1,091 matches
-
poziție centrală Carpații Meridionali ale căror văi și creste trebuiau traversate. Bucuria a fost enormă nu numai pentru că se vizitau locuri noi ci În primul rând că prin turism se Întâlneau ,,frați” cu ,,frați”, românii de pe ambele laturi ale Carpaților Meridionali se mișcă În cuibul natural de formare denumit pe veci România. În anul 1936, odată cu Înființarea cu sprijinul marelui nostru istoric Nicolae Iorga, care semnează „Legea pentru organizarea turismului În România” - moment ce reprezintă de fapt actul de naștere a
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Iorga, care semnează „Legea pentru organizarea turismului În România” - moment ce reprezintă de fapt actul de naștere a unui organism de stat pe probleme de turism În România (O.N.T.) - se dă un nou impuls dezvoltării acestei activități În Carpații Meridionali. Anii ce au urmat celui de-al doilea război mondial, au adus mutații profunde În domeniul turismului, a noului concept ce a fost pus la baza lui. O nouă politică În această activitate Își creia loc, un nou concept și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
domeniul turismului, a noului concept ce a fost pus la baza lui. O nouă politică În această activitate Își creia loc, un nou concept și anume cel al turismului de masă, care a Însemnat o intensă mișcare turistică În Carpații Meridionali. Reînființarea În 1955 a ONT Carpați București - cu un puternic centru la Brașov - și transformarea acestuia În 1971 În Minister al Turismului, Înființarea În 1968 a Biroului de Turism pentru Tineret cu filiale Județene și preluarea Începînd cu anii 70
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
la dinamizarea activității turistice În Carpații Meridionali În deceniile 6,7,8 și 9 ale secolului XX. 3.4. Situația actuală a numărului, structurii și dotările din stațiunile noastre balneoclimaterice Una din formele de manifestare a mișcării turistice În Carpații Meridionali o constituie odihna și tratamentul În stațiunile balneoclimaterice. România este una din puținele țări din Europa și din lume care dispune de o experiență de peste 2000 de ani În acest domeniu. Astfel o parte din literatura de specialitate din țara
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
zilele noastre, cum ar fi În Carpații Meridionali la Herculane și e de crezut că și la Bivolărie, respectiv Căciulata să fi fost utilizate apele termale pentru balneologie Îndată ce, În imediata apropiere se află castrul Arutela. Dezvoltarea balneologiei În Carpații Meridionali, are la bază În primul rînd factorii naturali de cură, care sunt nu numai numeroși, dar și deosebit de valoroși. Pe total areal sunt peste 36 de stațiunidin care 14 balneare și 22 climaterice-de odihnă, avînd următoarea distribuție pe județe: Brașov
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
decalare a acestora drept „sate turistice” cu orientarea adecvată a sumelor necesare dezvoltării etc. 3.5. Baza tehnico-materială a turismului din Carpații Meridionali O linie continuă de dezvoltare a Înregistrat În decursul timpului, baza tehnico-materială specifică activităților turistice ale Carpaților Meridionali. Astfel, În acest areal, ca de altfel În Întreg spațiul românesc, pentru o lungă perioadă de timp În care principalul mijloc de transport turistic Îl reprezenta „calul” și „diligența”, erau la modă hanurile, cu toate accesoriile necesare apărării, reparării și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
odihnă sunt dotate cu importante elemente specifice de gastronomie, tratament și agrement, capabile să asigure Într-o bună măsură În interiorul lor toate necesitățile pe care turiștii le au etc. La finele anului 2009 baza de cazare turistică a Carpaților Meridionali, care se caracterizează printr-o oarecare eleganță, zveltețe, armonie și printr-un confort satisfăcător, se compune din peste 41914 locuri repartizate pe județe, astfel: Alba - 356 (0,84% din total), Argeș - 2260 (5,39%), Brașov - 11326 (27,02%), Caraș-Severin - 5513
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
odihnă și pentru practicarea diferitelor sporturi În special de iarnă sunt bine evidențiate. - Ponderea cabanelor reflectă interesul În special pentru drumeții montane, dar și pentru alpinism. După 1990 a crescut enorm de mult În România, dar și În arealul Carpaților Meridionali - În special În zona Moeciu, Bran, Rucăr, dar și la Azuga, Mărginimea Sibiului, nordul județelor Vâlcea și Gorj - a pensiunilor turistice rurale și agroturistice. Revenind la poziția județelor În totalul arealului analizat putem distinge următoarele aspecte: - pe județe locul I
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
