46,957 matches
-
pentru care a luat Oscarul pentru Cea mai bună actriță într-un rol secundar, vă reamintesc), în 1978. Co-scenarista era Lillian Hellman, autoarea poveștii pe care se baza lungmetrajul, poveste publicată în volumul Pentimento (una dintre cele trei părți ale memoriilor scriitoarei - n. red.). Ea a fost cea care i-a sugerat regizorului Fred Zinneman ca eu să joc rolul Juliei, iar el m-a văzut și a decis că eram cea mai bună alegere. Prima dată cînd am vorbit față
O artistă veterană by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10524_a_11849]
-
se complică inclusiv la nivel mental. Fragilitatea trupului "închis în pieptul cu balamale", limitările cauzate de accident și de amputările ulterioare conturează o corporalitate capricioasă, problematică, surprinsă în viziuni de coșmar, într-un mod dramatic, dar fără patetism, pendulînd între memorie și vis, între halucinație și reflecție, între resemnare și disperare: "sînt o doamnă care poartă corsete în pat/ bărbații mei sînt bucăți de gips/ alături de care stau nemișcată/ avem o iubire rigidă pe care o las să aștepte/ fals în
Lecturi la zi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/10532_a_11857]
-
forme, trimit nemijlocit spre o lume cu morfologii așezate, puternice și recognoscibile, dînd, de multe ori, senzația ciudată că artistul nu inventează, că imaginația sa refuză consemnele mobilizării și că totul se rezumă la o anumită ordine prestabilită. Artist al memoriei, al reactivării unor imense depozite de forme confirmate, Maitec pare un executor testamentar și un exponent al multor generații a căror existență nu a dobîndit niciodată funcții contemplative. Sculptorul vine acum să răzbune toate infirmitățile unei istorii anonime, mutînd accentul
Sculptori români contemporani by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10525_a_11850]
-
împlinește 80 de ani. Octavian Paler a intrat destul de târziu în literatură, debutând la 44 de ani cu o carte de poeme (Umbra cuvintelor, 1970). Au urmat mai multe volume în care îmbină original formula impresiilor de călătorie și a memoriilor cu eseistica axată pe teme morale și de cultură: Drumuri prin memorie (1972), Mitologii subiective (1975), Apărarea lui Galilei (1978), Scrisori imaginare (1979), Caminante (1980), Viața ca o coridă (1987) ș.a. Romanele Viața pe un peron (1981) și Un om
Octavian Paler: "Criza valorilor nu bântuie numai la Porțile Orientului" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10498_a_11823]
-
debutând la 44 de ani cu o carte de poeme (Umbra cuvintelor, 1970). Au urmat mai multe volume în care îmbină original formula impresiilor de călătorie și a memoriilor cu eseistica axată pe teme morale și de cultură: Drumuri prin memorie (1972), Mitologii subiective (1975), Apărarea lui Galilei (1978), Scrisori imaginare (1979), Caminante (1980), Viața ca o coridă (1987) ș.a. Romanele Viața pe un peron (1981) și Un om norocos (1984) sunt construcții narative complexe, cu încărcătură simbolică, trimițând străveziu către
Octavian Paler: "Criza valorilor nu bântuie numai la Porțile Orientului" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10498_a_11823]
-
avea o sănătate de fier!) * Să ne lovim ușurel cu degetele capul și urechile. Capul este cartierul general al vieții. Dacă zilnic îl lovim ușor cu degetele, efectuând exercițiul intern al lui Dharma „Bătaia Tobei Cerești”, stimulam funcționarea minții, îmbunătățim memoria și, de asemenea, prevenim sau amelioram tiuitul în urechi și bolile Parkinson și Alzheimer - afecțiuni care în zilele noastre însoțesc din ce in ce mai frecvent bătrânețea. * Să ne trecem des degetele prin par. Pieptănarea frecvență a părului cu degetele goale poate stimula circulația
Incredibile sfaturi ale medicinei traditionale chineze, cu ajutorul carora putem trai peste 100 de ani! [Corola-blog/BlogPost/94280_a_95572]
