666 matches
-
ales din ultimele decenii. Îl indispuneau și pe el, de bună seamă, aspectele degradării vieții bucureștene, câinii vagabonzi, cerșetorii, gropile, gunoaiele, întunericul și toate celelalte, îl revoltau distrugerile și nepăsarea față de ele, dar nu le punea, ca alții, pe seama unor metehne eterne ale locului („dâmbovițene“), ci a sistemului care dusese toată țara de râpă. Și dacă multe lucruri îi erau repugnante lui Zaciu în lumea bucureșteană, încă mai multe erau acelea care totuși îl atrăgeau, care-l făceau să se simtă
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
1931, în Buletinul "Mihai Eminescu", cu tot aplombul: "la Eminescu, este așadar o fată frumoasă, nebună, iubitoare. Despre infinit, despre alte înțelesuri, nici vorbă. Iubita era de la sat, de la Ipotești (...) Floare este o floare lirică fără nici un Novalis". Aflăm aici meteahna dintotdeauna a sursologilor care descoperă, prin cine știe ce înscrisuri vechi, câte un element de realitate concretă ce li se pare de o importanță fundamentală în datarea cutărei sau cutărei opere, incapabili însă a comenta ideatic respectiva creație. Dar să nu ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
a adus jucători pe care i-ar fi dorit și Știința. Unul dintre aceștia e Alexandru Stamate (2,08 m), care a refuzat clubul băcăuan pentru a lustrui banca de rezerve a vicecampioanei. 3. Ratările de la 7 metri E o meteahnă mai veche a echipei băcăuane, din cauza căreia s-a ratat și podiumul în sezonul trecut. Și în actuala stagiune, handbaliștii Științei ratează cu regularitate aruncările de la 7 metri, cu toate că acestea sunt exersate la antrenamente, iar procentajele sunt foarte bune. 4
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
astăzi. N-am păstrat aceeași presiune pe adversar pe toată durata jocului, acesta fiind un lucru care va trebui pus la punct în viitor, însă, când ai multe goluri avans, e mai greu să te mobilizezi, iar asta e o meteahnă a jucătorilor noștri.” Gheorghe Poenaru a adus în discuție și partida de vinerea viitoare, de la Roman: “Ne așteaptă un meci extrem de greu în etapa următoare și sper ca jucătorii mei să se bucure cât mai puțin de victoria de astăzi
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
pe Turcu, palid, cu o față de un cot viind înspre mine. Și el pățise tot așa. Ori suntem fermecați, îmi zise Turcu, ori puștele sau cartușele noastre au un cusur. Examinăm puștile cu toată atențiunea și nu le găsim nici o meteahnă 45. Examinam cartușele, și ce constatăm? Constatăm, spre marea noastră surprindere și indignare, că ploaia de prepeliță în loc sa fie de plumb masiv era de schija găurită, încât încărcătura, neavând greutatea trebuitoare, cădea jos la un metru departe de buza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
principiu, orice biomasă poate fi folosită; În fond, celuloza, ubiquitară În regnul vegetal, nu-i altceva decât un polimer al glucozei, zahăr fermentescibil. Și, dacă socotim și grâul care, și În alți ani decât acum va fi mult dar cu metehne, precum greutatea hectolitrică de care se face atâta caz, dar care nu deranjează fermentația... Deci problema se transferă pe tărâmul tehnologic. Altă problemă e că multe țări, În special industrializate, nu pot face acest lucru: Germania de pildă, Își poate
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
pragmatic, să adaug un post scriptum la capitolul precedent; nu vă mirați: cusute Împreună, aceste emisiuni dar, dacă nu o carte, măcar o profesiune de credință. Între timp, am ajuns prin București, inevitabil În metrou, asaltat de milogii de toate metehnele dar mai ales “culorile” care colcăie acolo, În spatele cărora se ascunde, mai mult decât ne imaginăm, o “industrie”. Ei m’au obligat la o comparație cu mica pisicuță, deși ofensatoare pentru ea care, murind, n’a implorat nici ajutor, nici
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
respectiv a lumii. Și, pentru că am auzit destule voci, mai catifelate, susținând cauze specifice doar unei jumătăți a speciei umane, chiar dacă majoritară, am să mă transform, numai În preambul, În avocatul celeilalte jumătăți. Deci, Între noi bărbații... care avem destule metehne, cea mai importantă fiind aceea că ne plac femeile. Mai ales acelea frumoase ori, cu alte cuvinte, acelea cu aspect și manifestări feline; și Întoarcem adesea capul după ele, mai ales acum, vara, când veșmintele sunt mai puțin consistente dar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
