9,631 matches
-
drag muncim!"), cu obligatoriile pauze pentru țigări sau povești din tinerețe, zile în care nu se întâmplă mai nimic. Rutină. Un timp care se scurge egal, fără incidente: "im osten nichts neues", pe frontul de est nimic nou. Tocmai această mentalitate a unui timp anchilozat, înțepenit parcă în tipare absurde de care oamenii încercau, "chacun à să manière", să facă abstracție, o surprinde Horia Pătrașcu în proza să. Gesturile, ticurile verbale, clișeele limbii de lemn, incomprehensibile pentru omul simplu, care le
În oras se întâmplă ceva... by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18025_a_19350]
-
de dezacord în interpretarea unor fapte de istoria limbii. O decizie explicită e și cea de a privilegia în expunere aspectele lexicale: strategie de captare a cititorului, cu siguranță mai interesat de evoluția cuvintelor și a sensurilor, în legătură cu istoria și mentalitățile, decît de detalii "tehnice" ale foneticii și morfologiei - dar și pariu științific: demonstrația se plasează astfel tocmai în zona în care, prin tradiție, latinitatea romanei a fost mai contestată, a fost considerată că mai puțin evidență. Volumul cuprinde așadar capitolele
Romanistică, românistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18038_a_19363]
-
superbă vedere panoramica a orașului. 3) Eixample (cât.) sau Ensanche (cast.) se cheamă Barcelona nouă, construită după dărâmarea zidurilor medievale ale orașului (1854), după un plan urbanistic de ăextindere a propus de Ildefonso Cerdà. 4) Următoarea anecdota este semnificativă pentru mentalitatea ălumii bunea din Barcelona de Belle Époque: În loja lor de la Liceu (opera barceloneză) iau loc el senyor Esteve cu soția sa, dona Mercè. În antract, aceasta examinează cu binoclul de teatru lojă de vizavi, ocupată de un grup de
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
Cu o extraordinară capacitate de cuprindere și reconstituire, Z. Ornea evocă înființarea societății literare din Iași de către un grup de tineri intelectuali și povestește apoi pe larg ce consecințe a avut inițiativa lor, ducând în cele din urmă la modernizarea mentalității publice înseși. Lucrarea este de fapt o secvență dintr-o posibilă odisee a culturii române. Eroii sunt incredibil de tineri. "Numai Pogor - explică Z. Ornea - depășise - în 1864 - treizeci de ani (avea 31), deși era cel mai... copilăros dintre ei
CĂLĂTORIE ÎN TIMP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18036_a_19361]
-
puntea dintre aceste domenii spirituale aparent atît de diferite între ele, iar cartea lui Schmitt, din acest punct de vedere, o istorie intelectuală subtilă, nuanțata și detaliată, fără a omite însă o panoramă generală a cunoașterii și resorturilor ei de mentalitate în perioada medievală. Un efort de rezumare a unui tablou atît de vast nu i-ar face dreptate autorului, așa că nu îmi voi incerca puterile în această privință. Suficient va fi, cred, să zăbovesc, firește tot rezumativ, asupra cîtorva aspecte
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
Evul Mediu, prin diversele sale domenii spirituale, documentează o treptată renunțare la anticul gestus, în măsura în care se modifică nu numai înțelesul acestui cuvînt, ci o întreagă concepție despre trup, persoana, identitate, destin, comunitate, lumea de dincolo. Însă odată cu această modificare de mentalitate se schimbă și peisajul intelectual al epocii, dinamica artelor, a disciplinelor filozofice ori științifice. Studiul lui Schmitt este o adevărată enciclopedie, în această privință, care reface pasionant schimbări de paradigmă mentală. Jean-Claude Schmitt - Rațiunea gesturilor, traducere de Doina Marian, prefață
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
