3,268 matches
-
sud) la nordul Dunării, în regiunile dacice, pe care aceștia le părăsiseră anterior, s-au sprijinit aici pe o populație romanică, ce s-a menținut și după cuceririle barbare, produse după 275, populație pe care imigrările succesive de prizonieri și meseriași aduși din sud au ajutat-o să-și păstreze tradiția latinei populare. Dacă lucrurile n-ar fi stat așa, termenii de bază primordiali în viața de familie, cea religioasă, în economia agrar-pastorală n-ar avea origine latină, așa cum au până
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
viața orășenească în Transilvania, ci au cooperat în împrejurări favorabile la începuturile ei, susține P. P. Panaitescu. Mai ales după înfrângerea cumanilor și năvălirea tătarilor, s-au fondat în Transilvania, aflată sub stăpânirea regilor unguri, orașele săsești (autonome), centre de meseriași și negustori, care poartă denumiri străvechi slavo-române, ca Bistrița, Brașov, Sibiu, doar coloniștii le-au numit altfel. Ele erau legate de piața comercială a Vienei, de drumul postavurilor din Flandra. În vecinătatea lor, spre Dunăre și Marea Neagră, se aflau ținuturile
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
putem deduce originea vieții orășenești în țările române: în Transilvania, orașele erau așezate pe pământul regesc ("crăiesc"), în virtutea dreptului de cucerire; în Țara Românească și Moldova, înainte de întemeierea statului, în acele mici târguri de văi, s-au așezat negustori și meseriași veniți din satele înconjurătoare sau de peste Carpați, punându-se sub ocrotirea unei curți voievodale. Ei se bucurau de privilegii, nescrise, ca să se așeze pe pământ voievodal, să ție târg și iarmaroace. Pe această bază, putem susține existența, în cele două
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
secolele XII-XIII.19 Includerea sud-estului Moldovei la Hoarda de Aur a dus la stabilirea temporară dincoace de Nistru a unor grupuri etnice de origine răsăriteană, populație eterogenă ce era concentrată în orașe. Alături de români și mongoli, în aceste centre locuiau meseriași și negustori veniți din Orient-s-au aflat morminte musulmane și inscripții arabe la Orheiul Vechi și Costești, ceea ce denotă existența unui amalgam etnic. Dar la Cetatea Albă, populația era de coloratură diferită-genovezii dețineau controlul negoțului, dar erau și evrei
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
creează suspiciunea, în fapt certitudinea dată de experiență, că aceasta va fi asociată cu un comportament neglijent și imprevizibil, de neacceptat pentru postul respectiv. Deși firma are peste 500 de șoferi, iar grupul mult peste o mie, se caută încă „meseriași”. Evoluția ascendentă a angajărilor, relevată în figura I.6, arată determinarea managerială în realizarea unei structuri de personal pentru susținerea unei strategii de creștere. Chiar dacă anumite „productivități” se înrăutățesc pentru o perioadă de timp, Carabulea sesizează că principala problemă de
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
țara în 1959, stabilindu-se la Paris. Proza lui C. este o rescriere plină de umor, miniaturală, a unor fabule sau chiar a cărții lui Cervantes. Exercițiile sale, fine portrete lucrate în manieră arcimboldiană, figurează obiecte (Plopul, Pianul, Bradul), mici meseriași din târgușorul de odinioară (Cismarul, Croitorul, Coșarul, Brutarul, Tinichigiul) ș.a. Discursul reinterpretează sensurile limbajului comun, transformându-l într-un soi de comentariu deviat și subtil ironic: „A primit să stea în intimitatea oului de furat. Mecena național: pozează pentru Grigorești
COSTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286442_a_287771]
-
Tonul general este însă moderat, exprimând un realism cuminte: I. Al. Brătescu-Voinești (care tipărește câteva din cele mai izbutite nuvele ale sale, precum Pană Trăsnea Sfântul, 1893), I. L. Caragiale (O făclie de Paște, 1889), I. Popovici-Bănățeanul (În lume. Din viața meseriașilor, 1892) și, mai ales, Duiliu Zamfirescu, ale cărui nuvele s-au tipărit aici, aproape toate, între 1885 și 1911. Note accentuate de satiră socială se ivesc la I. Negruzzi (ale cărui Copii de pe natură, apărute între 1869 și 1880, s-
CONVORBIRI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286404_a_287733]
-
, Ștefan (24.IV.1888, Ploiești - 25.III.1958, Cluj), clasicist și traducător. Provine dintr-o familie de mici meseriași de origine aromână. Student al Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București, discipol al lui V. Pârvan, B. a studiat apoi la Berlin. A venit în contact cu vestiți cercetători ai Antichității, ca Ulrich von Willamowitz-Moellendorff și Eduard
BEZDECHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285715_a_287044]
-
