1,294 matches
-
puterea, nici mărirea lui nu durează. Când se crede invincibil și, în consecință, se întrece pe sine în aroganță, norocul îl părăsește, doctorul ajungând din nou calic. Nu numai teatrul lui V. va reveni în actualitatea literară postum, ci și memorialistica, din care fragmente răzlețe apăruseră în „Sburătorul”, „Curentul familiei”, „Rampa” și ultimul mult mai încoace, în 1979 (în „Manuscriptum”). Șerban Cioculescu își amintește a-l fi auzit citind un capitol în cenaclul lui Lovinescu: „Voinic, în puterea vârstei, cu un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290417_a_291746]
-
poeme în proză (Nebuniile vântului, Focul meu vorbește, Frunzele). Diversificată și îmbogățită astfel, creația poetică a lui C. se detașează totuși prea puțin de aceea a confraților din plutonul simbolist. Meritele scriitorului nu sunt amplificate decât în mică măsură de memorialistica sa. De vorbă cu trecutul... mai curând decepționează. De la cel direct implicat în importante evenimente literare și politice erau de așteptat mărturii revelatoare. În fapt, puține sunt astfel și ele se circumscriu mai ales vieții literare bucureștene dintre anii 1905
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286537_a_287866]
-
se circumscriu mai ales vieții literare bucureștene dintre anii 1905 și 1916 și celei craiovene de după primul război mondial. În rest, C. urmează cu obediență absolută „linia” partidului. Omisiunile și mistificările, utilizarea deseori a limbajului „de lemn” frapează chiar în raport cu memorialistica altora publicată exact în aceeași vreme. SCRIERI: Spre Cetatea zorilor, Târgoviște, 1912; Altare nouă, București, 1915; Fericirea celorlalți, Craiova, 1920; Povestiri pentru tine, București, [1924]; Lauda vieții, București, 1945; Poezii alese, București, 1957; Versuri, București, 1967; Al. Dobrogeanu-Gherea (în colaborare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286537_a_287866]
-
pentru copii. În 1974 a publicat impresii de călătorie în volumul Ochii și lumea (1974, Iași, Editura Junimea), care dezvăluie două fațete inedite ale dramaturgului, acelea de grafician și de om de artă pasionat. A mai publicat un volum de memorialistică Neștiuta strălucire (Iași, f.a.) Dincolo de activitatea de creație, scriitorul Andi Andrieș a fost un om al cetății culturale, în care s-a manifestat ca om activ și de inițiativă. Era un mare iubitor și colecționar de artă. A fost membru
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
foarte incertă azi) a oamenilor de bine se dovedesc cu nimic mai puțin numeroși ori mai puțin nocivi decât ipochimenele din tabăra celor pe care numai oameni „de bine” nu aveam motive să-i numim. Un simptom înspăimântător îl constituie memorialistica acestui moment. Că are ori nu ceva important de împărtășit lumii, că a ieșit ori nu încă dintr-o pubertate spirituală, că a înțeles ori nu ceva din întâmplările mai mari ori doar din cele mărunte prin care a trecut
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
Cum eu părăseam România abia pe 24 iulie 1985, adică după nouă luni de la însemnările diaristului, acel „acum, când este exilat” al Domniei sale vorbește de la sine despre potlogăria la care se pretează. Există sute de exemple de acest fel în memorialistica românescă scrisă azi și datată ieri, alaltăieri ori chiar răsalaltăieri... Uneori, mă întreb dacă această industrie a falsei memorialistici nu este o reacție la constatarea, atât de adevărată, că pe timpul dictaturii nu ne-am învrednicit nici măcar de curajul literaturii de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
este exilat” al Domniei sale vorbește de la sine despre potlogăria la care se pretează. Există sute de exemple de acest fel în memorialistica românescă scrisă azi și datată ieri, alaltăieri ori chiar răsalaltăieri... Uneori, mă întreb dacă această industrie a falsei memorialistici nu este o reacție la constatarea, atât de adevărată, că pe timpul dictaturii nu ne-am învrednicit nici măcar de curajul literaturii de sertar, curaj fie el practicat și sub forma unor simple note de jurnal. Însăilăm azi ceea ce ne iluzionăm că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
o fac decât oamenii de proastă calitate. Oameni de bună calitate, ca Domnia sa și alți colegi de CC ori MAN, au altceva de făcut. Văd ceva mai mult decât neobrăzare în asemenea „memorialistică” și mă întreb ce ne va aduce memorialistica de mâine, produsă de vajnicii campioni ai corectitunii politice de azi. După 14 ani de la acel decembrie 1989, continuă să se găsească explicații și scuze pentru mai toată lumea - torționari, asasini, agenți KGB, membri ai Securității practicând poliție politică, informatori plătiți
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
și operei lui Eminescu, autorul dicționarului oferă astfel și o orientare privind receptarea critică a poetului. Este atent și la receptarea critică din timpul vieții lui Eminescu, de asemenea la revistele în care se vorbește despre el, precum și la o memorialistică esențială, întreținută de diverși scriitori (ca și de alte persoane) după trecerea în eternitate a acestuia. Se oferă și un calendar al nașterii sau al morții unor apropiați ai poetului, precum și relații privitoare la familia (părinți, frați ș.a.) poetului. Vorbind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