mult lucrurile. * În sfîrșit, lideră feminismului românesc, Mihaela Miroiu, ține să lămurească o confuzie: feminismul nu e o mișcare împotriva bărbaților, ci împotriva patriarhatului că forma de organizare a relațiilor publice și private între sexe. Lupta se dă pentru schimbarea mentalității: În cazul nostru, femeilor le este greu să se descotorosească de tot soiul de idei de predestinare tip ămenirea femeiiă și să se justifice prin ceea ce aleg să facă și prin felul în care știu să se afirme. Patriarhatul, ca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18060_a_19385]
-
personajelor se numără concertele lui Pavarotti, războiul din Golf, criza petrolului, Clinton care poartă, totdeauna, toata vină, deprecierea cursului dolarului etc. Adică lucruri despre care ar putea vorbi - și chiar o face - orice cetățean de nivel mediu al planetei tributar mentalității unei societăți globalizante. Mă întreb însă atunci dacă nuvelele în chestiune mai sînt texte literare. Nu mă las influențată, în această ezitare, de faptul că subiectul a noua nuvele din douăsprezece este, avuat, "din viața". Trucul e cu mult prea
De la Monte Cristo la Clinton by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/18044_a_19369]
-
care au o legătură istorică și absolut normală cu ambianța europeană a culturii românești. Dl Mircea Mihăieș este îndreptățit să remarce, în articolul d-sale, ca acest interes are la bază, pe lîngă sechele comuniste de gîndire, si o anumita mentalitate care călăuzește formarea cadrelor S.R.I. în Institutul Național de Informații de pe lîngă instituția respectivă. Ofițerii sînt educați, azi că și ieri, în spirit national-comunist, antioccidental și nedemocratic. De aici pornește tot răul. Rapoartele S.R.I. la care am avut acces, în
Statul de drept si cultura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18062_a_19387]
-
mult "înregimentare", cu cat reacția în planul politicului tinde să devină sufocant de exclusivista, epuizând rapid credibilitatea taberelor). cu adevarat, în acest caz democrația se exercită, fără tentă electorală, de jos în sus, ca o reformare din temelii a unei mentalități a închistării. Să sperăm că nu ne aflăm decât la început.
A apărut o cultură a străzii by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/18082_a_19407]
-
nici într-o extremă, nici în alta. N-a fost să fie așa. Bine înfipta în subconștientul cultural, iconodulia și-a văzut de treabă. Scară de valori a continuat să plătească tribut exagerărilor naționale, spiritului nediferențiat și encomiastic. O puternică mentalitate iconolatra face încă ravagii în școală, în critică ocazionala și chiar în istoriile literare. Un nor de funingini iconolatre încărca atmosferă tuturor aniversarilor. Iconoclastii au apărut mai ales ca reacție: o fronda întrucîtva explicabila. Ei nu mai asculta însă de
Iconoduli si iconoclasti by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18111_a_19436]
-
La antipodul aristocratului din naștere, poetul e un plebeu din naștere. Biografia pare a-i fi favorizat conștientizarea unui asemenea profil. Copilăria și adolescență nescutite de traume, inca insuficient cunoscute, tinerețea aventuroasa, așezarea gospodăreasca tîrzie s-au conjugat cu o mentalitate de autodidact, înclinată spre circumspecție și demistificare. Desigur, adeziunea să, din anii senectuții, la ideologia comunistă nu reprezintă decît un act de oportunism (asupra explicațiilor căruia vom reveni), dar nu putem a nu discerne un sîmbure "proletar", prezent mereu în
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
prima parte, unde Dolezel stabilește traiectoria gîndirii poetice de la Aristotel, via Leibniz, pînă la semantica lui Frege; că studiu de istoria științei, aceeași carte e neconvingătoare. Ar putea trece lesne la capitolul istorii whiggish, adică demersuri reconstitutive supuse integral unei mentalități prezentiste. Dacă în abordările de tip expresivitate involuntara asemenea perspective sînt fertile (cînd nu devin doar facile), în cele istorice ele sînt mai curînd naive și totodată manipulative. Dolezel identifica două presupoziții fundamentale în gîndirea poetica, una ontologica, cealaltă epistemologica