de firme este mult mai mic pentru o bancă dacă bonitatea acestora e cunoscută decât în cazul aceluiași volum de credite pentru un număr foarte mare de mici debitori rurali. În plus, cheltuielile de informare privind solvabilitatea micilor agricultori și meseriași rurali sunt prohibitive. Costurile de tranzacție foarte ridicate explică nivelul scăzut al fluxurilor financiare între sectorul modern și sectorul tradițional. Acesta din urmă suferă un permanent blocaj financiar, neavând acces la credite și alte finanțări moderne și fiind captiv în
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
se prinde papa și cu care se poate câștiga în favorul ocrotirii grecilor. Deși clerul grec se zbătea cu drept cuvânt contra recunoașterii unei autorități străine asupra bisericii lor și nu voia a o pune la dispoziția unor cârciumari și meseriași de rând, de cari în clerul latin de țară erau pe ici pe colo, totuși clerul nu cuteza de-a se opune pe față la planul împăratului, foarte hotărât, și cedă din slăbiciune, deși rațiunile acestuia citate pentru a-i
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ființa sa internă ceea ce socoteam că am știut, ceea ce-am știut chiar în aplicare. Va fi așadar multora binevenită încercarea de-a găsi câteva puncte de vedere conducătoare pentru această cercetare. -Ce este cultura? Pe țăran, pe lucrător, pe meseriaș îi numim neculți! Lor le lipsește orce îngrijire a spiritului, orce ridicare deasupra terenului vieței materiale. Însă care speție de cultură a spiritului îl face pe om cult? Vorbim de cercuri culte: într-acestea se gerează, se gustă, se discută
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
culte: într-acestea se gerează, se gustă, se discută, se cultivă arte și științe. Artă și stiință-sînt ele celea ce constituiesc cultura?. Nu necondiționat; acest om e foarte învățat și cu toate astea îi lipsește... cultura; dimpotrivă iar pe cutare meseriaș, care nici profesă, nici cunoaște vo știință, nici se-ndeletnicește, nici cultivă vro artă, ba chiar pe cutare or cutare țăran îl putem numi cult în felul său. De la femei pretindem cu deosebire cultură; însă ocupațiunea lor cu științele li
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
grevată cu însemnate anuități cătră stat; cu îndatorirea de-a susține self - governmentul comunei și al județului, cu sarcina miilor de noi postulanți, ieșiți din pământ, din iarba verde, pentru a aplica reformele. Atunci băieții din băcănii și ateliere de meseriași părăsiră pacinica lor ocupație, pentru a se boieri în notari comunali, învățători rurali, arhivari, paraarhivari - o generație nenumărată de logofeți fără învățătură și fără seriozitate morală, cari nu știau decât a scârțâi două slove pe hârtie, deveni elementul domnitor în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cinci sute de români din alte provincii și poate abia 1 000 de oameni dispuși a munci. Restul sunt oameni incapabili de muncă, speculanți, mijlocitori, rase neuropatice, fără musculatură, cari fug de muncă ca dracul de tămâie. Grec plugar sau meseriaș mai nu se va găsi în România; funcționari și speculanți cât păr [î]n cap. Când vede cineva suma imensă de pierde-vară care populează orașele, sutele de mii de oameni cari se ocupă cu treburi fără de nici o utilitate, e silit
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mișcă începuturile de industrie națională, și desigur e un merit cu atât mai mare de-a lupta în asemenea grele împrejurări, un merit pe care cu dragă inimă îl recunoaștem și-l prețuim. Acum societatea "Concordia" și Clubul comercianților și meseriașilor din Iași se unesc pentru a convoca un congres pentru ziua de 10 octomvrie, la Iași, unde se va discuta starea economică a țării. Deși felicităm societatea Concordia pentru inițiativa luată, mărturisim că Clubul comercianților și meseriașilor din Iași ne
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Clubul comercianților și meseriașilor din Iași se unesc pentru a convoca un congres pentru ziua de 10 octomvrie, la Iași, unde se va discuta starea economică a țării. Deși felicităm societatea Concordia pentru inițiativa luată, mărturisim că Clubul comercianților și meseriașilor din Iași ne inspiră oarecare neîncredere. Acest din urmă club este eminamente politic după cât știm, constituit nu pentru a încuraja comerțul și industria, ci pentru a da materialul trebuincios de agenți electorali guvernului roșu. În acest Club sunt și mulți
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
orașelor noastre cu negustori din câteșipatru colțurile lumii, cari, introducîndu-ne până și făina din străinătate, paralizează în germene orice activitate proprie. Fără cultură, fără bani, fără aptitudini, negoțul ne-a prefăcut - copii economici - în concurenți ai națiunilor celor mai înaintate. Meseriașul nostru este silit de negoțul ce-i introduce similarele străine să concureze cu acestea sau să lucreze cu pagubă. Ș-așa în toate cele. Până azi liberalii nu văd că interesele negoțului internațional pe de-o parte, și acele ale
