905 matches
-
completat În acea fișă la Ana Niculăiasa, Înv. gr.I, născută 1907). Pe 16 mai am fost În Suceava. Doream să te Întâlnesc, dar la ora când m-am Înapoiat de la tov. prof. M. Iacobescu nu mai erai la Casa memorială unde lucrezi, iar eu n-am mai rămas pentru a doua zi. Cu deosebită mulțumire și doriri de bine, M. Niculăiasa 7 (Lămășeni, 20.7.1986) Stimate tov. Eugen Dimitriu, Suceava În vederea reeditării lucrării ZONA FĂLTICENILOR - apărută la Ed. Litera
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
dea, deoarece nu credeau cei de la județ, că În acea casă de pe strada Libertății nr. 3, fostă Germană, a locuit actorul Jules Cazaban! știți că prof. univ. dr. Gh. Macarie era rudă cu pictorul Dimitrie Hârlescu, care avea o placă memorială pe str. Maior Ioan, dar care placă a dispărut? Am mare nevoie de lista celor peste 150 de case memoriale din Fălticeni, să umblu cu proprietarii ca să-și facă actele, și să meargă la județ, la Direcția Județeană de Cultură
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Județean de Cultură și Educație Socialistă, apoi, până la pensionare, directorul Bibliotecii Județene. 410 Vasile Nistoreasa, prof. de limba română, din Fălticeni, director al Casei de Cultură și al Comitetului Orășenesc de Cultură și Educație Socialistă. Din 1988, muzeograf la Casa memorială „Mihail Sadoveanu”, de pe Ulița Rădășenilor. Pensionat de la Biblioteca municipală „E. Lovinescu”. 866 (Fălticeni, 1 iulie 1969) Dragă domnule Eugen, Mi s-a făcut dor de mata, ai deprins Fălticenii rău, și aștepta să te vadă. Vreau să te rog, să
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
se Înstrăina lucrările artistice și documentele, unele dintre ele de reală valoare. I-am sugerat acestuia să organizeze din când În când câte o expoziție Tatos. Aveam În vedere și mobilier de epocă, ce ar fi putut ajunge la Casa memorială „Mihail Sadoveanu”, care după părerea mea are și piese mai slabe... Muzeu la Copou, Muzeu la Vânători-Neamț, colț impozant la Casa Pogor, altul la Muzeul Literaturii Române În București, e firesc să nu mai ajungă piese originale. Mobilierul existent la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ținea la punct evidența scriitorilor. La d. Gafița am fost și mi-a făgăduit, că va trimite tot ce are 529 Prof. Sorin Gorovei se gândea, de comun acord cu tânărul istoric, fiul său, să organizeze În timp o casă memorială „Artur Gorovei”. Acesta este motivul pentru care n-a dat nimic, deși folcloristul e prezent În „Galerie”. 530 Scriitorul Mihail șerban, originar din Fălticeni. 916 Muzeului 531. Am făcut și ceva progres În chestiunea „Dragoslav”532. Mi-a spus că
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Muzeul din casa Lovineștilor. 534 Însoțind-o pe d-na Maria-Luiza Ungureanu la doamna Profirița Sadoveanu, aceasta ne-a dat câteva cărți pentru „Galerie”. Peste ani, mai precis În 1988, mult material avea să se reverse la Fălticeni, pentru Casa memorială de pe Ulița Rădășenilor. 917 București. Cele două fiice ale lui Schächter, (Malca și Surica) mi-au fost eleve la liceul Flt. Îmi pare bine că Muzeul pentru lit. și artă e pe mâini bune și Dv. Îl conduceți ca specialist
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
asemenea ai mei și cumnatul Schweitzer când i-am trimis mesagiul matale. Cu o prietenească strângere de mână, V. Tempeanu 28 Bft. 20 dec. 1971 Iubite domnule Dimitriu, Dra Elena Râpeanu, nepoata scriitorului Dragoslav, se plânge că se ruinează casa memorială dacă nu e acoperită cu draniță și cu toate făgăduielile celor din Flt. - cei mai mulți străini de localitate - nu poate căpăta dranița necesară (firește s-o cumpere) de nicăieri, fiind nevoită În cele din urmă s-o acopere cu tablă, stricându