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
care decurg inevitabil din tentația de a geometriza, adică de a descoperi armonii și coerențe euclidiene într-o istorie a gîndirii care s-ar preta mai curînd, prin complexitatea ei, la modele ne-euclidiene. Într-adevăr, suspect de coerență apare mentalitatea literară occidentală, de la Aristotel încoace, așa cum o vede Dolezel. Și asta în condițiile în care unor specialiști în opera Stagiritului nici macar textele lui nu li se par atît de unitar cuprinse într-un tot conceptual. Ca să nu mai amintim de
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
privatizării nu s-a conformat urgent dorinței muncitorilor și nu le-a oferit-o, ăncăpătănăndu-se să-i subvetioneze de la buget pierderile? Cercul era perfect ănchis: pe câtă vreme an brașoveni vorbea furia oarbă, ăn guvernanți urlă dogmă paternalist-centralistă. Din această conlucrare de mentalități se plămădește dezastrul: fabrică va rămâne an proprietatea statului, perpetuăndu-si ineficientă, iar cetățeanul va plăti oalele sparte ale paranoiei sindicalisto-guvernamentale! E mult mai ușor să spui că profesorii universitari care s-au alăturat studenților sunt niște "comuniști" (dar protestatarii de la
Un fular pentru Helsinki by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17421_a_18746]
-
de sens contrar: aspirația de a deveni european și eternă inerție orientala. Destinată în primul rând publicului cititor de peste hotare, cartea în discuție reușește să scuture multe dintre prejudecățile, inerțiile și complexele care țin de provincialism și de o anumită mentalitate tribala, oferind o "radiografie" justă a spațiului arhitectonic românesc. Spațiul, si mai ales modul în care este organizat, ideea de ordine, de limita, de putere pe care acesta o implică, pot fi (și au fost puse de nenumărate ori) în legătură cu
De la homo europaeus la homo ludens by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17445_a_18770]
-
și toarnă în tiparul ei ritmic spiritualitatea socialistă. Dintr-o pornire de umanism socialist, poetul a luat condeiul �nu o spadă�. El este îndreptat nu împotriva �dușmanilor amari�, ci a Oblomovilor, a celor rămași în coadă, a purtătorilor tuturor rămășițelor mentalității burgheze. (...) Din mulțimea caracterizărilor morale, cuprinse în rondeluri, se ridică un fierbinte elogiu închinat eticii socialiste, din partea aceluia care cândva a rătăcit dramatic prin nesfârșite spații glaciale: Să nu te uiți cu ochi de gheață/ La om, la munca lui
CIMITIRUL VESEL AL LITERATURII ROMÂNE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17442_a_18767]
-
de teatru, care, pe atunci, era de elită..."; sau despre cum a știut George să rezolve problemele unui regizor modern (în momentul de referință al culturii românești, care rămîne Lear-ul lui Penciulescu): "Să treci la scenă goală și la o mentalitate hippy în încorsetajul acela politico-politienesc, nu era ușor"... Sau Liviu Ciulei, vorbind despre felul lui George "de a purta o umbră, nu știu unde, undeva sub frunte, între ochi, o dimensiune pe care puțini actori o au"... Sau Pintilie: dispariția lui George
Dinastia Constantinilor by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17453_a_18778]
-
sfîrșit); uneori, se lasă ghicita o muncă la repezeala; titlul unui film apare scris greșit, numele celor care au realizat interviurile t.v. citate (Carmen Dumitrescu și Viorica Bucur) nu apar deloc, nicăieri; e vorba de neglijență sau de o mentalitate? Dar, să trecem. În ciuda oricăror observații de detaliu care i s-ar putea aduce, filmul, în întregul lui, rezistă: prin puterea de fascinație a personajului George Constantin și prin inteligență vibrantă a celor care mărturisesc despre el. Ca să nu fim
Dinastia Constantinilor by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17453_a_18778]
-