prăbușit. Refuzam să înțeleg de ce și-mi reproșam că n-am folosit suficient de bine instrumentele noastre de convingere, ale mele și ale fratelui meu, de a-l fi determinat pe tata să renunțe la fumat. A fost singura sa meteahnă în fața căreia noi capitulam de fiecare dată. Fuma suficient de mult, uneori ajungea la două pachete pe zi și doar „Carpați” fără filtru ori cu filtru. Mi-aduc aminte ce emoții aveau ai mei când trebuia să se prezinte la
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
act de prezență, Coteț și Covaci. Cu Adina am legat ulterior o prietenie durabilă și sinceră pe care o întreținem și astăzi, însă mai mult telefonic și pe „Messenger”. Fetele mele, dragele mele colege și prietene de facultate, îmi cunosc meteahna indusă de mai slaba mea relaționare cu computerul și știu că Mihnea Nicolaie se ocupă de prelucrarea mesajelor mele. Fiul meu m-ajută potențial în acest sens, iar Adina, Dana ori Beti cunosc acest lucru, făcându-le chiar o reală
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
aur În doisprezece ani, mărturisește În me moriile scrise Înspre apusul, În sărăcie (L’Art d’être pauvre), al existenței sale prestigioase de prinț adorat al Pari sului galant 1900. Pentru nu mai știu nici eu ce anume virtuți sau metehne ale mele, femeile, ba chiar și unii bărbați prieteni, m-au răs fățat cu diminutive, unele ridicole, de mi-e și rușine, sau mă car nepotrivite unuia ca mine, nu prea lesne dedat cu drăgălășeniile și nici cu toată lumea. Poetul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pe om cu picioare, În loc de roate); apoi un sistem nervos, o inimă care palpită, cum și misterioase organe extrem de gingașe și de a căror minuțioasă funcționare depinde adesea tot greul materialului târât. E un complex. Cât pe aci uman cu metehnele și cazurile sale clinice, pe care uneori nu le dau de rost nici doctorii lui cei mai dibaci, dar pe care le dibuiește câteodată o babă chioambă de mahala, cu „trasul“ ei. AM PLECAT ODATĂ CU TOȚII SPRE MUNȚI șI AM
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
divinatorie a fenomenelor și tainelor lor; acel „bun-simț“ sau dreaptă judecată despre care Descartes spune că este lucrul cel mai bine și mai deopotrivă orânduit tuturor oamenilor. și tot la fel mă gândeam, rătăcind cu mintea În jurul mașinii și al metehnelor ei, la acele „sisteme“ ale economiștilor, neputin cioase să dea de rost - așa măcar cum i-a dat de rost mașinii mele vânzătorul de gogoși de la Snagov - „crizei“ de pe urma căreia suferă oamenii nemâncați ca lumea, crize pe care Însă le
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
a fost făcută cu admirație și iubire.“ IULIANA ALEXA, România literară, martie 2004 „Întotdeauna la curent cu noile apariții (nu doar de literatură universală, în care e specializată), bine co nectată în lumea editorială (cea veche și cea nouă cu metehne vechi), doamna Ralian știe, mai bine ca mulți dintre noi, nu doar prețurile mizerabile practicate de editurile românești pentru traducere, ci și prețurile nor male sau pretențiile absurde ale unor traducători adre sate unor instituții culturale. Doamna Ralian știe, din
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
da seama de aerul textelor lui. Desigur, susțineam că este unul dintre scriitorii mei preferați și, prin urmare, sugeram că opera lui nu mai are nici o necunoscută pentru mine. Eram dispus oricînd să port o discuție despre ea. Din păcate, meteahna aceasta n-a dispărut odată cu adolescența. Niciodată n-am recu noscut că n-am citit cărți fundamentale (cum ar fi, de exem plu, în căutarea timpului pierdut). Asta însă nu m-a făcut să mă bîlbîi cînd a venit vorba
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
este stârnită din te miri ce, pentru că vine pe fondul unor frustrări acumulate în timp. Iar motorul ei, un individ pe nume Doiaru (Răzvan Vasilescu, impecabil ca întotdeauna), este totodată și singurul care, într-o Românie tot mai uniformizată, cu metehne și pasiuni trase la xerox, face legătura cu trecutul ; amintirile sale de copil, când toată familia aștepta să vină americanii, sunt cusute (alb-negru) în materialul filmului, dând poveștii o adâncime suplimentară. Tot filmul poate fi văzut ca o prelungire a
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
517, I, p. 69)"/>. Tot În epoca interbelică, scriitorul evreu F. Aderca susținea aceeași idee : „Fiii lui Israel, Întocmai tuturor popoarelor, sunt și inteligenți și netoți, și darnici și avari, și solidari și singuratici, și culți și ignari - Însușirile și metehnele fiind repartizate după legile hazardului care conduc Întreaga umanitate. Firește, anumite Împrejurări istorice și sociale au accentuat sau au diminuat unele caracteristici, Însă În esență evreii nu se deosebesc de ceilalți oameni” (510, p. 136). În fine, În aceeași epocă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
