667 matches
-
cadre didactice cu experiență în educația specială și în constituirea unor rețele de sprijin în cadrul unei școli. 3.5. Școala și conducerea/managementul școlii incluzive În modelul tradițional, școala este privită ca fiind locul unde are loc învățarea, fără a menaja copiii în fața volumului de cunoștințe, care trebuie asimilat necondiționat și reprodus ulterior. Școala incluzivă este deschisă unor situații stimulative, fiind mai flexibilă și mai variată din punctul de vedere al ocaziilor de învățare; actul învățării nu mai e privit ca
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
și Departamentul Cultelor din perioada 1948-1989, datorată refuzului inexplicabil al conducerii BOR reconfigurează momentele principale ale reinstalării comandamentelor politice comuniste în organismul Bisericii, reînnodând firul subordonării politice a Ecclesiei din perioada dictaturii carliste. Cu toate că între 1944-1947, PCR a căutat să menajeze suspiciunile preoțimii, acțiunile politice și campaniile sistematice de defăimare a teologilor și preoților indezirabili dezvăluiau adevărata față a regimului comunist prosovietic. Se trece la un val de arestări, în special a preoțimii acuzate de legionarism, care ia drumul detenției politice
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
unui război între Austria și Prusia, dar a deschis și calea unei colaborări a celor două puteri în problema orientala 34. Constituirea Triplei Alianțe de la Loo marca, totodată, si o radicală modificare a politicii orientale a Mării Britanii. Nevoită să menajeze Rusia, pentru a o avea, daca nu că aliata efectivă împo 32 Ibidem, p. 249. 33 Cf., si ibidem. 34 Cf., Marian Zgórniak, Die ÎI. und III. Teilung Polens und die Französische Revolution, în "Die Französische Revolution und Europa 1789-1799
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
deoarece acționase în conformitate cu prevederile tratatului de la Tilsit și ale Convenției de la Erfurt (cf., Dimitrie A. Sturdza și C. Colescu-Vartic, op. cît., p. 996). Suedia și Polonia în raporturile acestor state cu Rusia 117. Din acest motiv, tarul era interesat să menajeze cât mai mult cu putință suspiciunile și resentimentele suedezilor 118, desigur, pentru a nu-i lasă să treacă de partea francezilor, în iminentă confruntare militară dintre Rusia și Franța. Acest obiectiv al Rusiei a fost înlesnit, însă, de însuși prințul
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
al Suediei punea secretul păstrat de otomani pe seama temerii acestora provocată de posibilitatea unor represalii din partea Franței 123. Cum remarcă Nils Gustaf Palin, turcii mai aveau, însă, si un alt motiv, la fel, daca nu și mai important pentru a menaja suspiciunile francezilor, si anume speranța că aceștia aveau să-i sprijine pentru recuperarea Crimeii de la Rusia, așa cum le promiteau, de altfel 124. Cum realizarea acestui obiectiv ar fi implicat, în prealabil, un război cu Rusia, dorit, de altfel, de Franța
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
se pare, totuși, că era depășită de necesitatea aplanării amintitului conflict de frontieră cu Austria 52. Importanță deosebită pentru destinele Imperiului Otoman a pătrunderii în sistemul politic european a determinat cercurile conducătoare otomane să facă o politică duplicitara, încercând să menajeze interesele și suspiciunile puterilor europene de al căror sprijin sau opoziție depindea realizarea acelui obiectiv. Coaliția antifranceză nu vedea, însă, cu ochi buni, o posibilă apropiere a Porții Otomane de Franța și de Suedia. Iată pentru ce, în timp ce nu-și
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
interese, principalilor dușmani ai Porții Otomane, adică Rusia și Austria, dar, ca un paradox, si legată, în același timp, de acestea prin aceleași interese contradictorii, îndeosebi în problema germană și în cea poloneză, era necesar, considerau aceleași cercuri, să-i menajeze toate suspiciunile și să se prezinte ca niște campioni ai promovării obiectivelor politicii sale est-central europene 68. Constituirea Triplei Alianțe, de către Anglia, Austria și Rusia, în împrejurările amintite, a determinat aceleași cercuri să consimtă că, din perspectiva implicațiilor acelei noi
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
dispariției statului polon 73. Problemă polona constituia, însă, o chestiune foarte delicată care putea zadarnici eforturile Porții Otomane de a determina Prusia să-și însușească ideea să de constituire a acelei coaliții. Conducătorii otomani erau conștienți, așadar, ca trebuiau să menajeze, în continuare, cel puțin în aparență, interesele sale specifice în Polonia. Astfel că, în vreme ce în conferințele cu Ignatius Mouradgea d'Ohsson demnitarii otomani nu-și ascundeau conster narea pe care le-o produsese aderarea Prusiei la actele internaționale care consfințeau
