2,471 matches
-
aur și argint; - cele mai vechi podoabe de aur găsite la noi În țară au fost descoperite la Moigrad, județul Sălaj și aparțin epocii pietrei, adică au o vechime de 6.000 de ani. Încă de atunci, strămoșii noștri cunoșteau metalurgia aurului;miresele chineze și indiene, poartă În ziua nunții proprii bijuterii de 24 de carate, prin care Își asigură fericirea și norocul veșnic (motivul pentru care India este una dintre cele mai mari țări cumpărătoare de aur); - aurul este extrem de
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
este utilizat pentru: cabluri electrice, site, cazane tehnologice, instalații frigotehnice, vase de expansiune sub presiune, centrale termice (cazane), statui, monede, robineți, instalații casnice, axe rotative etc. După industria electrotehnică și energetică, cea mai mare cantitate de cupru se consumă În metalurgie, la elaborarea diverselor aliaje. Bronzul se utilizează la: confecționarea medaliilor, robinetelor, statuetelor, bijuteriilor, bucșelor, clopotelor bisericești, cuzineților, lagărelor, roților dințate, elicelor navale ș.a. Se prelucrează foarte bine prin turnare, laminare, extrudare sau forjare. Clasificarea bronzului: - bronz de artă (90% Zn
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
țara noastră sunt situate În Munții Pădurea Craiului (Apuseni) și Munții Șureanu/Sebeș. Cea mai mare carieră de exploatare a bauxitei din România se află la Dobrești, Județul Bihor, minereul fiind utilizat În Combinatul Metalurgic de Alumină de la Oradea, În metalurgia feroasă la Câmpia Turzii sau În industria cimentului la Aleșd-Bihor! - Alumina este produsul primar rezultat din topirea bauxitei. Aceasta, prin electroliză, cu un consum mare de curent electric se transformă În aluminiu. Metalul astfel obținut este scump! Pentru obținerea unei tone
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
aceasta precursoare merită cunoscută. 1. Un precursor: Godin (1877) Experimentele sociale ale lui Godin au fost comentate de Vacher (1992, 1996), care a exploatat arhivele depozitate la CNAM. Godin este un fost muncitor, care conduce în Aisne o uzină de metalurgie cu aproape 1.000 de angajați. Discipol al lui Fourier, el vrea să creeze (în 1877) un nou sistem social, întemeiat pe grup. Prin urmare, așa cum arată Vacher (1996), va încerca să grupeze personalul în funcție de atracțiile împărtășite pentru aceleași tipuri
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
zonele Chinei și Vietnamului, acum 4000 de ani, a influențat puternic evoluția acestor triburi, pierdute În puzderia de insule ale arhipelagului indonezian. În secolul al III Î.Hr. are loc al doilea val migrator neoindonezian, ce a contribuit la introducerea metalurgiei bronzului și fierului. Teritoriu insular locuit de milenii de numeroase populații tribale, atinge o formă superioară de organizare social-politică, abia la Începutul mileniului I d.Hr., sub influența celor două civilizații orientale chineză și indiană, prin constituirea de mici regate hinduise
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
China, Japonia, Indonezia, Australia) este considerată zona „Tigrilor Asiatici”. Regiune dinamică (ritm anual de 7%), populație numeroasă, resurse minerale variate, agricultură diversificată, acum și o oarecare stabilitate politică, masive investiții externe (Japonia, Hong Kong, Coreea de Sus, Taiwan) În domenii precum metalurgia (aluminiu), lichefierea gazelor naturale, electronică, chimie ș.a., constituie atuuri ca Indonezia să devină o mare putere economică. Indonezia dispune de hidrocarburi, petrol și gaze naturale (locul 6 pe glob), cărbuni (locul 3), staniu (locul 2), nichel (locul 3), bauxită etc.
