prezintă o anume stabilitate încă din adolescență, educația poate influența eficacitatea acestei dimensiuni dacă elevul este antrenat în igiena învățării, care se referă la diversele strategii de învățare și memorare eficientă. În concluzie, segmentul noncognitiv este mai susceptibil de a fi modelat educațional. Dar apar și aici diferențe: dacă atitudinile, interesele și motivația se dovedesc extrem de influențabile, nu același lucru se poate constata în cazul temperamentului. Pe traseul ontogenetic, permeabilitatea
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
suita mecanismelor neurofiziologice, roluri importante, atestate experimental, s-au dovedit a avea: funcționalitatea substratului morfofuncțional, definită prin: capacitatea de engramare a neuronului (stabilită pentru experiențe ce transcend o generație Gavrilă, 1987), plasticitatea circuitelor neuronale complexe cu rol în învățarea prin memorare (învățare mnezică), potențialul de acțiune al creierului (limbajul creierului); funcționalitatea blocurilor integrative ale creierului (formațiunea reticulată, hipotalamusul, talamusul, sistemul limbic ș.a.), cu funcții în modularea tonusului scoarței cerebrale, în reflexele de orientare, în conduitele verbalizate, în atenție, în manifestările emoționale
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
cu atribute mai mult sau mai puțin distincte, dar cu o valoare de utilitate minimă pentru subiect; codajul și/sau (re)codajul, filtrarea, procesarea, exersarea, rezolvarea, creația, valorizând atât experiența personală, cât și noile instrucțiuni; acest sistem operator ia forma memorării, retenției, stocajului prin conservarea valorilor structurale de bază (în schemecadru) ; rechemarea, regăsirea și adaptarea mentală, fizică sau mixtă a rezultatelor fazei anterioare sub forma cerută/solicitată și posibil exprimabilă (cunoștință, imagine, mișcare, abilitate, competență, atitudine personală) ; evaluarea primelor forme substanțiale
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
Schroeder, Ostrander, 2000; Potolea, 1989; Siebert, 2001) seturi de strategii, metode și tehnici vizând: lectura științifică; studiul/abordarea textelor școlare; realizarea/abordarea compozițiilor orale (intervenția, alocuțiunea, discursul) și scrise; comentariul de text/interpretarea textelor școlare și nonșcolare; dezvoltarea motivației învățării; memorare eficientă (mnemotehnici); codarea, encodarea, activarea și transferul algoritmilor și schemelor de învățare; analiza și interpretarea mesajelor produse în diferite tipuri de comunicare; abordarea mathemagenică a textelor școlare ; abordarea metacognitivă a sarcinilor de învățare (conceptualizate, declarative, procedurale, de elaborare, condiționale și
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
percepțiile spațiale, conceptele intuitive (sintetice), problemele atipice, creative, bazate pe analogie. Emisfera cerebrală stângă conduce capacitățile analitice, controlează procesele gândirii și limbajul articulat, asigură performanțele la scris, citit, calculat, în acțiuni tehnice complexe, fiind eficientă in analize logice și în memorarea pe termen scurt, atipică. Pentru studierea fizicii și a matematicii, implicarea emisferei drepte este de circa 56%, fiind deci superioară emisferei cerebrale stângi, căreia îi revine 44%. Printre recomandările practice ale teoriilor învățării cităm: învățarea să înceapă cu stabilirea unui
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
memorie pentru a fi utilizată în alte ocazii. Stocarea dacă nu este necesară imediat, informația însușită intră mai întâi în memoria operativă ( de scurtă durată), cu o retenție de câteva minute și apoi în memoria de durată nelimitată. Învățarea prin memorare și reproducere nu epuizează învățarea în general (care este mai complexă), dar este considerată nucleul învățării școlare. Capacitatea de stocaj informațional este în acest caz o caracteristică importantă a învățării. Actualizarea este etapa de utilizare a informației însușite, fiind cea
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
reproducerea informației stocate în memorie, ci operarea cu aceasta, transferul cunoștințelor în contexte diferite de cel în care a fost oferită inițial informația respectivă. Se constată deci că etapele de învățare cognitivă sau propriu zisă și cele de reamintire sau memorare se suprapun parțial, actul cognitiv continuându-se și după transferul în memorie al informației. Actul cognitiv se îmbogățește prin însușirea de către subiect a altor informații, cu care cea anterioară se corelează, ducând la reorganizarea sistemului de cunoștințe asimilate . II.1