Zamfir mai aproape de postura unui Nabokov al literelor române. (Dar scriitorul rus de expresie engleză nu se lașase oare, la vremea lui, sedus de Doamna Bovary?). Ceea ce definește, dintru început, aceste două simptomatice istorii de amor (spun simptomatice, fiindcă circumscriu mentalități și moravuri atât de caracteristice nouă) este lipsa apriorica de șanse a îndrăgostiților. Din start, totul le stă împotriva. Chiar și în condițiile libertății redobândite după decembrie 1989 (Educația se petrece de-a lungul anului 1990), orice fel de aspirații
Douã romane by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/17449_a_18774]
-
România acestor vremuri, excepția desfide orice regulă! Moștenitori ai statului prevăzut cu un singur manual de istorie și un singur manual de limbă română, ne comportăm ca si cum instituțiile la care m-am referit sunt proprietatea exclusivă a fiecăruia dintre noi. Mentalitatea e atat de puternică, atât de de-la-sine-înteleasă, încât nu m-am mirat să regăsesc o cerință similară în lista recentă de revendicări a studenților. Pe lângă alte lucruri absolut îndreptățite (locuri decente de cazare, demascarea mafiilor ce repartizează discreționar camerele în
(Prot)ocolul lumii în optzeci de greve by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17478_a_18803]
-
interesantă, măi incitantă; cu atat mai mult o lectură pusă sub semnul tulburat al unei epoci de tranziție, mult asemănătoare cu cele de care vorbea ănsusi Lovinescu, nu doar prin spectaculoase schimbări an planul orientărilor social-politice și an general al mentalităților, ci și an cel precis al culturii, ideilor, criticii și literaturii, intrate și ele an zodia revizuirilor, lucid acceptate, dar stăpânite - ca și atunci - de febră patimilor" (op. cît., pag.5 Din această perspectivă, demersul hermeneutic ăntreprins de Valentina Curticeanu
E. Lovinescu - un critic mereu actual by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17482_a_18807]
-
demonstrația atunci cand alunecă spre trasarea unei paralele cu prezentul. "Este uimitor pentru cititorul de azi al cărții lui Lovinescu să descopere an descrierea perioadei de tranziție de la sfârșitul secolului al XIX-lea trăsături, ăntrebări, dispute și mai ales forme ale mentalităților an schimbare, de o frapanta și uneori comică asemănare cu cele de astăzi, de la crepusculul secolului nostru. De unde, ăn parte actualitatea și perenitatea observațiilor lui E. Lovinescu și putință ăntelegerii rațiunilor ei mai adânci, dincolo de aspectele discutabile și fisurile ei
E. Lovinescu - un critic mereu actual by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17482_a_18807]
-
de Valentina Curticeanu nu numai că umple un gol, dar ne readuce an atenție, prin mijlocirea textelor lovinesciene, eternele aporii ale culturii și istoriei noastre literare. Nu putem să nu reflectam - recitind paginile despre sincronism, interdependenta și imitație - la inerția mentalităților ce se perpetuează și astăzi ăntr-o cultură măcinata anca de complexe și prejudecăți. De altfel această inerție reprezintă principala tema de reflecție a "Istoriei civilizației(...)" - care, deși se oprește asupra momentului de ănceput al occidentalizării României din prima jumătate a
E. Lovinescu - un critic mereu actual by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17482_a_18807]
-
care tradiționaliștii au opus-o pătrunderii modernismului la noi, ca să nu mai vorbim de numeroasele aspecte ale vieții sociale și culturale actuale, confirmă valabilitatea tezei susținute de E. Lovinescu, potrivit căreia procesul schimbărilor sociale este violent, ăn timp ce modificarea mentalităților se produce lent, procesual, evolutiv. ăntorcându-ne la cartea Valentinei Curticeanu, remarcam și an capitolul rezervat "Istoriei literaturii române contemporane" aceeași vastă documentare (sunt citate lucrări importante, unele de actualitate, de la "Politica postmodernismului" a Lindei Hutcheon la "George Călinescu și complexele
E. Lovinescu - un critic mereu actual by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17482_a_18807]