2,374 matches
-
alegerii unei profesiuni, a unor prietenii, sau, în sfârșit, în legătură cu exactitatea actelor proprii, realizate la un moment dat (ex. persoana se întreabă, în mod repetat, dacă a încuiat ușa de la apartament în momentul plecării, dacă a închis apa sau gazul metan etc.). Verificările meticuloase pe care le face, nu numai o neliniștesc, dar îi creează și un puternic sentiment de frustrare, de neputință. Același lucru se întâmplă și în cazul „fobiilor”, pe care cei care le realizează nu și le pot
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
greu să mă laud cu clipele înălțătoare pe care mi le-a dăruit), iar după o săptămână și-a adus și bagajele. Am aflat mai târziu că nu am mașină de spălat vase și că mirosul urât venea de la gazul metan, dar asta contează prea puțin. Aragazul acela unise două destine. Culmea ironiei, același aragaz ne-a și despărțit. Mai exact, ciorba gătită pe el... Chibrit sau aprinzător, robinet de gaz deschis (rotirea mâinii se face ca la demachierea ochiului stâng
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
la temperatura ordinară (temperatura mediului), dar, de cele mai multe ori, pentru a arde combustibilul, trebuie adus la o temperatură ridicată, cel puțin egală cu temperatura sa de aprindere. Pentru exemplificarea procesului complex al arderii combustibililor se prezintă arderea gazelor naturale (gaz metan). Pentru explicarea procesului de ardere a combustibililor se propune evaluarea arderii combustibililor gazoși, respectiv a metanului<footnote Conform: Hütte, Manualul inginerului, 1947, volumul I, Editura AGIR, București, capitolul „Arderea”; Manualul inginerului chimist, 1972, volumul I, Editura Tehnică, București, capitolul „Combustia
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
o temperatură ridicată, cel puțin egală cu temperatura sa de aprindere. Pentru exemplificarea procesului complex al arderii combustibililor se prezintă arderea gazelor naturale (gaz metan). Pentru explicarea procesului de ardere a combustibililor se propune evaluarea arderii combustibililor gazoși, respectiv a metanului<footnote Conform: Hütte, Manualul inginerului, 1947, volumul I, Editura AGIR, București, capitolul „Arderea”; Manualul inginerului chimist, 1972, volumul I, Editura Tehnică, București, capitolul „Combustia. Combustibili lichizi și gazoși”; Ionel Ioana ș.a., 1996, Termoenergetica și mediul, Editura Tehnică, București. footnote>. Pentru
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
1972, volumul I, Editura Tehnică, București, capitolul „Combustia. Combustibili lichizi și gazoși”; Ionel Ioana ș.a., 1996, Termoenergetica și mediul, Editura Tehnică, București. footnote>. Pentru calcularea cantității gazelor de ardere rezultate se utilizează date cunoscute referitoare la: compoziția chimică a gazului metan; compoziția aerului; 1 kmol aer = 28,84 kg; 1 kmol metan = 16 kg; volumul unui kmol din orice gaz. Reacția generală de ardere a gazului metan. Arderea metanului poate să difere în funcție de raportul cantitativ dintre gazul metan și aerul prezent
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
gazoși”; Ionel Ioana ș.a., 1996, Termoenergetica și mediul, Editura Tehnică, București. footnote>. Pentru calcularea cantității gazelor de ardere rezultate se utilizează date cunoscute referitoare la: compoziția chimică a gazului metan; compoziția aerului; 1 kmol aer = 28,84 kg; 1 kmol metan = 16 kg; volumul unui kmol din orice gaz. Reacția generală de ardere a gazului metan. Arderea metanului poate să difere în funcție de raportul cantitativ dintre gazul metan și aerul prezent în spațiul de ardere. Notând cu coeficientul excesului de aer, avem
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
gazelor de ardere rezultate se utilizează date cunoscute referitoare la: compoziția chimică a gazului metan; compoziția aerului; 1 kmol aer = 28,84 kg; 1 kmol metan = 16 kg; volumul unui kmol din orice gaz. Reacția generală de ardere a gazului metan. Arderea metanului poate să difere în funcție de raportul cantitativ dintre gazul metan și aerul prezent în spațiul de ardere. Notând cu coeficientul excesului de aer, avem: ardere completă a metanului, când există exces de aer în spațiul de ardere; ardere incompletă
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
ardere rezultate se utilizează date cunoscute referitoare la: compoziția chimică a gazului metan; compoziția aerului; 1 kmol aer = 28,84 kg; 1 kmol metan = 16 kg; volumul unui kmol din orice gaz. Reacția generală de ardere a gazului metan. Arderea metanului poate să difere în funcție de raportul cantitativ dintre gazul metan și aerul prezent în spațiul de ardere. Notând cu coeficientul excesului de aer, avem: ardere completă a metanului, când există exces de aer în spațiul de ardere; ardere incompletă a metanului
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
chimică a gazului metan; compoziția aerului; 1 kmol aer = 28,84 kg; 1 kmol metan = 16 kg; volumul unui kmol din orice gaz. Reacția generală de ardere a gazului metan. Arderea metanului poate să difere în funcție de raportul cantitativ dintre gazul metan și aerul prezent în spațiul de ardere. Notând cu coeficientul excesului de aer, avem: ardere completă a metanului, când există exces de aer în spațiul de ardere; ardere incompletă a metanului, când există exces de gaz metan în spațiul de
