1,337 matches
-
Cișmigiu reiterează exilul terestru al albatrosului baudelairian. Întors în sine, cu capul sub aripă, „În visul lui, un stol gigant/ Coboară-n Cișmigiu să-l fure,/ Zburând spre polul celălalt/Sfruntând oceanele azure”. Similar, într-o altă legendă, piatra se metamorfozează în broască țestoasă, iar aceasta „Prin bolți de-azur/ Face-nconjur...// Stele de mare, aștri marini/ Îi trec prin preajmă fluizi, felini...” În alt poem, povestea despre „Michelangelo și meduza” rezumă sensul „zbaterii sisife” a titanului renascentist cu „găvana lui
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
o clară schimbare de tonalitate, de la optimismul radios al comuniunii cu natura, la disperarea și plângerea prin vers a pierderii ținutului natal, cartea include, în descendența lui O. Goga sau a lui Aron Cotruș, fie poeme în care cuvântul se metamorfozează în imprecații și lacrimi amare ( „O vale de lacrămi și doruri mi-e țara” - Septembrie; „Seminția lui Horia se stinge;/ Vai, vai, și Iancu rătăcește prin pădure/ Și armele nu are cin’ le-ncinge” - La capătul vremii; „Lacul e mâhnit
GIURGIUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287288_a_288617]
-
și subjugare? Cum a ajuns rasa umană să-și piarda spiritul ludic Înnăscut și să devină robotizată, făcând din munca necontenită Însuși sensul existenței sale? Când și de ce a devenit materialismul un substitut pentru idealism, iar consumul excesiv s-a metamorfozat dintr-un termen negativ Într-unul pozitiv? Postmoderniștii au privit modernitatea Însăși drept vinovat. Au dat vina În cazul multor probleme ale lumii pe ceea ce ei considerau a fi supozițiile prea rigide care stau la baza gândirii moderne. Iluminismul European
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
majoritatea americanilor mai săraci -, tot ce a rămas este ideea unui popor ales. Ales pentru ce? Fervoarea religioasă În căutarea unei misiuni - mai ales când aceasta este combinată cu ideea unui statut special În ochii lui Dumnezeu - poate să se metamorfozeze Într-un mod Înfricoșător pe care noi, americanii, nu l-am contemplat. Deja (am văzut În perioada de după 11 septembrie indicații ale posibilităților), un număr crescând de lideri evanghelici americani, politicieni conservatori și intelectuali vorbesc despre o viitoare bătălie globală
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În 1755, eficiența avea Încă un sistem de referință religios. Dumnezeu este definit că cea mai eficientă primă cauză. În descrierea biblică a creației, Dumnezeu ordonă crearea cerurilor și a pământului - un act de o eficiență perfectă. Eficiența s-a metamorfozat În forma curentă spre finalul secolului al XIX-lea. Oameni de știință și ingineri lucrau În noul domeniu al termodinamicii, măsurând energia produsă, energia consumată și entropia În mașini. Ei au redefinit eficiența, transformând-o Într-un parametru pur mecanic
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
modernă timpurie, a jucat de asemenea un rol decisiv În crearea individului autonom. În epoca medievală, casa era un spațiu public, cu puține limite care să separe familia, de rude și vecini. În secolul al XVIII-lea, casa publică se metamorfozase În domiciliu privat, iar membrii familiei erau adeseori separați unul de altul de partiții și camere, fiecare cu o funcție anumită. În noua casă, fiecare persoană avea spațiul și posesiunile ei private, ceva nemaiîntâlnit În epoca medievală. Separarea unui spațiu
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Uniunea Europeană? Nimeni nu pare să știe. Observatorii folosesc sintagma „geometrie variabilă” pentru a cuprinde toate combinațiile posibile care ar putea constitui acest nou experiment de guvernământ. Dacă este dificil să Înțelegem cu precizie ce este Uniunea Europeană, este deoarece aceasta se metamorfozează În mod continuu În forme noi pe măsură ce se adaptează la noile realități În schimbare rapidă. Uniunea Europeană este, În realitate, prima instituție de guvernământ cu adevărat postmodernă. Dacă pare amorfă și mai puțin stabilă, aceasta se datorează faptului că navighează Într-