-
amelioram tiuitul în urechi și bolile Parkinson și Alzheimer - afecțiuni care în zilele noastre însoțesc din ce in ce mai frecvent bătrânețea. * Să ne trecem des degetele prin par. Pieptănarea frecvență a părului cu degetele goale poate stimula circulația sângelui, dezvoltă capacitatea mentală și memoria și păstrează culoarea naturală a părului. * Să strângem ușor din dinți de mai multe ori pe zi. Dinții sunt alt semn important al vârstei. Pierderea dinților este asociată adesea cu bătrânețea. Pentru a-i păstra, chinezii din vechime recomandau să
Incredibile sfaturi ale medicinei traditionale chineze, cu ajutorul carora putem trai peste 100 de ani! [Corola-blog/BlogPost/94280_a_95572]
-
al celei căutate prin Odissei: Itaca. Așa s-a întâmplat cu și cu Fundația Ithaca din Altea, creată de un poet belgian entuziast, pornit să traducă și să răspândească-n lume poezia bună, de oriunde ar veni ea. Nu doar memoria îmi este tulburată, ci și sufletul, în timp ce pornesc în vizită spre Fundația Ithaca, cu sediul ei de pe malul Mediteranei, aceeași Mare Nostrum pe care a navigat cândva și Ulisse. Dar dacă mă întreabă ceva ce nu știu? Ce mă fac
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94265_a_95557]
-
Turcia (2001). Dintre lucrările și cărțile publicate amintim câteva: Sociologia și geopolitica frontierei (coautor), 2 volume, 1995; Istoria sociologiei. Teorii contemporane (coautor), 1996 “Rețelele omeniei” și rețelele mistificării, 1997 Enciclopedia valorilor reprimate, 2 volume, 2000 (coautor) Statul și comunitatea morală. Memorii (1904-1910), Traian Brăileanu, (ediție îngrijită, studiu introductiv și repere bibliografice de Dan Dungaciu), 2002 Sociologia românească interbelică în context european, 2002 Națiunea și provocările (post)modernității, 2002 Moldova ante portas, 2005 Cine suntem noi? Cronici de la Est de Vest, Editura
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
depune coroane de flori în fiecare an de 15 martie. Cam ăsta e nivelul de cultură al celor care ”ne conduc”. Da, evident că România ar trebui să forțeze recuperarea averii Gojdu. În acest moment România își bate joc de memoria marelui român ardelean. Cei care ne conduc nu au demnitatea pentru a solicita Ungariei să-și ceară scuze oficial pentru aceste masacre. Doar așa ar putea începe o adevărată reconciliere româno-maghiară. Reconcilierea româno-maghiară nu se poate face în genunchi, așa cum
Interviu cu premiantul – Dan Tanasă [Corola-blog/BlogPost/94267_a_95559]
-
corporație, cât și pentru 6 dintre posturile sale: Radio România și posturile Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio Antena Satelor, Radio România Internațional și Radio România Regional . În același an e lansat proiectul „Apelul pentru salvarea memoriei Radioului” susținut de peste 1.500 de personalități din diverse domenii ale vieții culturale, sociale și politice pentru transpunerea întregii arhive a radioului public în format digital. După doi ani, la aniversarea radioului din 1 noiembrie 2009, începea digitalizarea primului document
Radio România, de 85 de ani în (e)misiune [Corola-blog/BlogPost/94320_a_95612]
-
va fi omagiată trecerea recentă în eternitate a lăutistului lui Kobzos Kiss Tamás din Ungaria, muzician de excepție, care a participat la aproape toate edițiile Festivalului de Muzică Veche de la Miercurea Ciuc, având un rol important în dezvoltarea acestui eveniment. În memoria acestuia vor fi organizate o Masă rotundă și un concert comemorativ. Festivalul de Muzică Veche a luat ființă în anul 1980, la inițiativa ansamblurilor “Barozda” și “Kájoni”. Specialiștii susțin că apariția acestei activități muzicale în orașul Miercurea Ciuc nu este întâmplătoare
Festivalul de Muzică Veche Miercurea-Ciuc: 14-17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/94337_a_95629]
-