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
unui kmol din orice gaz. Reacția generală de ardere a gazului metan. Arderea metanului poate să difere în funcție de raportul cantitativ dintre gazul metan și aerul prezent în spațiul de ardere. Notând cu coeficientul excesului de aer, avem: ardere completă a metanului, când există exces de aer în spațiul de ardere; ardere incompletă a metanului, când există exces de gaz metan în spațiul de ardere. Arderea completă a gazului metan are loc conform reacției<footnote Paranteza reprezintă compoziția aerului, ca raport de
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
metanului poate să difere în funcție de raportul cantitativ dintre gazul metan și aerul prezent în spațiul de ardere. Notând cu coeficientul excesului de aer, avem: ardere completă a metanului, când există exces de aer în spațiul de ardere; ardere incompletă a metanului, când există exces de gaz metan în spațiul de ardere. Arderea completă a gazului metan are loc conform reacției<footnote Paranteza reprezintă compoziția aerului, ca raport de masă între oxigen și azot. Întrucât azotul nu participă la ardere, cantitatea de
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
cantitativ dintre gazul metan și aerul prezent în spațiul de ardere. Notând cu coeficientul excesului de aer, avem: ardere completă a metanului, când există exces de aer în spațiul de ardere; ardere incompletă a metanului, când există exces de gaz metan în spațiul de ardere. Arderea completă a gazului metan are loc conform reacției<footnote Paranteza reprezintă compoziția aerului, ca raport de masă între oxigen și azot. Întrucât azotul nu participă la ardere, cantitatea de azot intrată, este egală cu cantitatea
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
de ardere. Notând cu coeficientul excesului de aer, avem: ardere completă a metanului, când există exces de aer în spațiul de ardere; ardere incompletă a metanului, când există exces de gaz metan în spațiul de ardere. Arderea completă a gazului metan are loc conform reacției<footnote Paranteza reprezintă compoziția aerului, ca raport de masă între oxigen și azot. Întrucât azotul nu participă la ardere, cantitatea de azot intrată, este egală cu cantitatea ieșită din reacție footnote>. Bilanțul teoretic de ardere a
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
are loc conform reacției<footnote Paranteza reprezintă compoziția aerului, ca raport de masă între oxigen și azot. Întrucât azotul nu participă la ardere, cantitatea de azot intrată, este egală cu cantitatea ieșită din reacție footnote>. Bilanțul teoretic de ardere a metanului este prezentat în tabelul 4.1. Când metanul este în exces, atunci produsele de ardere din reacția de mai sus reacționează cu excesul de metan, obținându-se. Deci, arderea incompletă a gazului metan determină apariția în gazele de ardere emise
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
aerului, ca raport de masă între oxigen și azot. Întrucât azotul nu participă la ardere, cantitatea de azot intrată, este egală cu cantitatea ieșită din reacție footnote>. Bilanțul teoretic de ardere a metanului este prezentat în tabelul 4.1. Când metanul este în exces, atunci produsele de ardere din reacția de mai sus reacționează cu excesul de metan, obținându-se. Deci, arderea incompletă a gazului metan determină apariția în gazele de ardere emise/evacuate a oxidului de carbon, care este un
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
azot intrată, este egală cu cantitatea ieșită din reacție footnote>. Bilanțul teoretic de ardere a metanului este prezentat în tabelul 4.1. Când metanul este în exces, atunci produsele de ardere din reacția de mai sus reacționează cu excesul de metan, obținându-se. Deci, arderea incompletă a gazului metan determină apariția în gazele de ardere emise/evacuate a oxidului de carbon, care este un poluant al atmosferei, când concentrația lui depășește limita admisă de Ordinul MAPPM nr. 462/93. Bilanțul practic
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
reacție footnote>. Bilanțul teoretic de ardere a metanului este prezentat în tabelul 4.1. Când metanul este în exces, atunci produsele de ardere din reacția de mai sus reacționează cu excesul de metan, obținându-se. Deci, arderea incompletă a gazului metan determină apariția în gazele de ardere emise/evacuate a oxidului de carbon, care este un poluant al atmosferei, când concentrația lui depășește limita admisă de Ordinul MAPPM nr. 462/93. Bilanțul practic de ardere a metanului Bilanțul practic de ardere
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
arderea incompletă a gazului metan determină apariția în gazele de ardere emise/evacuate a oxidului de carbon, care este un poluant al atmosferei, când concentrația lui depășește limita admisă de Ordinul MAPPM nr. 462/93. Bilanțul practic de ardere a metanului Bilanțul practic de ardere a metanului se stabilește în funcție de existența în exces a aerului în spațiul de ardere. Excesul de aer este determinat de tipul de arzător cu care este echipat cazanul centralei termice, de volumul spațiului de ardere etc.