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
care au dus la crearea Comunității Europene și care continuă să o Împingă În drumul său către uniune, au creat o dinamică politică diferită. În loc să devină un superstat sau un mecanism care să reprezinte interesele naționale superioare, Uniunea Europeană s-a metamorfozat Într-o a treia alternativă. A devenit un forum de dezbateri a cărui funcție este să arbitreze relațiile și să ajute la coordonarea activității Între un anumit număr de jucători, dintre care statul-națiune este doar unul. Rolul principal al Uniunii
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cea mai puternică mașină militară din toată istoria, pentru a obține ceea ce vrem și credem că merităm. Ne considerăm un popor ales și, prin urmare, Îndreptățit la o parte mai mare din bogația Pământului. Din păcate, interesul nostru personal se metamorfozează Încetul cu Încetul În egoism pur. Am devenit o cultură a morții. Ce Înțeleg prin „cultura a morții”? Pur și simplu asta. Nimeni și În special nici un american, nu ar nega că suntem cei mai lacomi consumatori din lume - uităm
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
epuiza. Este un cuvânt mustind a violență și care, până În secolul XX, a avut numai conotații negative. Să ne reamintim că până la Începutul secolului XX, pentru comunitatea medicală și publicul larg, termenul „consum” era sinonim cu tuberculoza. Consumul s-a metamorfozat Într-un termen pozitiv În mâinile celor care se ocupau cu reclama, care au Început să echivaleze consumul cu opțiunea. În ultimul sfert al secolului XX, cel puțin În America, opțiunea consumatorului a Început să Înlocuiască democrația reprezentativă ca expresie
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
1997). Oricum, concluzia de final (pp.314-315) a demersului este că, în ciuda unor mecanisme și traiectorii specifice fiecărui episod, se pot desprinde trei mari procese robuste comune: a) constituirea de noi actori politici și de noi identități (uneori actorii își metamorfozează identitățile politice, cum s-a întâmplat în fostele țări comuniste, în particular în Rusia); b) polarizarea grupurilor politice pe parcursul desfășurării evenimentelor; c) schimbarea scalei de contestare politică, de la cea locală la una națională sau chiar internațională. Ne putem întreba, în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
atracție a luminii, ca aspirație perpetuă și ferment al visării și speranței, truda omului „în crâncenă luptă cu lutul”. Sonata IV (Nictemeron), bunăoară, devine un fel de parabolă a dramei individului obsedat de întrebări. Distilându-se permanent, „huma” se va metamorfoza în „lumină”, păstrând din ipostaza materială trei simboluri de maximă valoare și semnificație - „stelele, florile, cărțile”. Opusculul Sub nimbul familiar (1925) cuprinde câteva „schițe și priveliști lăuntrice” transpuse într-un fel de poeme în proză. Romanul Casa cu nalbă (1915-1916
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
unele afinități cu Sandu, personajul lui Anton Holban, Tina o anticipează destul de mult pe Otilia lui G. Călinescu. Romanul se resimte însă din cauza precipitării autorului, a neaprofundării analizei, ceea ce ar explica și schimbarea registrului de la o carte la alta. O metamorfoză aduce și romanul Femeia de la miezul nopții, din care apăruseră câteva fragmente în revista „Reporter” numai sub semnătura Galiei Faressova. Asupra existenței reale a acesteia S. insistă în prefața volumului, unde neagă și orice similitudine cu Doamna T., eroina lui
STAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289855_a_291184]
-
domnițelor (compusă în 1945, reprezentată în 1968) este tot un fel de baladă, de legendă, în care patosul iubirii este esențial și deviază cursul normal al acțiunii. Ceea ce urma să fie o aventură a unor italieni căutători de comori se metamorfozează într-o revelație a frumuseții femeilor de la noi, sfârșită tragic. Iar cântecul și dansurile (hora) prințeselor autohtone (iele) sunt de sorginte folclorică, dar în coloratură romantică, pe alocuri expresionistă. S. urmărește să creeze altceva, chiar dacă pornește de la modele clasice: un
STANCA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
va deveni, dacă nu a și devenit, un coșmar pentru lume”, apa unei ploi, care de fapt se dovedește a fi vin euharistic, cuprinde pământul ca un „giulgiu, martor al cosmosului înjunghiat”, o somptuoasă catedrală se refuză credincioșilor și se metamorfozează într-un munte inexpugnabil, râsul unui personaj demonic născut din smârcuri provoacă un teribil cutremur de pământ ș.a.m.d. Narațiunile sunt teatrul unei competiții fără sfârșit: spirit și materie, benefic și malefic, paradisiac și infernal. Ele exprimă, în ultimă
STANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
într-un poem de final, în care se exclude parcă, printr-un gest decis, orice intermediar nedorit dintre Autor și Cititor: „Hai, concentrează-te: / vezi cum sub întunericul strivitor / se zvârcolește, pe părți / întregul încă neinventat?” (Aura). Poezia s-a metamorfozat, așadar, ca o reacție la „involuția”, la rigidizarea contextului său. Cu puțin timp înainte de revoluția din 1989, autoarea mizează pe realism din considerente morale, nu literare: nu mai vrea să destructureze poezia, cu temele ei mari și cu simbolurile ei
STEFOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289913_a_291242]
-
set de evenimente pe care sensibilitatea sa îl căuta poate inconștient. Aici pictorul a descoperit marile armonii cromatice, tonurile egal saturate, misterul grațios al transparențelor și coexistența elementelor în starea lor pură. Apa și aerul, focul și pămîntul s-au metamorfozat sub privirile sale și au căpătat o expresie nemijlocită în nenumărate compoziții peisagistice. Dintre toate, însă, Ratcu a reținut stările fluide și eterice, formele care au învins gravitația și au dobîndit o natură imponderabilă. Obsesia peisajului a devenit o obsesie
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
pagini publicistice virulente cu adresă la cele petrecute după 1989 în România, precum și versuri de o delicatețe și o profunzime aparte. Pentru că S. este, înainte de toate, un poet. Lirica lui se concentrează pe două teme ce se întrepătrund și se metamorfozează printr-un transfer reciproc: somnul și moartea. Cele două stări se potențează, somnul fiind o moarte vremelnică, iar moartea un somn etern: „Astăzi sunt rană și semn/răstălmăcit în oglinzile somnului./ Mă-ncearcănă un cancer de vise./ Moarte ucisă de o
STANCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289868_a_291197]
-
mărturie capitală pentru descrierea evenimentelor de la sfârșitul lumii. Irineu o citează din plin, mai ales fragmente din capitolul 13, insistând asupra necesității unei interpretări literale a textului. Tot ceea ce profetul Ioan afirmă trebuie înțeles ad litteram. Perechea „văduvă‑Anticrist” se metamorfozează aici în perechea, cu valoare complementară, „fiară‑pseudoprofet” (Apoc. 13). Într‑adevăr, prima pereche de termeni reflectă caracterul violent și tiranic al personajului; a doua, mai degrabă forța de atracție malefică. Simon Magul În cartea I din Adu. haer., Irineu
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