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
de trai (ibidem, p. 214). 487 INTERFERENȚE. TRECUT ȘI VIITOR Locuit din perioade vechi, teritoriul Malaysiei (Persekutuan) a fost ocupat de populații venite din Indochina, În mai multe valuri care au introdus cultura orezului, creșterea vitelor, navigația și mai târziu metalurgia bronzului și fierului. În văile Bujang și Merbak se pot vedea și astăzi urme ale vechilor civilizații cu influențe hinduse și apoi budiste (pietre funerare, porțelan chinezesc de 1500 de ani vechime). Zonă de interferență a civilizațiilor indiană, chineză, indoneziană
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
volumului de produse finite În schimburile comerciale externe, crearea de zone libere economice, atragerea investițiilor străine, poziționarea ca brand de țară turistică. Industria prelucrătoare s-a diversificat, ramurile tradiționale textilă, alimentară (ulei de palmier, conserve de fructe, zahăr), prelucrarea lemnului, metalurgia neferoasă (staniu, cupru, aluminiu), rafinarea petrolului și petrochimia, industria constructoare de mașini, electronica și electrotehnica (montaj de autovehicule, aparate de radio - locul 1 pe glob), subansamble pentru calculatoare, instalații de aer condiționat. Dintre centrele industriale se Înscriu Kuala Lumpur, Penang
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
procedee neconvenționale în procese de fabricație diverse; - tehnologii fuzzy; - tehnologii "la cerere" (taylor made technology). 11.1.3. Tehnici și tehnologii moderne de analiză, diagnostic industrial și control 11.1.4. Tehnologii noi, specifice, integrate în sistemele de productie existente: - metalurgie, chimie, petrochimie, construcții de mașini, electrotehnica, electronică, industria ușoară, lemn, celuloza, sticla, hîrtie, alte procedee specifice de fabricație, inclusiv cele din mică industrie; - tehnologii de economisire a energiei, tehnologii cu consum redus; - tehnologii de exploatare și transport a masei lemnoase
HOTĂRÎRE Nr. 1095 din 30 decembrie 1995 privind aprobarea Programului naţional de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică "ORIZONT 2000". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113640_a_114969]
-
în măsura necesară evidențierii posibilităților de atragere în circuitul economic. - Explorare prin lucrări miniere și foraje în perimetrele de exploatare pentru detalierea cunoașterii condițiilor de zacamint în vederea eficientizării activității de exploatare. - Cercetări tehnologice de preparare a minereurilor și testări în metalurgie sau siderurgie în fazele pilot sau semiindustrială. 5. Minereuri de substanțe radioactive și de elemente rare și disperse (radioactive, titan și zirconiu, molibden și pământuri rare) - Studii de sinteză asupra perspectivelor de evidențiere a noi zone cu condiții geologice favorabile
HOTĂRÎRE Nr. 60 din 21 februarie 1994 pentru aprobarea Programului geologic la nivel naţional privind direcţiile de desfăşurare a activităţii de cercetare geologica a resurselor minerale în perioada 1994-1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110273_a_111602]
-
care au loc în cadrul lucrărilor comisiei, hotărârile care se adoptă, precum și opiniile separate ale membrilor comisiei se consemnează în procesul-verbal al ședinței. 4. Literatura tehnică, științifică include lucrări, publicații și cursuri universitare a caror tematica abordează domeniile: construcții de mașini, metalurgie, industrie extractiva, industrie chimică și petrochimica, industrie electronică și electrotehnica, energetică, automatica, poligrafie, construcții și materiale de construcții, instalații, hidrotehnica, arhitectura, industrie ușoară, industrie alimentară, transporturi, tehnica foto-film, științe agricole și silvice, medicina, farmacie, științe economice, management, istorie, filozofie, psihologie
INSTRUCŢIUNI Nr. 178 din 8 martie 1994 cu privire la modul de încasare a contribuţiei, finanţarea cheltuielilor aprobate, evidentierea şi raportarea Fondului special pentru cercetare-dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110700_a_112029]
-
surse de materii prime textile și pentru pielărie; - cercetări aplicative în domeniul dezvoltării și realizării de textile țesute și nețesute, piei și înlocuitori din piele de utilizare tehnică, pentru construcții civile și industriale, agricultură, transporturi și mijloace de transport, chimie, metalurgie, petrochimie, industria extractivă etc; - cercetări aplicative în domeniul realizării de articole medicale, implantabile la om, din materiale textile, colagen, plastice și compozite, în vederea îmbunătățirii actului medical chirurgical și terapeutic; - cercetări aplicative privind proiectarea și realizarea unor sisteme și echipamente pentru
HOTĂRÂRE nr. 1.304 din 25 noiembrie 1996 privind înfiinţarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Textile şi Pielărie - INCDTP Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116418_a_117747]
-