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
cu șefii din Suceava șimi unesc rugămintea cu a drei Râpeanu să pui o vorbă bună pe lângă dânșii, să-i aprobe dranița necesară pentru Învelitul casei, care, În cele din urmă, tot a orașului va fi, luând numele de „casă memorială Dragoslav”. Când vii mata la București și Buftea? În orice caz să lași să treacă 936 marea aglomerație pe calea ferată. Urări de bine familiei și matale de la ai mei și de la cel ce te prețuiește. V. Tempeanu 29 Telegramă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
prin București, unde s-a stabilit. 676 E vorba de Constantin Cardaș, institutor, fratele scriitorului Gh. Cardaș, din Fălticeni. 677 Avocatul Constantin Ghelemé, fiul colonelului din primul război mondial. Coleg de gimnaziu la „Alecu Donici”, cu Aurel Băeșu. 1015 Casa memorială a oamenilor de seamă din Fălticeni, pe care am avut cinstea s-o vizitez În frumosul octombrie din acest an, mi-a răscolit profund sufletul, la glasul amintirilor... Începând cu cei cari mi-au pus Întâi pana-n mână - În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
10. Membru În colegiul de redacție al revistelor « Pagini bucovinene », « SUCEAVA-Anuarul Muzeului Județean », « Țara fagilor », Suceava. 11. Preocupări temeinice de genealogie, remarcate În scris de acad. Constantin Ciopraga. 12. Muzeograf (1975-1985) : la Muzeul de Istorie Suceava (1975-1978) și la Casa Memorială Simion Florea Marian (1978-1985). CĂRȚI PUBLICATE 1. știința În BucovinaGhid bibliografic, vol.II, 1983, Ed. Bibliotecii Judetene, Suceava ( in colaborare). 2. știința În BucovinaGhid bibliografic, vol.III, 1984, Ed. Bibliotecii Județene, Suceava ( În colaborare). 3. Simion Florea Marian și corespondenții
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de Litere a Universității „Al. I. Cuza”, secția rusă-română (1991-1992), dar ulterior frecventează Facultatea de Filosofie de la aceeași universitate, absolvită în 1997. Va lucra ca supraveghetor la Casa „Vasile Pogor” din Iași (1990-1992), iar din 1997 devine muzeograf la Casa Memorială „Vasile Alecsandri” din Mircești și la Casa Memorială „Otilia Cazimir” din Iași. În 2001 face o specializare în muzeologie la București. Debutează în 1986, cu versuri, la „Convorbiri literare”, iar editorial cu volumul Poeme, apărut în 1995. Colaborează, de asemenea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289810_a_291139]
-
rusă-română (1991-1992), dar ulterior frecventează Facultatea de Filosofie de la aceeași universitate, absolvită în 1997. Va lucra ca supraveghetor la Casa „Vasile Pogor” din Iași (1990-1992), iar din 1997 devine muzeograf la Casa Memorială „Vasile Alecsandri” din Mircești și la Casa Memorială „Otilia Cazimir” din Iași. În 2001 face o specializare în muzeologie la București. Debutează în 1986, cu versuri, la „Convorbiri literare”, iar editorial cu volumul Poeme, apărut în 1995. Colaborează, de asemenea, la „Cronica”, „Dacia literară”, „Poesis”, „Ateneu”, „Luceafărul” ș.a.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289810_a_291139]
-
și alt mod de a explica lumea, în afară de cel miciurinist. Când am descoperit apoi, în Revista „Vasile Adamachi” prezentarea detaliată a gândirii lui Mendel, am simțit cu adevărat ce înseamnă oprimarea științei de către politică. La Jena, la Vila Meduza, casa memorială a lui Ernst Haeckel, titanul evoluționismului, am avut momente de adevărată exaltare spirituală. Când a aflat ghida că suntem studenți români, a căutat să ne vorbească în mod special de cei trei elevi și doctori ai lui Ernst Haeckel: Grigore