să fie indus în eroare. Destul D.P.R.R.P. și-a bătut joc de proiectele cu impact, pe care le-a trimis la coșul de gunoi, precum Lenin pe Dumnezeu. Ar mai fi ceva: îi pasă domnului Angel Tîlvar de ce lasă în memoria sutelor de mii de români din Serbia de Nord-Est, din Voivodina? Până acum, în afară de dispreț și lingușeală, nu știu să fi ,,tezaurizat” ceva de luat în seamă. Cred că i se întâmplă lucru acesta întrucât a împrumutat bastonul de orb
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94348_a_95640]
-
muncitor necalificat la o întreprindere de mase plastice din București, căci era o persoană vizată spre „recuperarea ei” deoarece avea „tinichele de coadă” dar iată că va veni izbăvitorul an anul 1968 când Patriarhul de atunci al Bisericii, de pie memorie Iustinian Marina îl va lua sub ocrotirea sa angajându-l secretar la Institutul Teologic din București și în toamna aceluiași an îi va procura o bursă de studii pentru Heytropp College” de la Oxford apoi Londra, unde în anul 1971 va
Semnal editorial şi Publicistic – Nicholas Buda şi Anastasia (Ana) Buda, Mitropolitul Antonie al Ardealului. Rugul aprins al conştiinţei neamului, [Corola-blog/BlogPost/94341_a_95633]
-
Totuna e dac-ai murit Flăcău ori moș îngârbovit; Dar nu-i totuna leu să mori Ori câine-nlănțuit. (G Coșbuc - Decebal către popor) Acest mesaj a lui Decebal, regele dacilor m-a purtat fulgerător pe tunelul istoriei, și scanner-ul memoriei căuta, căuta acea rugăciune a unui dac, cu siguranță un înțelept cu a cărui gânduri numai Eminescu a putut intra în rezonanță anulând veacurile, aducându-l în prim planul presei sfârșitului de secol nouăsprezece, ca prin intermediul acesteia să ajungă la
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94351_a_95643]
-
M emorie, cultură, semnificații politice și identitare în presa literară a exilului românesc 1. Presa literară a exilului românesc expresie a luptei pentru memorie și identitate Apariția revistelor literare ale exilului românesc nu s-a produs dintr-o necesitate de autoafirmare a unor scriitori dornici de glorie. Cei care au semnat în paginile acestora erau personalități formate, puternice, deja cunoscute. Ceea ce avea să-i
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
din secolele al XVI-lea și al XVII-lea; Sălăgeanu despre Problemele fotosintezei în cercetările sovietice; Barbu Lăzăreanu, rectorul Universității Muncitorești, despre Influența folklorului slav, a celui rus cu deosebire, asupra basmului românesc etc. 1.2.Aculturația totalitară: război împotriva memoriei și dimensiunii identitare Fenomen singular, care nu poate fi înțeles decât ca efect determinat de o sublimă comuniune ivită pe terenul tenacității în afirmarea, susținerea și apărarea valorilor spiritualității românești, revistele literare ale exilului s-au conturat și din perspectiva
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
destinate să funcționeze, în lumea liberă, pentru refugiații români. Ca paradigmă spirituală, specificul lor se concretiza în forme de manifestare capabile să contracareze efectele violentului proces de aculturație totalitară prin care se încerca distrugerea completă a culturii, a istoriei, a memoriei și a spiritualității unui întreg popor. Deosebit de semnificativ este un veritabil îndreptar al scrisului din exil, mărturisit în Cuvânt înainte din numărul 1 al revistei ,,Destin” (Madrid, iunie 1951), în care fenomenul emigrației este descris ca un proces de dezintegrare
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
românească. Referindu-se la evenimentele de natură excepțională sau tragică trăite de individ sau de grup, Tzvetan Todorov sublinia faptul că „devine o datorie: aceea de a-și aminti, aceea de a depune mărturie. /..../ Viața a pierdut înaintea morții, dar memoria câștigă în lupta sa împotriva neantului” (Todorov 1999:16). Fără îndoială că astăzi - încercând să distingem sensurile, nici acum prea limpezi, precum și numeroasele semne de întrebare ce încă mai plutesc pe deasupra evenimentelor veacului XX - suntem, totuși, în situația de a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