Fabricarea de sticlărie tehnică 2410 - Producția de metale feroase sub forme primare și de feroaliaje 2432 - Laminare la rece a benzilor înguste 2434 - Trefilarea firelor la rece 2454 - Turnarea altor metale neferoase 2550 - Fabricarea produselor metalice obținute prin deformare plastică; metalurgia pulberilor 2611 - Fabricarea subansamblurilor electronice (module) 2732 - Fabricarea altor fire și cabluri electrice și electronice 2790 - Fabricarea altor echipamente electrice 2899 - Fabricarea altor mașini și utilaje specifice n.c.a. 7112 - Activități de inginerie și consultanță tehnică legate de acestea
HOTĂRÂRE nr. 1.311 din 25 noiembrie 1996 (*actualizată*) privind înfiinţarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică Tehnică - IFT Iaşi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116425_a_117754]
-
Articolul 1 Pe data prezentului decret se înființează, în cadrul Ministerului Industriei Metalurgice, Departamentul de metalurgie neferoasa, unitate cu personalitate juridică și titulara de plan, cu sediul în municipiul București. Departamentul are ca obiect de activitate: a) coordonarea unitară și integrală a activității de extragere și valorificare a metalelor neferoase conținute în produsele miniere și materialele
DECRET nr. 104 din 8 februarie 1990 privind înfiinţarea Departamentului de metalurgie neferoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106958_a_108287]
-
are ca obiect de activitate: a) coordonarea unitară și integrală a activității de extragere și valorificare a metalelor neferoase conținute în produsele miniere și materialele refolosibile; ... b) realizarea unor produse derivate din materialele prevăzute la lit. a), precum și produse ale metalurgiei pulberilor; ... c) prelucrarea metalelor și aliajelor neferoase prin deformare plastica. ... Articolul 2 Departamentul de metalurgie neferoasa îndeplinește funcția de coordonator de balanța pentru produsele finite care se realizează în unitățile componente, precum și pentru unele materii prime ca principal consumator, nomenclatorul
DECRET nr. 104 din 8 februarie 1990 privind înfiinţarea Departamentului de metalurgie neferoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106958_a_108287]
-
valorificare a metalelor neferoase conținute în produsele miniere și materialele refolosibile; ... b) realizarea unor produse derivate din materialele prevăzute la lit. a), precum și produse ale metalurgiei pulberilor; ... c) prelucrarea metalelor și aliajelor neferoase prin deformare plastica. ... Articolul 2 Departamentul de metalurgie neferoasa îndeplinește funcția de coordonator de balanța pentru produsele finite care se realizează în unitățile componente, precum și pentru unele materii prime ca principal consumator, nomenclatorul balantelor materiale urmînd a fi stabilit prin ordin al ministrului industriei metalurgice. Articolul 3 Departamentul
DECRET nr. 104 din 8 februarie 1990 privind înfiinţarea Departamentului de metalurgie neferoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106958_a_108287]
-
îndeplinește funcția de coordonator de balanța pentru produsele finite care se realizează în unitățile componente, precum și pentru unele materii prime ca principal consumator, nomenclatorul balantelor materiale urmînd a fi stabilit prin ordin al ministrului industriei metalurgice. Articolul 3 Departamentul de metalurgie neferoasa este condus de un ministru secretar de stat. Structura organizatorică, numărul total de personal, unitățile ce se înființează și cele din componenta Departamentului de metalurgie neferoasa se aproba prin hotărîre a guvernului, potrivit Decretului-lege nr. 65/1990. Articolul 4
DECRET nr. 104 din 8 februarie 1990 privind înfiinţarea Departamentului de metalurgie neferoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106958_a_108287]
-
urmînd a fi stabilit prin ordin al ministrului industriei metalurgice. Articolul 3 Departamentul de metalurgie neferoasa este condus de un ministru secretar de stat. Structura organizatorică, numărul total de personal, unitățile ce se înființează și cele din componenta Departamentului de metalurgie neferoasa se aproba prin hotărîre a guvernului, potrivit Decretului-lege nr. 65/1990. Articolul 4 Cheltuielile de organizare și funcționare ale Departamentului de metalurgie neferoasa vor fi suportate de întreprinderile și celelalte unități din componenta sa. Articolul 5 Primăria municipiului București
DECRET nr. 104 din 8 februarie 1990 privind înfiinţarea Departamentului de metalurgie neferoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106958_a_108287]
-
stat. Structura organizatorică, numărul total de personal, unitățile ce se înființează și cele din componenta Departamentului de metalurgie neferoasa se aproba prin hotărîre a guvernului, potrivit Decretului-lege nr. 65/1990. Articolul 4 Cheltuielile de organizare și funcționare ale Departamentului de metalurgie neferoasa vor fi suportate de întreprinderile și celelalte unități din componenta sa. Articolul 5 Primăria municipiului București va pune la dispoziția Departamentului de metalurgie neferoasa, în condițiile legii, o clădire corespunzătoare desfășurării activității, în apropierea Ministerului Industriei Metalurgice. Articolul 6
