1,923 matches
-
atâtea funeralii, se aruncaseră fără nici o reținere la mese, comandând burtă de vițel și vin la discreție. Rămăseseră acolo s-o facă lată până seara. Băieții lui don Tico se grămădiseră În schimb la tejghea, unde patronul servea Înghețate cu mentă, „verzi ca niște experiențe chimice“. Gheața aluneca dintr-o dată pe gât și-ți dădea dureri În mijlocul frunții, de parcă aveai sinuzită. Pe urmă urcaseră din nou către cimitir, unde aștepta o furgonetă. Urcaseră În ea gălăgioși, și deja se aflau toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
seamă. Nu trebuie să te simți prost. Amnezia - eu sînt ăla! Wakefield rămîne fără replică. S-a simțit atît de liber, atît de fără limite. — Ei, mă rog, toate lucrurile bune au un sfîrșit. Măcar ai voie să mai freci menta pe-aici pînă Îți activăm din nou dosarul. Adios, amigo. Cu Adiablo s-a terminat, pînă una-alta. Străinul Îi Întinde mîna și Wakefield i-o strînge un timp, strecurîndu-i În palmă o hîrtie de douăzeci. — Mulțam, omule, șoptește bătrînul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
mine. Printre ei și Rotari, care avea în mână un fagure din care picura miere. După câtva timp a venit în odaia mea cu o sticluță în mână. - Pune-ți din asta pe înțepături. Era un ulei cu mireasmă de mentă, care alina usturimea. - Nu vrei să facem câte ceva? l-am întrebat. Se legăna pe picioare, încruntat, cu mâinile la spate. - Mâine, mi-a răspuns. - Bine și mâine, dar dis-de-dimineață, am consimțit. A vrut să mă răsplătească pentru docilitate, cel puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
drăguț, fără nici un pic de barbă și cu niște ochelari mici și rotunzi, ce nu semăna deloc a prof, ci mai degrabă a tocilar - nu avea nimic Împotrivă, sau cel puțin nu spuse. Conducea un Peugeot parfumat, ce mirosea a mentă, și mergea foarte Încet, fără a depăși vreun pic limita de viteză, iar mama era bucuroasă, ca și când ar fi mers pe Lună, nu la o grămadă de pietre, și, la un moment dat, Începuseră chiar să cânte. Când cânta, avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
decuplă antifurtul, iar luminile mașinii aprinseră pentru o clipă Întunericul. — Nu pierzi nimic, eu sunt o bucătăreasă foarte proastă, iar meniul l-a ales Kevin, cotlet și cartofi prăjiți, imaginează-ți, spuse Emma deschizând portiera. Mașina lui Sasha mirosea a mentă. Scaunele erau acoperite cu pânză albă. În aparat, iubitul fantomatic lăsase Eternal Caballé. Carcasa CD-ului Înșiruia titlurile: Trăiește nefericit alături de ea. Eu sunt umila ta umbră. Mereu liberă. Mon cœur s’ouvre à ta voix. Sasha se așeză la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
venit la revărsatul zorilor. Deja Lea scâncea ca un câine. Cum a ajuns și-a pus mâinile pe burta Leei și apoi înăuntru. A așezat-o pe o parte și i-a masat spatele și coapsele cu un ulei de mentă. Inna i-a zâmbit Leei și i-a spus: „Copilul e la ușă”. Și în timp ce-și scotea instrumentele, le-a chemat pe femei în jurul ei ca s-o ajute să aducă copilul pe lume. - Era prima dată când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
a chemat pe femei în jurul ei ca s-o ajute să aducă copilul pe lume. - Era prima dată când vedeam trusa unei moașe, spunea Rahela. Cuțitul, firele, tuburile de aspirație din trestie, amfora cu alcool cuminic, isop și ulei de mentă. Inna a pus cele două cărămizi pe pământ și i-a spus Leei că avea să stea pe ele cât de curând. Ne-a așezat pe mine și pe Zilpa de-o parte și de alta a patului cu fân
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
acru pentru gât. După ce se dădea cu toate parfumurile și cremele, începea aplicarea meticuloasă a culorilor pe buze, pe ochi și pe obraji. Spunea că cel mai important lucru pentru frumusețe este să miroși bine, așa că respirația ei avea aroma mentei pe care o mesteca toată ziua. Ceva înlăuntrul ei ardea ca un foc nestins. Mânca puțin și rareori stătea jos. Îi disprețuia pe toți cei care păreau să aibă nevoie de odihnă. Critica pe toată lumea, mai puțin pe cei doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