poemului Carmen... să fi cunoscut Comentariul la Apocalipsă al episcopului de Poetovio. În acest caz, motivul celor „doi anticriști”, dintre care unul este identificat cu Nero, trimite indirect la motivul celor „doi Nero”, unul istoric, celălalt, eshatologic, din comentariul pannonianului. „Metamorfoza” lui Lactanțiu În viziunea lui Lactanțiu, Nero este întruchiparea „protopersecutorului”, cel care inaugurează seria împăraților aspru pedepsiți de Dumnezeu pentru crimele săvârșite împotriva creștinilor. Mai mult chiar, el este cel care se face vinovat de uciderea apostolilor Petru și Pavel
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
unei traiectorii liniare. Dimpotrivă, considerăm - și aceasta este una dintre concluziile cercetării noastre -, că mitul Anticristului, ca de altfel oricare alt mit, nu evoluează liniar, „dezvoltându‑se” de la o „etapă” la alta (de la Irineu la Origen, de pildă), ci se metamorfozează, păstrându‑și trăsăturile esențiale, în funcție de fiecare context care îl înconjoară. Nu este deci vorba de un crescendo în „evoluția” sa, ci pur și simplu de o schimbare dialectică a sensului și a „adevărului”. Viziunea „evoluționistă” ar trebui deci complet abandonată
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
h 208 HYPERLINK \l " Toc125451289" Carmen apologeticum PAGEREF Toc125451289 \h 210 HYPERLINK \l " Toc125451290" Datele textului PAGEREF Toc125451290 \ h 211 HYPERLINK \l " Toc125451291" Comentariu PAGEREF Toc125451291 \h 213 HYPERLINK \l " Toc125451292" Instructiones 41 PAGEREF Toc125451292 \h 219 HYPERLINK \l " Toc125451293" „Metamorfoza” lui Lactanțiu PAGEREF Toc125451293 \ h 222 HYPERLINK \l " Toc125451294" Cartea a VII‑a a tratatului Diuinae institutiones PAGEREF Toc125451294 \ h 224 HYPERLINK \l " Toc125451295" De uita beata PAGEREF Toc125451295 \h 225 HYPERLINK \l " Toc125451296" Sfârșitul lumii și Anticristul sirian PAGEREF
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
echitabile a societății. Oarecum proscris după 1939 (atacase frecvent și dur dreapta politică, în special pe A. C. Cuza și pe Octavian Goga), reapare ca director al săptămânalului „Torța” (1945), apoi ca redactor și membru în comitetul de direcție al „Universului”, metamorfozat din 1946, sau ca sporadic colaborator la unele ziare și reviste, între care și „noua” „Viața românească”. Latura de enciclopedist a lui S. este evidențiată și de elaborarea unor lucrări oarecum surprinzătoare. Astfel semnează Monografia orașului Ploiești (1938), de peste nouă sute
SEVASTOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289650_a_290979]
-
coconi, ci să dea mai mult; și așa viețuea bietul Antonie vodă”. între acești coconi (care - în opinia lui Antonie Vodă din Popești - pe care cronicarul Cantacuzinilor [ignorând aplecarea spre cumpătare a fostului vornic Antonie, o cumpătare ce se putea metamorfoza în zgârcenie] îl găsește, firesc, a fi „un om bun și blând” - ticluiau să sporească participarea bănească a lui Neagu la achiziționarea alimentelor) se va fi aflat și viitoarea Doamnă a țării Românești. Cumpătare, poate, zgârcenie („calicie” - zice C. Gane
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
etc. Ș. sugerează compatibilitatea sacrului cu eroticul pe un ton când grav, când libertin, ca în Cobilița cu furnici și alte proceduri (1999). Filtrând un vag univers sorescian, cu versuri „populare” despre armată ori cu imagini rurale atipice, poetul se metamorfozează frapant. De la religios trece la profan, în secvențe îndrăznețe, nu o dată licențioase cu program. Critica îi va găsi și alt etalon: Arthur Rimbaud, pentru Lungul poem haiku de o mie de strofe (2000), un exercițiu stilistic insolit. SCRIERI: Mereu secunda
SOLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289779_a_291108]