V - Sibiu, VI - Argeș, VII - Hunedoara, VIII - Dâmbovița, IX - Gorj, X - Alba, și XI - Mehedinți. O explicație pentru ultimele locuri ocupate de județele Alba și Mehedinți, este dată și de suprafețe montane mici pe care acestea le au În Carpații Meridionali. - pe structuri a) la hoteluri locul I - Brașov, II - Vâlcea, III - Prahova, IV - Caraș Severin, V - Argeș, VI - Hunedoara, VII - Gorj, VIII - Sibiu, IX - Alba b) Hanuri: I - Brașov, II - Argeș, III - Vâlcea, IV - Gorj, V - Hunedoara, VII - Caraș Severin
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
8,73%), iar pe de altă parte cabanele de 13,32%, certifică cele trei forme de turism care sunt de veche tradiție În acest areal: tratamentul balnear, odihna cu sporturile de iarnă și drumeția montană; - deși ca suprafață montană, Carpații Meridionali dețin o pondere de cca 23% din totalul montan (Carpații Orientali 50,8% iar Carpații Occidentali 26,2%), prin cele 41914 locuri de cazare ei dispun doar cu circa 1100 locuri mai puțin decît cea a Orientalilor. Aceeași situație favorabilă
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
materiale, ele oferă condiții mai modeste de cazare și la prețuri mai scăzute. De regulă popasurile turistice cunoscute uneori și sub denumirea de „camping” dispun și de locuri de campare - deci de amplasare a corturilor. Principalele popasuri turistice din Carpații Meridionali sunt: Sebeș (28 locuri), județul Alba; Corbeni (Dumbrava - 45 locuri) județul Argeș; Voila (Brîncovenesc - 88 locuri), Bran - 54, SÎmbăta de Jos (SÎmbăta - 34 locuri), RÎșnov (81 locuri), MÎndra (FÎntînița - 42 locuri) etc. județul Brașov; Runc (Sohodol), Peștișani (Hobița) județul Gorj
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
faptul că ele sunt amplasate În locuri pitorești, unde cu ani În urmă funcționau baze de turism, pentru tratament sau odihnă și ele oferă condiții modeste de cazare, dar cu interesante și utile programe instructiv - educative. Amplasarea acestora În Carpații Meridionali este următoarea: Sugag - 150 locuri, județul Alba; Dragoslavele - 100 locuri, Nucșoara - 400 locuri, Stoenești - 200 locuri, județul Argeș; Herculane - 100 locuri, Zăvoi (Poiana Mărului - 100) județul Caraș Severin; Moroeni (Căprioara - 300, VÎnătoru - 318, Cerbul - 318, Șoimi - 101) județul DÎmbovița; Novaci
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Cisnădioara - 95), Sadu (Sadu V - 189) județul Sibiu, Brezoi (Lotru 125), Călimănești (Cozia - 200, Păușa I - 275, Păușa II - 150) județul VÎlcea etc. 3.6. Baza materială gastronomică a Carpaților Meridionali Un loc important În ansamblul activității turistice din Carpații Meridionali, revine și bazei gastronomice care În corelație cu cea de cazare, căile de acces și obiectivele de atracție turistică, contribuie la realizarea și la finalizarea actelor turistice. Datorită calității sale deosebite, a produselor agricole utilizate, bucătăria românească tradițională este deosebit de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
În calcul nu numai gustul și savoarea produselor oferite de rețeaua gastronomică, care Într-o pondere considerabilă utilizează produse ecologice, dar În egală măsură ambianța generală, culoarea și aspectul produselor, ca și modul aparte de servire. Turiștii care vizitează Carpații Meridionali, observă faptul că pe lîngă unele influențe din aproape toate regiunile țării, aici pot fi consumate o suită de produse specifice acestei zone cum ar fi: antricot de vacă ca la Brașov, muschi de porc ca la Păltiniș, rulouri de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
ca la Poiana etc. Unitățile gastronomice din areal, oferă În egală măsură, prilejul de a lua contact cu specificul național, dar și cu cel modern, ambele contribuind la crearea unei ambianțe plăcute de mare satisfacție. Rețeaua unităților gastronomice din Carpații Meridionali este dezvoltată și nuanțată pe toată suprafața lor. În mod concret, pornind de la renumitele restaurante și crame cu specific național și local, urmate de restaurantele de lux și continuînd cu expresurile, plăcintăriile, cofetăriile, barurile, bufetele și continuând inclusiv cu elementele
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
corespundă cca 1,5-2 locuri la masă), ca și În afara acestora pe marele sau micile trasee turistice, În aproprierea sau În incinta unor obiective turistice, sau la cabane, fie ele de creastă sau de vale. Numărul unităților gastronomice din Carpații Meridionali, structura acestora, numărul locurilor de deservire ca și locul amplasării lor, corespund În mare măsură exigențelor actuale impuse de circulația turistică internă și internațională din zonă. 3.7. Rețeaua căilor de acces a Carpaților Meridionali Căile de acces sunt elemente
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
sunt elemente indispensabile turismului, ele fiind cele care netezesc și deschid calea spre obiectivele de atracție turistică. De fapt nu putem vorbi de o activitate turistică modernă și intensă fără prezența unei numeroase și diversificate rețele de acces. În Carpații Meridionali, rețeaua căilor de acces se caracterizează prin: a) diversitatea formelor ei: șosele asfaltate, drumuri pietruite, poteci marcate și linii ferate, linii de telescaune, telecabine și telegondole etc.; b) densitatea și Într-o oarecare măsură armonioasa lor distribuție În teritoriu; c