Deși eu eram sigură că învățătoarele mele știau totul despre aducerea copiilor pe lume, Rahela și Inna încercau mereu să afle lucruri noi de la femeile la care se duceau. Au fost foarte fericite când au descoperit o specie nouă de mentă dulce care creștea pe acele dealuri. Era bună pentru stomac și era o minune pentru cele care sufereau de greață și balonare în timpul sarcinii. Dar când, de exemplu, Inna a văzut cum femeile de pe dealuri pictau corpul viitoarelor mame cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
am bucurat să văd că eu știam metode și plante despre care ei știau foarte puțin. Meryt a găsit semințe de chimen la piață și a fost uimită să afle că erau bune pentru vindecarea rănilor. A cumpărat isop și mentă cu rădăcinile intacte care s-au prins de minune în solul negru și iute al Egiptului. Nimeni n-a mai suferit de stomac iritat în casa lui Nakht-re. Așa a devenit Meryt faimoasă pentru leacurile ei „exotice”, iar eu am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
aer îngrijorat. — Ai pulsul foarte accelerat. Nu e ceva sănătos. Te simți tensionată din vreun motiv în momentul ăsta ? — Sunt destul de aglomerată la serviciu, spun ridicând din umeri. E o demență. Dar sunt bine. Pe bune acum, mai frecăm mult menta aiurea ? — Bine. Maya se ridică. Apasă pe un buton fixat în perete și în încăpere se revarsă o muzică liniștitoare, la nai. — Nu pot să spun decât că ai nimerit exact unde trebuie, Samantha. Țelul nostru aici este să destresăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
cu leșin de foame. N-am mai mâncat ca lumea de o săptămână, și toate par extrem de apetisane. Foie gras cu glazură de miere. Miel cu humus condimentat. Iar pe lista de preparate speciale se află sufleu de ciocolată cu mentă cu două tipuri de șerbet de casă. Sper doar ca mama să poată sta suficient de mult ca să luăm și budincă. Are obiceiul ăsta de a veni la masă și de a pleca apoi în trombă pe la mijlocul felului doi. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
consult notițele. Deschid fermoarul genții și trag cu ochiul rapid la meniul de la Maxim’s. Pentru un dineu oficial, aș servi... ăă... foie gras flambat cu glazură de caise... miel cu humus condimentat... urmat de un sufleu de ciocolată de mentă, cu două tipuri de șerbet de casă. Na, să te văd acum ce faci cu cordon bleu-ul tău. — Aha ! Trish pare de-a dreptul siderată. Ce să zic, e foarte impresionant. — Minunat ! Eddie are un aer de zici că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
clipa în care încep să-l întind pe prima felie, pâinea se rupe în două. Fuck. O să le lipesc eu cumva. N-o să observe nimeni. Deschid ușa de la bufet și încep să caut furibundă printre borcane cu muștar, sos de mentă... gem de căpșuni. Am să fac sandvișuri cu gem. Meniu clasic, englezesc. Pun gem din belșug pe o felie de pâine, mai întind niște unt pe cealaltă și le pun una peste alta. După care mă dau un pic în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
de sandvișuri făcute profesionist. Sandvișuri perfect tăiate, din pâine albă și neagră, aranjate în piramide îngrijite, garnisite cu buchețe minuscule de ierburi și felii de lămâie. Au chiar și stegulețe mici de hârtie, scrise de mână, care descriu umpluturile. Ton, mentă și castravete. Somon afumat, cremă de brânză și caviar. Pui tailandez cu salată de voinicică. — Îmi cer mii de scuze pentru încurcătura cu numărul de porții, spune fătuca aeriană cu bentiță în timp ce semnez pentru ele. Pe bune că doiul ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
să mai rămâi. N-are nici un rost să mai privești înapoi. — Așa e. Mă șterg la ochi. Da. Nu trebuie decât să mă hotărăsc ce să fac cu viața mea. Nu pot să rămân aici. Iau sticla de cremă de mentă pe care trebuia s-o pun la sufleul de ciocolată cu mentă, îmi pun puțin într-un pahar pentru ou și iau o gură. — Familia Geiger se poartă foarte frumos cu angajații ei, spune Nathaniel ridicând ușor din umeri. Puteai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
e. Mă șterg la ochi. Da. Nu trebuie decât să mă hotărăsc ce să fac cu viața mea. Nu pot să rămân aici. Iau sticla de cremă de mentă pe care trebuia s-o pun la sufleul de ciocolată cu mentă, îmi pun puțin într-un pahar pentru ou și iau o gură. — Familia Geiger se poartă foarte frumos cu angajații ei, spune Nathaniel ridicând ușor din umeri. Puteai să nimerești mult mai rău. — Mda, zic cu un zâmbet chinuit. Din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