să distingem sensurile, nici acum prea limpezi, precum și numeroasele semne de întrebare ce încă mai plutesc pe deasupra evenimentelor veacului XX - suntem, totuși, în situația de a înțelege ceva mai profund afirmațiile lui Todorov care avertizează că, începând din veacul XX, ,,memoria este amenințată” (Todorov 1999: 9). Reală confirmare privind existența unei asemenea primejdii au fost și afirmațiile lui Primo Levi - potrivit căruia - întreaga istorie a Reich-ului milenar nu ar fi fost - la urma urmei decât un amplu război îndreptat împotriva memoriei
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
memoria este amenințată” (Todorov 1999: 9). Reală confirmare privind existența unei asemenea primejdii au fost și afirmațiile lui Primo Levi - potrivit căruia - întreaga istorie a Reich-ului milenar nu ar fi fost - la urma urmei decât un amplu război îndreptat împotriva memoriei (Levi 1989: 31). Afirmația se va fi dovedit perfect valabilă și în cazul când se aplică realităților generate de totalitarismul comunist. Să ne reamintim repetatele demersuri de mistificare și re-inventare a propriei noastre istorii care, în esența lor, nu exprimau
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
re-inventare a propriei noastre istorii care, în esența lor, nu exprimau altceva decât o tentativă obstinată de ocultare a sensului real al unor anumite evenimente și - în ultimă instanță - nu erau altceva decât o operație dirijată de distrugere efectivă a memoriei! Pentru cine este dispus să înțeleagă lucrurile până la capăt, deliberata mistificare a trecutului se instrumenta în scopuri foarte precis determinate. Rezumând considerațiile subtile din textele lui Todorov un aspect apare în toată lumina evidenței: trecutul este - înainte de toate - și unul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
identităților și apartenențelor tradiționale. [...] nevoia de identitate personală se întâlnește cu aceea colectivă; [...] doar construindu-ne un trecut comun putem beneficia de recunoașterea datorată grupului(Todorov 1999: 52). Violentul atac pe care totalitarismul, prin ideologie și teroare, îl declanșa asupra memoriei (atât a celei colective cât și a celei individuale) punea în acțiune un teribil appareil sanglant de la destruction, o industrie de falsificare a conștiinței și deturnare a realității, o fabrică de opinie publică și un despotism dezlănțuite asupra mentalului, o
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
de luptă politică Iată, prin urmare, de ce în presa literară a exilului românesc se remarcă - trăsătură esențială - o deosebit de pregnantă dimensiune combativă. Ea devine astfel un mod permanent de asumare și concretizare a datoriei, obsesiv repetată, privind conservarea și apărarea memoriei. În lipsa unei asemenea poziționări, imponderabila și indelebila amprentă prin care se lasă întrezărită identitatea spirituală a unei națiuni ar fi condamnată la o rapidă și definitivă disoluție. Efect previzibil (reacție prin ricoșeu) manifestările acestei revuistici vor tinde - la fel de constant - și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
1928 prin cartea scrisă de Raymond Duguet O ocnă în Rusia roșie: Solovki, insulă a foamei, a supliciilor și a morții. Era adus în discuție unul dintre primele lagăre, situat în regiunea Mării Albe. În același an fuseseră publicate și memoriile lui Iuri Bezsonov (intitulate Cele 26 de închisori ale mele si evadarea mea de pe Solovki) alături de care se mai puteau adăuga mențiunile asupra lagărelor și a represiunii din URSS dintr-un raport redactat în 1932 de Rafael Abramovici, reprezentant al
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]