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
oraș Valparaiso, declarat de U.N.E.S.C.O. în Patrimonul cultural al umanității. Este cel mai important port al țării și este numit "San Francisco al Americii de Sud", deoarece este așezat pe pantele Anzilor având vedere la Oceanul Pacific. Aici se află Casa memorială a poetului Pablo Neruda. În ordinea importanței urmează orașul Vina del Mar, cea mai frumoasă stațiune turistică din America de Sud. Insula Paștelui (Rapa Nui), este un teritoriu special al Statului Chile, anexat în anul 1888, faimoasă pentru cele 887 statui gigantice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
Bacău și de împrejurimi (mi se pare că mă las furat de timpul care a fost extraordinar, că dacă ar fi plouat...) și-mi pare rău că Festivalul se va ține tot mai rar sau va fi suspendat iar casa memorială dărîmată, așa cum se zvonește. Aștept veștile d-voastră. Salutări colegilor de redacție. Cu cele mai bune urări, din partea mea și a soției. Ion Maxim </citation> (13) <citation author=”Ion Maxim” loc="[Oradea]" data =”28 februarie 1978”> Dragă domnule Călin, Răspund
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
VasiliuBirlic, Jules Cazaban, graficianul Eugeniu Ștefănescu, pictorul Aurel Băeșu, sculptorul Ion Irimescu, inginerul Leonida cu o adevărată trenă de academicieni, ca să nu vorbim decât de personalitățile de notorietate națională. La tot pasul întâmpini în Fălticeni case pe care o plăcuță memorială te înștiințează că pe aici se plimbă umbra unei celebrități. Nici nu știu dacă există în țară o densitate mai mare pe metru pătrat de amintiri pioase. Acolo se află Dumbrava Minunată și Nada Florilor. Târgul nu era ocolit de
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
alți patrioți albanezi, între care și aromâni, a plecat la Viena, și, prin Triest, a sosit la Vlora unde a ridicat steagul independenței Albaniei, el devenind primul prim-ministru al Albaniei. Hotelul Continental din București găzduiește, în prezent, o placă memorială consacrată acestui eveniment pusă de primul ministru albanez Fatos Nano în noiembrie 2003. Este cunoscut entuziasmul cu care Tache Ionescu, fost ministru de externe și prim-ministru al României, a salutat în ziarul "Dimineața", din 1 decembrie 1912, Albania, noul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
înfruntat timpul cu dârzenie și demnitate, fiind distrusă din temelii într-un veac luminat... nu se prea știe de ce. Și de cine. Că nu ostașii scoși la treabă poartă vina. Mă-ntreb dacă n-ar fi cazul ca, pe placa memorială așezată pe locul fostei Academii Mihăilene, alături de informațiile încrustate în marmoră, să se graveze și numele demolatorilor. Vorba cronicarului: "ca să se știe..." * L a adresa "carte.net" am dat peste un soi de curriculum ironico-nostalgic, postat de reprezentanții generației 70-80
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
și alt mod de a explica lumea, în afară de cel miciurinist. Când am descoperit apoi, în Revista „Vasile Adamachi” prezentarea detaliată a gândirii lui Mendel, am simțit cu adevărat ce înseamnă oprimarea științei de către politică. La Jena, la Vila Meduza, casa memorială a lui Ernst Haeckel, titanul evoluționismului, am avut momente de adevărată exaltare spirituală. Când a aflat ghida că suntem studenți români, a căutat să ne vorbească în mod special de cei trei elevi și doctori ai lui Ernst Haeckel: Grigore