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
ori o să tacă, ori o să cînte mulți ani. Maria: Pe mine să mă scutiți. Puteți măcar azi să nu vă certați, să nu dați unii în alții. Măcar azi. Irina: Măcar azi! Cînd avem succese și victorii trebuie să ne menajăm, să nu stricăm atmosfera fericită... Cînd avem eșecuri, iar trebuie să ne menajăm... Dar atunci cînd?!... Maria: (întrerupînd-o) Eu știu că o familie trebuie să fie unită și la rău și la bine, și la bucurie și la necaz. Că
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
scutiți. Puteți măcar azi să nu vă certați, să nu dați unii în alții. Măcar azi. Irina: Măcar azi! Cînd avem succese și victorii trebuie să ne menajăm, să nu stricăm atmosfera fericită... Cînd avem eșecuri, iar trebuie să ne menajăm... Dar atunci cînd?!... Maria: (întrerupînd-o) Eu știu că o familie trebuie să fie unită și la rău și la bine, și la bucurie și la necaz. Că sînt destui cei care se bucură de necazul nostru... Cei străini de noi
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
teribili, cu tot soiul de pretenții, nemulțumiri și reproșuri. (crește în fermitate) Să vă intre în cap că nu trăiți undeva... la un conac... ci într-un bloc, nu singuri, ci și cu alți oameni și că trebuie să ne menajăm reciproc! E clar? Să mă ascultați! Asta trebuie în primul rînd. Să nu o mai luați razna care-ncotro! Ați înțeles? Alex:... Și spuneai că n-a fost nici un comunicat comun...! Mihai: (aspru) Și în primul rînd tu să-ți
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
o formă de ascundere în rândul "clerului" științei, în mulțimea învățăceilor și în spatele rezultatelor învățăturii. * Unele mișcări sau organizații au ca unică motivație dorința unor persoane de a-și găsi sensul existenței în diferitele straturi ale politicului. * Limbajul politic ne menajează sensibilitățile prin inventarea unor noi concepte ce ascund vechi realități. Conceptul de investiții etice ar putea fi un bun exemplu în acest sens. * Să nu facem greșeala de a încerca să integrăm raporturile noastre cu femeile (sau ale femeilor cu
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
și a dat faliment. În aceste împrejurări a și cunoscut-o soțul meu: a asistat-o la lichidarea firmei. De altfel, imediat după ce ne-am mutat împreună și am rămas însărcinată, a insistat să o angajăm; a zis să mă menajez, că gospodăria mi-a adus doar necazuri, că pentru binele meu nu va mânca niciodată mâncare gătită de mine, așa că n-are rost să mai calc prin bucătărie... Nici nu vă imaginați ce bunătăți ies din mâinile ei; în fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
își croiesc cu greu drum în direcția în care doresc să meargă, încercând să modifice structura socială și sperând să submineze după un timp grupurile tradiționale (aceasta înseamnă să se bazeze într-o anumită măsură pe represiune), fie încearcă să menajeze aceste grupuri tradiționale, iar în acest caz trebuie să își modifice scopurile politice și se poate întâmpla chiar să nu reușească să construiască o națiune unită (Apter, 1965: 199-212). Sistemele comuniste cu un singur partid au forțat și mai mult
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
atâtea "lejere/ poetici/ de o zi" Lăsarea la vatră. Agresivitatea este, aici și în alte secvențe poetice, sinonimă cu provocarea. Căci o poezie bună, crede Cassian Maria Spiridon, trebuie să fie ofensivă, nu defensivă, să distrugă obișnuințe, nu să le menajeze: "ce rost are o poezie care/ nu înspăimântă pe nimeni/ ce rost își au cuvintele adunate/ în rânduri solemne/ când de nicăieri nu va răsuna/ focul de armă/ ce fior metafizic ar putea să se nască/ dintr-o înșiruire cuviincioasă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
hotărâre. A luat măsuri defensive, mai aspre chiar decât pe vremea odiosului și a sinistrei. Președintele și-a adjudecat, fără jenă, toate atributele pe care le avea "conducătorul". La o adică, aparatul represiv, iute repus pe picioare și chiar răsplătit, menajat cu grijă, se află la locul său și poate asigura exercițiul puterii. Așa se explică și refuzul obstinat al acesteia de a intra în dialog cu cei care o contestă, cu tinerimea studioasă în primul rând, cu intelectualitatea opozantă în
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Debarbieux critică sever isteria întreținută de o anumită presă. El amintește că violența letală este rară, chiar și în școlile americane. Acolo, de câțiva ani, aceasta chiar este în cădere. El judecă sever acoperirea mediatică a acestui subiect. Nu-i menajează nici pe "pompierii piromani", cei care-și construiesc cariere dramatizând în mass media violența din mediul școlar. Autorul amintește, bine sprijinit de datele recente ale cercetărilor, că importanța cantitativă a crimelor și delictelor în mediul școlar este, în definitiv, restrânsă