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
accesibilitatea bună pe care o crează din toate direcțiile. 3.7.1. Rețeaua de șosele asfaltate și de drumuri pietruite pentru apropiera și pătrunderea În interiorul masivelor sau de traversare a acestora, oferă condiții satisfăcătoare pentru practicarea turismului În Carpații Meridionali. În primul rînd delimitarea de Carpații Occidentali pe linia Caransebeș - Orșova și de Orientali, Brașov - Comarniceste formată din două șosele și două linii ferate aproape paralele ce fac accesibilă intrarea În regiune. În al doilea rînd atît În partea nordică
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Valea Lotrului - Obîrșia Lotrului (cu ramificații spre Sebeș - Novaci) - Petroșani - Uricani - CÎmpul lui Neag, paralele cu cele două magistrale din nord și din sud. 3.7.2. Rețeaua de linii ferate, favorizează și ea În mare măsură accesul În Carpații Meridionali. În linii mari distribuția acestora În teritoriu este cea redată la șosele de care sunt frecvent Însoțite. Astfel există o magistrală În nord ce pornește din Brașov și merge paralel cu principalele masive de la Făgăraș pînă la Podu Olt, urcă
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
numărului și a stării marcajelor munții: Cindrelul, Lotru, Godeanu, Șureanu și În fine Vulcan, Mehedinți și Cerna cu o rețea mai puțin semnificativă de marcaje. 3.8. Mijloace de transport În corelație directă cu structura căilor de acces a Carpaților Meridionali, se află și ce a mijloacelor de transport ce pot fi utilizate În acest scop. Unul din cele mai solicitate și mai populare mijloace de transport În turismul românesc rămîne În continuare trenul, care prin siguranță, ritmicitatea circulației și În
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
atîtea calități pe care le oferă. Cu toate acestea se constată existenșa unui număr oarecum insuficient de mijloace de transport de acest gen, iar În foarte multe cazuri un grad Înaintat de uzură. Mijloacele de transport pe cablu din Carpații Meridionali, așa cum am arătat, sunt cele mai numeroase din Carpații românești și ele Îndeplinesc un dublu rol, ca mijloc de agrement sau de transport al turiștilor la bazele de cazare, și pe traseele turistice etc. Acestea pot fi Întîlnite la Brașov
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
sănii, bărci, caiace, hidrobiciclete, vaporașe, stadioane, terenuri de tenis, cinematografe, cluburi, săli de spectacole etc., ca și unele cu un caracter de specificitate și de originalitate mai mare, cum ar fi cele pentru sporturi extreme. În toate stațiunile din Carpații Meridionali, sunt preocupări intense; pentru implementarea unor instalații diverse și a unor elemente de agrementare a turismului. Cu toate acestea, sunt Încă multe lucruri de pus la punct. În urma demersurilor, Ministerului Turismului, dar și altor foruri, și instituții publice și private
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Înseamnă statornicie, masivitate, tărie, trăinicie etc, Înțelegem de ce visul multimilenar al omului a fost acela de a urca tot mai mult spre Înălțimi. Peisajul montan, natural și antropic, a atras astfel dintotdeauna o mare parte a fluxului turistic, iar Carpații Meridionali sunt din acest punct de vedere un viu exemplu. Carpații Meridionali reprezintă pentru turiști - așa cum s-a mai arătat - nu numai un ținut al stațiunilor balneare și de odihnă, al sporturilor de iarnă, al soarelui strălucitor și al zăpezii, a
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
omului a fost acela de a urca tot mai mult spre Înălțimi. Peisajul montan, natural și antropic, a atras astfel dintotdeauna o mare parte a fluxului turistic, iar Carpații Meridionali sunt din acest punct de vedere un viu exemplu. Carpații Meridionali reprezintă pentru turiști - așa cum s-a mai arătat - nu numai un ținut al stațiunilor balneare și de odihnă, al sporturilor de iarnă, al soarelui strălucitor și al zăpezii, a aerului curat - puternic ozonat și ionizat - al apelor limpezi, dar zbuciumate
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
strălucitor și al zăpezii, a aerului curat - puternic ozonat și ionizat - al apelor limpezi, dar zbuciumate, dar și visul de urcare spre Înălțimi. Iată de ce mișcarea turistică În acești munți Înregistrează cele mai Înalte cote din toți Carpații românești. Carpații Meridionali dispun de cîteva axe de turism, vacanță și weekend, cum ar fi În primul rînd cea a Văii Prahovei, apoi a Oltului, urmată ca importanță de cea a Jiului și Cernei și de numeroase arii și centre de polarizare și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]