memorând și clipe fecunde și reversul unor confruntări nu totdeauna reconfortante. Cum cărțile se fac printre și din cărți, mărturisesc norocul pe care l-am avut de a fi dăinuit într-o editură de literatură clasică"); e un fel de memorialistică privind avatarurile muncii sale, ceea ce conferă și calitatea celuilalt aspect al demersului, anume... exegeza eminesciană, pe care o face la limita, foarte exactă de altfel, a unui travaliu de laborator, foarte interesant și incitant. Marginaliile la editarea publicisticii, a traducerilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
de câte ori și pe cine Întâlnește, despre sănătatea nevestei și copiilor tăi, reuși să-l vedem, În sfârșit, membru al Academiei R.P.R., cu panglicuța roșie a Legiunii de Onoare purtată, până mai ieri, la butonieră, astăzi scoasă și pusă deoparte. Sărmană memorialistică românească, cu ce Întâmplări și lume Îi este uneori dat să se ocupe! Aduceți-vă dar aminte de zilele mai de mult, În care, după ce ați fost luminați, ați răbdat grea luptă de suferințe. Apostolul Pavel, [Epistola] către Evrei, 10
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
scurs nesemnificativ, cu ro manțe de dra goste și răzbunări cumplite. În rândurile scrise de mâna talentatului Beldie se află și lumea din Stroești, atât cât a crezut el de cuviință să noteze. Era timpul ca aceste pagini inegalabile de memorialistică să devină bun public, iar Constantin Beldie să-și ocupe locul pe care-l merită În inimile noastre și În istoria literaturii. Prof. univ. dr. ing. Nicolae P. Leonăchescu Președintele Societății Cultural-științifice „Stroești-Argeș“ Stroești-Argeș, 24 ianuarie 1990
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de folclor țigănesc. Marcante însușiri literare (frazare alertă, formulări sugestive, plastice, combinații neașteptate, fericite, de neologisme și neaoșisme, citate seducătoare, referiri percutante de natură teologică, biblică, istorică, inserții de amintiri și anecdote, descrieri de natură, tonalitate sacerdotală) dezvăluie publicistica și memorialistica scriitorului. Acestea caracterizează și stilul jurnalului lăsat de G., publicat postum (1973-1980), deosebit de interesant și valoros din punct de vedere documentar. Elementele esențiale ale literaturii [lui Gala Galaction] sunt deci: epicul popular, romantic, și basmul fantastic plin de eresul creștin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
inedit de V. Voiculescu scris în 1940 și intitulat Nu vă credeți, iar numărul 1-4/2001 conține două poeme inedite de G. Bacovia (Sunt și Dialog). Proza restituită reprezintă în egală măsură un eșantion compozit, mergând de la romanul realist sau memorialistica descriptivistă până la povestirea romantică ori nuvela psihologică. Nume sonore concură la configurarea unui peisaj epic spectaculos. În primele trei numerele din 1970 Perpessicius și Corin Grosu publică romanul sadovenian Mariana Vidrașcu, în numărul 3/1971 sunt incluse pagini memorialistice aparținând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287999_a_289328]
-
epopeii și artificioaselor „legende istorice”, cu „harnașamentul [lor] verbal”, dar și asupra performanțelor din baladele fantastice. În mod curios, este comentat prea puțin Conrad - cel mai valoros poem filosofic românesc până la Memento mori al lui Mihai Eminescu -, plasat totuși, împreună cu memorialistica de călătorie, printre „punctele cardinale în desfășurarea unei întârziate literaturi preromantice” ce au contribuit esențial „la crearea atmosferei poetice în care își făcea ucenicia, influențat de poezia lui Bolintineanu, Mihai Eminescu”. Dacă în studiile de ideologie talentul literar al austerului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288964_a_290293]
-
unora dintre oamenii de cultură însemnați ai epocii. Victor Babeș, B.P. Hasdeu, G. Dem. Teodorescu, I. Mincu, N. Iorga, G.I. Ionnescu-Gion, Gavril Musicescu, Al. Vlahuță, V.A. Urechia sunt autorii unor note de călătorie, descrieri de monumente istorice, pagini de memorialistică despre mari personalități, opinii despre istoria societății românești în diferite epoci ori despre psihologia anumitor pături sociale. Un loc privilegiat îl au artele plastice. Delavrancea și N. Petrașcu studiază pictura lui N. Grigorescu, iar I. Mincu se oprește asupra lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287827_a_289156]
-
principal, cam firav, o poveste de dragoste cu evoluție nefericită, însă cartea rezistă prin observația detaliului, prin valoarea „documentară” privind un mediu uman și prin vigoarea, moderată, a satirei, mai mult picantă decât acidă. Ș. a dat și pagini de memorialistică (Amintiri, 1969), interesante prin scriitorii evocați: Mihail Sadoveanu, E. Lovinescu, Artur Gorovei, I. Dragoslav, F. Aderca, Bogdan Amaru, Ionel Teodoreanu ș.a. Scrieri: Idolii de lut, București, 1935; Infirmii, București, 1936; Nunta de argint, București, [1937]; Câinii, București, [1939]; Grădina lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289631_a_290960]