unde ce căutau ei, se vindea cu prețuri mai mici. Au plecat acolo într-o joi, când era zi de târg. Caii se vindeau scump, din cauza războiului, plus că acei care erau oferiți erau cai reformați, cu diferite năravuri și metehne. Costache se hotărî să meargă pe gândirea lui Maria, adică să cumpere o pereche de junici pentru a le învăța la jug. Maria pusese deja ochii pe două, numai că nu le ajungeau banii să le cumpere pe amândouă. S-
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
prin locurile mele, că tare m-am simțit înstrăinată de când m-am mutat în Pungești, mătușă Marie; − Nu știu, Nataliță, ce să zic. Vara asta a avut vreo trei-patru pretendenți dar fiecăruia i-a găsit câte o chichiță, câte o meteahnă, deși, cinstită să fiu, păreau oameni destoinici și la locul lor. Ba erau chiar chipeși, unul din Valea Hogii, parcă Bușilă îl chema, știa să cânte din mandolină. Ba Emilia l-a luat oarecum în râs spunând în versuri, că
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
care, mărturisind excepționalele lui calități, îl recomandau ca cel mai vrednic comandant în fruntea oștilor creștine în lupta împotriva otomanilor. Cronicarii străini l-au prețuit pe Ștefan cel Mare (vezi Addenda), mai mult chiar decât cronicarii români. E o veche meteahnă a noastră: nu știm să ne prețuim valorile. În iarna anului 1475, după izbânda de la Podul Înalt asupra turcilor, Papa de la Roma, însuși, l-a decretat pe Ștefan cel Mare "Apărător al Creștinătății", semnând astfel actul de "intrare în Europa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
vlaga în lupte pentru supraviețuire; n-am avut liniștea și aripile aurite ale altor popoare ce s-au putut înălța în lumina culturii și civilizației occidentale. Suntem ce-au făcut din noi vremurile haine, dar asta nu ne scuză greșelile, metehnele au fost și din acestea. "Ajunge!! Ajunge cu jaful și cu batjocura!! Un pătrar de veac v-ați bătut joc de țară!!" strigă Ștefan la urcarea pe tronul Moldovei către boierii baroniți, dregătorii corupți și lichelele politice, "hiclenii"ce jefuiseră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
însă înțelegerea greoaie. Și-apoi, în trecerea acelei punți între trecut și prezent, a fost un obiectiv urmărit "actualitatea". Deliberat, ostentativ din aceleași motive am folosit și neologismele (baron, șpagă, afacere, bacșiș...), cu trimiteri țintite spre actualitate: aceiași oameni, aceleași metehne alte măști. N-am căutat autenticitatea în limbaj, ci în dramă, în adevăr istoric, în idei, în sentimente... Mult, de mare folos pentru descifrarea personalității lui Ștefan mi-au fost scrisorile păstrate prin bibliotecile italiene, "cărțile de ajutor" adresate principilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
păcat atâta bănet să se ducă pe Apa Sâmbetei, se căinează Stanciu. Ne crapă buza dup-un galben... Suntem prăpădiți-prăpădiți, blana-i pe noi, împușcată, da' coada pe spinare. Mamă Doamne, că sus o mai ținem!... Avem și noi o meteahnă, Stanciule, recunoaște Ștefan cu un zâmbet vinovat: "Coada sus!" Mai dăm peste nas unuia, altuia... Salvăm măcar ce se mai poate salva: "mândria"! Și eu cred că mai de folos ne-ar fi aurul, întărește și Vlaicu cu înțelepciunea lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Bacău, izbîndea în Bundesliga, cucerea Cupa Cupelor și transforma, într un meci arbitrat de Crăciunescu, un 0-3 rușinos în fața lui Anderlecht într-un 5-3 încărcat de glorie. Neamțul a intrat într-un fotbal elen cu bani, dar și mustind de metehne. Banii i-a băgat în buzunar, metehnele le-a scuturat așa cum scuturi o cîrpă de praf peste balustradă, iar praful, mult, puțin, atît cît e, nu ajunge pe cămășile întinse la uscat din balconul de dedesubt. Grecia care i-a
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
și transforma, într un meci arbitrat de Crăciunescu, un 0-3 rușinos în fața lui Anderlecht într-un 5-3 încărcat de glorie. Neamțul a intrat într-un fotbal elen cu bani, dar și mustind de metehne. Banii i-a băgat în buzunar, metehnele le-a scuturat așa cum scuturi o cîrpă de praf peste balustradă, iar praful, mult, puțin, atît cît e, nu ajunge pe cămășile întinse la uscat din balconul de dedesubt. Grecia care i-a dat pas de defilare lui Figo pare
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]