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
figură conservatoare, "de dreapta". În ce mă privește, cred că refuzul de a lua în considerare importanța victimei și a inegalității în fața riscului de a fi victimă este o capcană mortală pentru orice alternativă politică credibilă. Astfel încât, dacă nu-i menajez pe partizanii facilităților represive și ai manipulărilor securitare, vreau totodată să zgudui imobilismul indus de hipercritică, de fapt un confortabil angelism. Pentru un pragmatism critic Pragmatismul critic de la care mă reclam nu se poate mulțumi nici să aștepte o soluție
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
să se obosească chiar noaptea pentru cazuri grave și urgente, deși sănătatea nu mai era înfloritoare. Pentru subalternii săi a fost ca un părinte drept și bun. Tehnica sa operatorie se baza pe solide cunoștințe anatomice și pe procedee care menajau cât mai mult pe bolnav. Opera destul de repede, nu pentru a străluci prin virtuozitatea sa, ci pentru a face pe bolnavi să sufere cât mai puțin de șocul operației și anestezic”. Doctorul Enescu decedează în 1943 și lasă această zestre
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
originii, arătându-i moalele capului", adică, după Ș. Cioculescu "îl dezmeticește necruțător, spunându-i că se trage din neam de plăcintari albanezi"; totuși, "adolescentul își muncește fantezia cu visul compensator al obârșiei nobiliare" și abordează ținute pentru care nu este menajat nici de prietenii familiei: "...mănușile, gulerul, ghietele și pomada mi-au lăsat o impresie desagreabilă" (Delavrancea). Un alt măr al discordiei îl va constitui apetitul fiului pentru cariera literară ("Nenorocitul, cât i-am spus să nu se apuce de literatură
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
minunatei vulnerabilități sentimentale. „Sentimentalnîi celovek”, cum îl calificase în mod perfid Miron Constantinescu pe Dej în fața lui Stalin pentru că încă n- o împușcase pe Ana Pauker. Titus Popovici relatează cum Ceaușescu, după ce a văzut filmul, i-a spus : „L-ai menajat pe Dej, puteam să-ți dau date să-l faci rău de tot”. Bandiții baricadați în fabrica în flăcări l-au luat ostatic pe director. Refuză să se predea trupelor de Securitate care îi înconjoară. Se presimte o luptă sângeroasă
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
recunoșteau că sunt agenți, spioni, complotiști, că se căiesc, că îl iubesc pe tovarășul Stalin și așteaptă judecata Partidului. Modelul acesta a fost apoi exportat în toate țările-satelit din Est. Titus Popovici relatează cum, după replica lui Ceaușescu : „L-ai menajat pe Dej...”, s-a oferit pe loc să- l identifice și mai bine pe Petre Petrescu cu Lucrețiu Pătrășcanu : „Îl executăm, tovarășe Secretar General...” pentru a-l incrimina pe Dej. Dar Ceaușescu n-a mai insistat. Era uimitor să vezi
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
el și care le-au plăcut“124. Modul personal în care Wittgenstein se apropia de orice problemă de larg interes, lipsa lui de reținere de a afirma ceea ce gândește, fără a ține seama de așteptările interlocutorilor săi, refuzul de a menaja susceptibilitățile celorlalți, dar într-o și mai mare măsură de a se menaja pe sine, nu puteau scăpa nimănui, chiar de la primul contact cu el. „Se pare că el nu putea să evite răspândirea unei vrăji, iar unii erau respinși
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
apropia de orice problemă de larg interes, lipsa lui de reținere de a afirma ceea ce gândește, fără a ține seama de așteptările interlocutorilor săi, refuzul de a menaja susceptibilitățile celorlalți, dar într-o și mai mare măsură de a se menaja pe sine, nu puteau scăpa nimănui, chiar de la primul contact cu el. „Se pare că el nu putea să evite răspândirea unei vrăji, iar unii erau respinși de ea tot atât de puternic pe cât erau de atrași alții. Cei care erau atrași
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
-i interesează nimic, pe care nu-i entuziasmează nimic. Ei și-au pierdut pasiunea, interesul, curiozitatea. Nu-i mai surprinde nimic. Totul li se pare lipsit de sens, caraghios, inutil, stupid. Drept urmare, râncezesc. Fac adesea aluzii ironice, chiar sarcastice. Se menajează, lăsându-i întotdeauna pe alții să facă mai mult decât ei. Fac, în multe situații, remarci severe și demoralizante. Ei nu se entuziasmează niciodată, nu participă niciodată din plin, nu se angajează total. d. Dezordonații. Mai degrabă, par dezordonați (pentru
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]