-
scriituri nonficționale", aparțin "literaturii trăite", constituindu-se într-un "gen hibrid" situat între literatură și istorie. Ca "literatură de frontieră", "paraliteratură", "literatură fără ficțiune", "literatură secundă", aceste scrieri ar defini "un tărâm al nimănui, neputându-se stabili procentual cât din memorialistică reprezintă istorie și cât literatură". Compozițiile din această categorie prezintă un univers/timp prin mărturii directe, sunt fruste, au un grad sporit de subiectivitate, preferă distincțiile tranșante și culorile alb negru. Deși sunt scrise târziu, prin recursul la memoria care
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Academica”, „Adevărul literar și artistic”, „Curierul românesc” ș. a. În 1989 inițiază la Râmnicu Vâlcea, revista „Izvorașul”. A fost distins în 2003 cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru ediția Ioan Slavici, Opere. M. a editat, cu multă aplicație, teatrul, poezia, proza și memorialistica lui Victor Eftimiu, într-o întreprindere cu adevărat impresionantă: Opere, VI-XVIII (1975-1996). A scris și o documentată monografie Victor Eftimiu (1999), în care a găsit tonul potrivit pentru caracterizarea unei producții bogate și inegale. Fiind convins, ca și Victor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288206_a_289535]
-
și mai 1930, sub conducerea unui comitet. Publicația urmărește „dezvoltarea higienica și estetică a orașului, progresul cultural al întregului județ”. Din cele patru pagini, una este rezervată literaturii. Semnează versuri Grigore Dobrinescu, N. S. Mocanu, Cezar Cristea, Al. Bilciurescu; proza memorialistica - N. Deculescu; publicistica - L. S. Belciu, Pompiliu Pasăre, Stelian Tudorică. Într-o suită de articole, N. S. Mocanu se oprește asupra operei lui I. Budai-Deleanu, iar R. I. Opran își intitulează grupajul de articole, Un uitat - Alexandru Macedonski. Paul Theodorescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285166_a_286495]
-
însă remarcabilă și prezintă încredere. De aceeași natură sunt contribuțiile privitoare la Tudor Arghezi (în ipostază de monah și de comentator al ortodoxiei românești) și Al. Mateevici. A alcătuit culegeri din opera lui Galaction (articolele despre Eminescu, publicistica de călătorie, memorialistica, scrierile despre Basarabia). O postfață la „amintirile din gulag” ale preotului Vasile Țepordei desfășoară istoria pe scurt a Basarabiei culturale interbelice și dă un inventar al scriitorilor basarabeni (sau numai născuți în Basarabia) din secolul al XX-lea. SCRIERI: Pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286582_a_287911]
-
nu ca niște aripi cu inducții patetice, cu rezistență la schimbare și nou, ci ca o atmosferă însuflețită de o bogată trăire interioară, de sentimente adânc umane și de interes pentru natură, mediu, culoare, exuberanță, sensibil, disponibilitate. În literatură, de la memorialistica lirică și eseistica epistolară se ajunge la proza plastică, sugestivă ideologic și poetic, în special la Alecu Russo, la comediile lui Alecsandri, de la Farmazonul din Hârlău și Iorgu de la Sadagura la serialul Chirițelor. Nu rămâne niciun ungher din Iașul mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
și avertismentul poetului: Ai tăi suntem. Străinii, / Te-ar pierde, de ar putea. / Dar când te-am pierde, Doino, / Ai cui am rămânea?" * * * În înțelegere cu organizatorii seminarului, am participat și la standul de cărți cu 20 de volume de memorialistică diplomatică, găsite prin biblioteca personală. Este vorba de cărți publicate în ultimii 2-3 ani de diplomați români, aflați la pensie. Evident că, la loc central, se aflau Peregrinările unui diplomat, volum personal de memorialistică, și primele două volume ale Paginilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
cărți cu 20 de volume de memorialistică diplomatică, găsite prin biblioteca personală. Este vorba de cărți publicate în ultimii 2-3 ani de diplomați români, aflați la pensie. Evident că, la loc central, se aflau Peregrinările unui diplomat, volum personal de memorialistică, și primele două volume ale Paginilor din diplomația României, publicate sub egida Asociației Ambasadorilor și Diplomaților de Carieră. Personal, am făcut și o donație de carte, astfel încât volumul Peregrinările unui diplomat a ajuns, atât la personalitățile române prezente la seminar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
și, mai ales, a salvat de la confiscare și distrugere o parte din corespondența lui E. Lovinescu și 13 caiete jurnal. Valoarea caietelor salvate de Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu (viitoarele Agende literare „Sburătorul“) trebuie raportată la importanța pe care criticul însuși o acorda memorialisticii lui, în defavoarea operei literare: „Ca litera tură propriu zisă, cred că din paginile scrise de mine vor rămâne numai volumele de memorii...“ (Radu Bog dan, In trând în litere și cuvinte, citat într-o notă de Gabriela Omăt, în Agendele
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]