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
numărul de telefon sau alte relații, că nu mai au pe nimeni în sată mă rog, depărtați cu totulă Satul se depopulează, dar biserica rămâne. Poate, la reevaluarea pământului bun pentru agricultură să redevenim măcar ce-am fost... O placă memorială, o carte „GIURGIOANABACĂU, Sat Biserică Oameni”, o aniversare mai deosebită poate pot alimenta dragostea (și considerația, prețuirea) pentru CE A FOST. Am vrut cartea ca un stop-cadru pe actualitatea localității, sprijinită de devenirea istorică și biserică, adică ortodoxismul declarat sat
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
Giurgioana, comuna Podu Turcului. Fixarea se va face cu bolțuri în zid. Am înștiințat anterior de manifestarea prilejuită, îndeosebi de aniversarea celor 150 de ani de la sfințirea bisericii și am solicitat binecuvântarea și un mesaj al P.S. Episcop. Pe placa memorială va fi următorul conținut: SPRE NEUITARE: 1531 Atestarea satului 1809 (înainte de) prima biserică 1861 Sfințirea bisericii Sf. Voievozi Mihail și Gavril 1904 Prima școală în comună 2011 Sărbătoarea satului 103,3 fm  Studioul TV Vaslui online Prietenul de care
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
Umorului „Constantin Tănase”, Vaslui 40). Ioan Dănilă, „TV.V.-15... explozia...”, Cotidianul „Deșteptarea”, 28 mai 2010, Bacău. FILM: „A fost sau n-a fost” (filmul lui Corneliu Porumboiu, consacrat lui D.V.M., an 2006), premiat la Cannes, s.a., ș.a. TEXTUL de pe placa memorială fixată cu ocazia acestei sărbători SĂ NE AMINTIM: 1531 Atestarea satului. 1809 (înainte de) prima biserică 1861 Sfințirea bisericii Sf. Voievozi Mihail și Gavril. 1904 Prima școală în sat; 2011 Sărbătoarea satului (de hram): Slujbă, sobor de preoți Dezvelirea plăcii comemorative
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
ou méconnaissances d'ordre symbolique. Finalement, est-ce cela que vous appelleriez la réalité ? JL: Sans aucun doute. C'est ce que tout le monde appelle la réalité32. Viena, orașul nașterii psihanalizei, oferă vizitatorilor nu numai stela lui Freud și casa memorială (de la a cărei ușă am fotografiat monograma-logo a cuplului, inserată sub titlul acestui capitol) ci și o asociere inedită a muzicii cu scrierea. Nu-i voi ceda cuvântul contra-opinentului meu fără a te plimba, Cititorule, prin acel loc, contra-balansare a
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Cazaban și muzica - Fișier, „Zori noi”, Suceava, an. XXVI, nr. 7481, 9 ian. 1972, p. 3. 43 A căzut pradă flăcărilor partea de casă, cu fața spre stradă. A scăpat coada T ului, pe care s-a pus o placă memorială ce amintește de copilăria lui Vasile Savel. Mai târziu, după stabilirea sa la București, revenea vara la Fălticeni, la rude. Un oaspete nelipsit în această casă era scriitorul Mihail Sadoveanu, care locuia doar peste drum, la soția sa, Ecaterina Bâlu
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
strânge cât mai multe date despre șugubățul povestitor de la Humulești, trăitor o vreme pe meleaguri fălticenene și ieșene. Trecând în revistă cunoștințele despre trecerea lui Creangă prin Fălticeni, vă pot spune că pe Ulița Rădășenilor se păstrează casa (cu plăcuță memorială), ridicată aidoma în locul celei a lui Pavel Ciubotaru, la care au locuit catiheții. Editura Meridiane a scos acum câțiva ani o carte poștală ilustrată, menționând în mod eronat: „Casa în care a locuit Ion Creangă, pe când era elev la Școala
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]