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
apariția în gazele de ardere emise/evacuate a oxidului de carbon, care este un poluant al atmosferei, când concentrația lui depășește limita admisă de Ordinul MAPPM nr. 462/93. Bilanțul practic de ardere a metanului Bilanțul practic de ardere a metanului se stabilește în funcție de existența în exces a aerului în spațiul de ardere. Excesul de aer este determinat de tipul de arzător cu care este echipat cazanul centralei termice, de volumul spațiului de ardere etc. Coeficientul practic al excesului de aer
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
Coeficientul practic al excesului de aer de ardere a combustibilului va fi: pentru cazanele clasice, cu arzătoare fără reglare automată a aerului; pentru cazanele moderne/modernizate, cu arzătoare cu reglare automată a debitului de aer. Bilanțul practic de ardere a metanului pentru cazanele clasice este prezentat în tabelul 4.2. Gazele de ardere evacuate în atmosferă prin intermediul coșurilor industriale conțin dioxid de carbon, vapori de apă, oxigenul în exces, azotul din cantitatea de aer introdusă, emisii poluante cu conținut redus de
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
azotul din cantitatea de aer introdusă, emisii poluante cu conținut redus de oxizi de carbon, azot, sulf și urme de funingine. În tabelul 4.3 se regăsește, transformată în volume, cantitatea de gaze evacuată în atmosferă prin arderea unui kmol metan. Conducerea adecvată a procesului de ardere și supravegherea corespunzătoare a acestuia, inclusiv o supraveghere/monitorizare automată, determină desfășurarea optimă a procesului de ardere, respectiv obținerea unui raport optim între combustibilul consumat, cantitatea de energie termică produsă și cantitățile de poluanți
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
caracteristici: trei cazane în dotare - două în funcțiune, al treilea în rezervă - cu următorul regim de funcționare: două cazane cinci luni pe an (în perioada rece a anului); un cazan șapte luni pe an (în perioada caldă); combustibil utilizat: gaz metan; consum mediu de gaz metan: în perioada rece 40.000-45.000 Nm3/lună; în perioada caldă 3.000 Nm3/lună; repartizarea consumului de gaz metan pe unități de timp: în perioada caldă: 3000 Nm3/lună, 120 Nm3/zi, 30 Nm3
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
două în funcțiune, al treilea în rezervă - cu următorul regim de funcționare: două cazane cinci luni pe an (în perioada rece a anului); un cazan șapte luni pe an (în perioada caldă); combustibil utilizat: gaz metan; consum mediu de gaz metan: în perioada rece 40.000-45.000 Nm3/lună; în perioada caldă 3.000 Nm3/lună; repartizarea consumului de gaz metan pe unități de timp: în perioada caldă: 3000 Nm3/lună, 120 Nm3/zi, 30 Nm3/ h, funcționând șapte luni/an
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
rece a anului); un cazan șapte luni pe an (în perioada caldă); combustibil utilizat: gaz metan; consum mediu de gaz metan: în perioada rece 40.000-45.000 Nm3/lună; în perioada caldă 3.000 Nm3/lună; repartizarea consumului de gaz metan pe unități de timp: în perioada caldă: 3000 Nm3/lună, 120 Nm3/zi, 30 Nm3/ h, funcționând șapte luni/an, 25 zile lucrătoare/lună, patru ore de funcționare/zi; în perioada rece: 43.000 Nm3/lună, 1720 Nm3/zi, 107
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
luni/an, 25 zile lucrătoare/lună, patru ore de funcționare/zi; în perioada rece: 43.000 Nm3/lună, 1720 Nm3/zi, 107,5 Nm3/ h, funcționând cinci luni/an, 25 zile lucrătoare/lună, 16 ore de funcționare/zi; consum gaz metan realizat: - în perioada caldă: 30 Nm3/h în unități de volum, respectiv 1,34 kmol/h în unități de masă; - în perioada rece: 107,5 Nm3/h în unități de volum, respectiv 4,80 kmol/h în unități de masă
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]