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
este o instituție istorică a naționalității ci... treaba comunei. Fiecine e liber de-a avea morala care-i convine, chiar daca ea e imorală. Meserie? Fiecine e liber a o profesa, chiar cârpaci fie, și a concura în mod neonest pe meseriașul cu zeci de ani de deprindere industrială care-și pune nu numai munca, dar chiar onoarea profesiei în lucrurile ce le produce. Aceasta e libertatea, onorabililor, și vă uitați crezul botezând de liberale idei de protecție, de epitropie, restrîngătoare absolutei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
dar și trebuințele lor au crescut cu totul în disproporție 205 {EminescuOpXIII 206} cu aceste mijloace. Aproape toate trebuințele s-au schimbat. Din creștet pîn-în tălpi orice obiect de îmbrăcăminte au început a se introduce din străinătate: vechile clase de meseriași, având deprinderea a lucra pentru alte vremi și pentru alte gusturi, neavând timpul necesar și nici conducători de la cari să învețe a lucra europienește, au început să dea îndărăt și azi nu mai există. Negustorul care 'ntroducea din străinătate obiectele
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
înțelege, până la un grad oarecare, ca colegiul IV să joace un rol de inferioritate față cu alegerile din Adunare. Interesele ce se discută în Adunări ating o țară; mizeria din Dorohoi ori din Râmnicul - vîlcii nu va fi pricepută de meseriașul din Dealul Spirei; el poate nu-și dă seamă de influențele ce se exercită acolo asupra populațiunilor, el nu va putea pricepe problemul economic sau social care s-ar ivi acolo; pentru priceperea acestora se cer poate elemente mai culte
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
decât Germania. Dar menirea unei republice ar fi să debordeze chiar de pace și de bun trai, să aibe escendente bugetare, să plătească datoriele statului, să scază dările, pentru a câștiga majoritatea imensă a populațiunii, pe lucrător, pe țăran, pe meseriaș? La asemenea argumente dorul de răzbunare răspunde: Franța a creat America de Nord, Grecia, Belgia și Italia și să nu poată redobândi Alsacia - lorena? Și iarăși se aruncă miliardele în gura militarismului, încît astfel opiniunea publică ezită a alege între dorința de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
categorii, au condus la schimbări notabile în privința tipurilor de structuri și relații specifice comunităților. Aceasta nu înseamnă însă că odată cu aceste modificări comunitatea a dispărut. Orașele coloniale amintite mai sus puteau fi străbătute pe jos. În secolul al XVIII-lea meseriași, clerici, mecanici, negustori și familiile lor au constituit societatea urbană. Într-o zonă case mai mici, cu grădinițe, după colț pe strada mare case mai mari, ale celor bogați. În secolul al XIX-lea populația urbană a crescut, muncitorimea la
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
plan nu s-a reușit să se (nainteze prea mult. Schimbările (n planul structurii comunitare la nivel național cer mult mai mult timp dec(t ne-a oferit istoria la acel moment. Comunitatea esențială a rămas tot satul. Comunitățile de meseriaș(, muncitori, mici proprietari, intelectuali nu au reușit să se consolideze astfel (nc(t să putem vorbi de o reală diversificare comunitară. 4. "Demiurgul" roșu Se constată (n mod acut, chiar și (n prezent, tendința de a considera comunismul drept generatorul
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
iar după colectivizare, numărul celor ce lucrează în industrie crește foarte mult. În Tălmăcel, în 1975, în structura ocupațională a populației satului predominau muncitorii agricoli (479) și cei industriali (301). În același an în sat erau 13 funcționari și 4 meseriași (Herseni, 1985b: 181). Agricultura. Este ocupația de bază a tălmăcenilor. Tălmăcelul a fost unul din satele Mărginimii care a fost nevoit să practice agricultura pe teren accidentat. Terenul arabil fiind foarte puțin, el a fost extins pe terenuri care nu
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
apariția întârziată și greoaie a antreprenorilor agricoli și neagricoli a dus la reconfigurarea clasei de mijloc, aceasta cuprinzând salariații cu studii superioare și studii medii profesori, medici, ingineri, tehnicieni, funcționari, al căror număr a scăzut semnificativ după 1989 -, comercianții și meseriașii categorie ce s-a dezvoltat foarte mult -, proprietarii agricoli și întreprinzătorii ne-agricoli (Urse, 2004, 2005). Aceste schimbări în structura de clasă sunt similare cu schimbările apărute în alte țări europene, în perioada tranziției (Ziólkowski, 1998). Un alt aspect de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]