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
constată la elevii hiperemotivi, care se mobilizează energetic excesiv pentru orice învățare, ce are ca efect o risipă de energie și scăderea generală a performanței. Pentru stimularea motivației învățării, se recomandă: precizarea naturii sarcinilor (obligatorii sau facultative), a finalității acestora (memorare, înțelegere, aplicație, transfer), și modul de evaluare (orală, scrisă, test, probleme); evitarea sarcinilor controlabile imediat, ca elevul să se angajeze în sarcini complexe și de durată, pe câteva lecții; crearea, la elevii mai slabi, a unei motivații suplimentare, prin emulație
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
de interes) și de a diminua concomitent informația de la alte surse colaterale, ce nu interesează acțiunea în curs de desfășurare. Selectivitatea indică în ce mod se distribuie atenția între diferitele elemente ale câmpului de stimuli și se manifestă prin performanțele memorării, gândirii și învățării. Formarea și dezvoltarea atenției elevilor pentru activitatea de învățare se obține prin anumite metode și tehnici, din care desprindem următoarele recomandări: captarea atenției, la începutul lecției noi, se face prin evidențierea elementelor interesante și de noutate ale
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
prezentare a conținutului de învățat, deoarece ritmul prea alert nu poate fi urmărit, iar cel prea lent duce la dispersarea atenției. Fixarea sau repetarea necesită un ritm mai rapid decât cel necesar prezentării inițiale a respectivului conținut. II.1.6. Memorarea și procesele mnezice de învățare Din literatură se cunoaște că învățarea prin memorare permite reținerea a 10% din ce este citit, 20% din ce este auzit, 30% din ce este văzut, 50% din ce este văzut și auzit simultan și
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
iar cel prea lent duce la dispersarea atenției. Fixarea sau repetarea necesită un ritm mai rapid decât cel necesar prezentării inițiale a respectivului conținut. II.1.6. Memorarea și procesele mnezice de învățare Din literatură se cunoaște că învățarea prin memorare permite reținerea a 10% din ce este citit, 20% din ce este auzit, 30% din ce este văzut, 50% din ce este văzut și auzit simultan și circa 90% din ce este spus și făcut simultan. După natura organelor de
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
de mai multe tipuri: voluntară și involuntară, operațională și de lungă durată, vizuală, auditivă, logică, numerică, etc. Se constată că legile, principiile, generalizările, schemele și aplicațiile se rețin mai bine decât faptele, formulele și conceptele strict particulare. Metoda de învățare (memorare) poate fi globală, în care tot conținutul este memorat global, nediferențiat, și metoda parțială, în care materialul este fragmentat și memorat pe porțiuni succesive, care în final sunt asamblate; pentru un conținut de mică întindere metoda globală este mai eficientă
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
materialul este fragmentat și memorat pe porțiuni succesive, care în final sunt asamblate; pentru un conținut de mică întindere metoda globală este mai eficientă, dar pentru un volum mare de memorat, fragmentarea se dovedește necesară. Repetiția este elementul esențial al memorării. Este indicată repetiția în forme variate, în contexte diferite față de cel inițial, pentru a se pune în valoare conexiunile care se pot stabili între elementele ce se memorează și sistemul deja existent de cunoștințe. Se recomandă eșalonarea în timp, prevăzută
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
contexte diferite față de cel inițial, pentru a se pune în valoare conexiunile care se pot stabili între elementele ce se memorează și sistemul deja existent de cunoștințe. Se recomandă eșalonarea în timp, prevăzută cu pauze și reveniri, mai eficientă decât memorarea concentrată folosind același interval de timp. Materialul este mai bine reținut dacă subiectului i se precizează după cât timp i se va cere să reproducă cele memorate. Se constată că după intervalul de reținere solicitat, uitarea se instalează rapid, ca și cum s-
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]