ar putea învăța chestiile de bază. Îl privesc mirată, aproape râzând. — Adică tu ești de părere că ar trebui să rămân? Parcă nu mai devreme decât adineaori m-ai făcut escroacă. Scutur din cap, strâmbându-mă ușor de la crema de mentă. Trebuie să plec. — Păcat. Ridică din umeri. Ar fi fost plăcut să am în preajma mea pe cineva vorbitor de engleză. Și care face niște sandvișuri atât de extraordinare, adaugă, extrem de serios. Nu-mi pot reprima un surâs. — Firma de catering
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
pe panta „ Oare avem cunoștințe comune?” În momentul ăsta nu am nici un chef să-mi amintesc vreun amănunt al vieții mele. Într-un final, bucătăria arată cât de cât mai omenește. Iau pahărelul de ou, golesc restul de cremă de mentă la chiuvetă și trag aer în piept adânc. — OK. A sosit clipa. — Noroc. Nathaniel ridică o sprânceană. Deschid ușa de la bucătărie și îi văd pe Trish și pe Eddie rătăcind prin hol, cu paharele de sherry în mână. — A, Samantha
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
ce-am inventat o relație cu probleme ? Ce-o fi fost în capul meu ? — Uite-ți și rozmarinul. Nathaniel îmi pune în brațe un mănunchi de plante puternic parfumate. Altceva ? — Îhm... da ! zic repede. Poți să-mi dai și niște mentă ? Mă uit la el cum se strecoară atent peste șirurile de ierburi spre niște ghivece uriașe de piatră, în care crește menta. — Adevărul e... Mă sforțez să-mi iau un ton jemanfișist. Adevărul e că n-a fost o relație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
brațe un mănunchi de plante puternic parfumate. Altceva ? — Îhm... da ! zic repede. Poți să-mi dai și niște mentă ? Mă uit la el cum se strecoară atent peste șirurile de ierburi spre niște ghivece uriașe de piatră, în care crește menta. — Adevărul e... Mă sforțez să-mi iau un ton jemanfișist. Adevărul e că n-a fost o relație chiar atât de nefericită. De fapt, cred că am reușit deja să-mi revin. Nathaniel ridică privirea spre mine, și-și duce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
găsesc o soluție rapidă de ieșire din situație. Sunt genul care-și revine ușor, spun într-un final. Sunt precum... cauciucul. — Cauciucul, mă îngână el, impenetrabil. Oare a fost o comparație nefericită ? Nu. Ce naiba, cauciucul e sexy. Nathaniel îmi pune menta peste rozmarinul din brațe. Are aerul că încearcă să înțeleagă ce-i cu mine. Mama a zis... Se oprește, jenat. — Ce ? zic cu respirația tăiată. Au vorbit despre mine ? — Mama se întreba dacă ai fost... agresată ? Își ferește privirea. Ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
un final. Știam eu. Nici măcar nu s-a gândit. Reușesc cu ceva efort să-mi păstrez expresia de menajeră plină de respect. — Dacă am cere donații benevole ? sugerez. Dacă am face să circule o punguță împreună cu cafelele și ciocolățelele cu mentă ? — Da. Da. Mă privește de parcă aș fi un geniu. Ăsta e răspunsul. Expiră adânc. E foarte stresant, Samantha. Nu știu cum de reușești să rămâi atât de calmă. Păi... nu știu nici eu. Zâmbesc, și mă străbate un val subit de afecțiune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
vorbești serios, nu poți pleca așa. — Ba da. Mai dă-ne o șansă. Te rog. Rămîi să bem o cafea. Îți promit c-am să vorbesc... Nu vreau nici o cafea, spun, În timp ce chelnerul Îmi ține haina. — Atunci un ceai de mentă. Și ciocolată ! Am comandat o cutie Întreagă de trufe Godiva... Vorbele lui nu rămîn fără ecou și, preț de o clipă, ezit. Mor după trufele Godiva. Dar nu, m-am hotărît. — Nu-mi pasă, Înghit În sec. Plec. Vă mulțumesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
violent, că mi-e teamă să nu spargă vreunul. De ce-o fi atît de prost dispus ? — Connor, uite care-i treaba. Îmi cer scuze c-am Întîrziat. — Nu face nimic, spune țeapăn și Începe să toace o legătură de mentă, de zici că vrea s-o omoare. Și, cum a fost seara aia, te-ai distrat bine ? A, despre asta e vorba. Da, mulțumesc, spun după o pauză. — Cu tipul tău misterios. — Da, zic și arunc pe șustache o privire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]