DECRET nr. 104 din 8 februarie 1990 privind înfiinţarea Departamentului de metalurgie neferoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106958_a_108287]
-
guvernului, potrivit Decretului-lege nr. 65/1990. Articolul 4 Cheltuielile de organizare și funcționare ale Departamentului de metalurgie neferoasa vor fi suportate de întreprinderile și celelalte unități din componenta sa. Articolul 5 Primăria municipiului București va pune la dispoziția Departamentului de metalurgie neferoasa, în condițiile legii, o clădire corespunzătoare desfășurării activității, în apropierea Ministerului Industriei Metalurgice. Articolul 6 Departamentul de metalurgie neferoasa se doteaza cu 2 autoturisme Dacia Break, 2 autoturisme de teren ARO 244 D și 2 microbuze de persoane TV
DECRET nr. 104 din 8 februarie 1990 privind înfiinţarea Departamentului de metalurgie neferoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106958_a_108287]
-
fi suportate de întreprinderile și celelalte unități din componenta sa. Articolul 5 Primăria municipiului București va pune la dispoziția Departamentului de metalurgie neferoasa, în condițiile legii, o clădire corespunzătoare desfășurării activității, în apropierea Ministerului Industriei Metalurgice. Articolul 6 Departamentul de metalurgie neferoasa se doteaza cu 2 autoturisme Dacia Break, 2 autoturisme de teren ARO 244 D și 2 microbuze de persoane TV 12 D, cu drept de deplasare pentru intervenții pe întreg teritoriul tarii. Articolul 7 Ministerul Economiei Naționale și Ministerul
DECRET nr. 104 din 8 februarie 1990 privind înfiinţarea Departamentului de metalurgie neferoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106958_a_108287]
-
pilot cu profil de pirometalurgie neferoasa. Elaborarea aliajelor cu peste 50% plumb. Topirea aliajelor cu peste 50% plumb și turnarea de piese din aceste aliaje în proces de fabricație industrială. Topirea, elaborarea și rafinarea metalelor neferoase în incinta uzinelor din metalurgia plumbului. Sudura în plumb. Obținerea pe cale industrială a miniului de plumb, a ceruzei și a litargei, toate operațiile din cadrul procesului tehnologic, precum și ambalarea acestora. Vopsirea la dublul fund al navelor. 31. Personalul din secțiile productive, de deservire a acestora de la
ORDIN nr. 50 din 5 martie 1990 (*actualizat*) pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106889_a_108218]
-
termometrelor cu mercur. 35. Prăjirea și aglomerarea minereului de cupru, topirea concentratelor cuproase, convertizarea, prerafinarea, precum și granularea cuprului. 36. Electroliza cuprului și fabricarea industrială a pulberilor de cupru. 37. Activitatea de la instalațiile pentru producerea lingourilor de zirconiu și titan. 38. Metalurgia zincului: activitatea la cuptoarele Waltz, activitatea la peletizoare, distilarea zincului în retorte, fabricarea zincului pe cale pirometalurgica. Activitatea la cuptoarele pentru producerea trioxidului de stibiu și a bioxidului de staniu. 39. Electroliza aluminiului, inclusiv captarea gazelor. 40. Fabricarea și ambalarea în
ORDIN nr. 50 din 5 martie 1990 (*actualizat*) pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106889_a_108218]
-
clorura de cianuril, cianură de sodiu, atrazin, prometrinigran). Instalația de fabricare a nitrilului acrilic. Fabricarea și ambalarea fosgenului. Fabricarea metacrilatului și a polimetacrilatului de metil. Polimerizarea nitrilului acrilic și recuperarea să. 41. Fabricarea acidului sulfuric din gazele rezultate din procesele metalurgiei neferoase (aglomerare, prăjire, topire, convertizare). 42. Fabricarea și ambalarea industrială a cromaților, bicromaților, anhidridei cromice, precum și a pigmenților din crom și plumb. 43. Fabricarea substanțelor chimice folosite că auxiliari în industria textilă, a pielăriei și a cauciucului. 44. Prăjirea, măcinarea
ORDIN nr. 50 din 5 martie 1990 (*actualizat*) pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106889_a_108218]
-
și sfărîmare). Măcinarea, arderea și sortarea șamotei refractare. Zidirea cu cărămidă refractara a cuptoarelor, utilajelor și podurilor de turnare, precum și a altor instalații industriale asemănătoare. Confecționarea manuală a blocurilor și oalelor refractare pentru cuptoarele de topit sticlă; confecționarea creuzetelor destinate metalurgiei zincului. 6. Fabricarea cărămizilor din silica: atelierul de reparații și confecționat modele, depozitul de materiale, laboratorul central, atelierul de metrologie. 7. Fabricarea cărămizilor silicocalcare (toate operațiunile aferente procesului tehnologic). Fabricarea bazaltului artificial. 8. Granulatoare, calcinatoare, concentratoare, cuptoare, răcitoare, grătar și
ORDIN nr. 50 din 5 martie 1990 (*actualizat*) pentru precizarea locurilor de muncă, activităţilor şi categoriilor profesionale cu condiţii deosebite care se încadrează în grupele I şi II de muncă în vederea pensionării. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106889_a_108218]