1,129 matches
-
Nu există nici un supraviețuitor, din toate milioanele de oameni născuți acum o sută cincizeci de ani. Ce e arma nucleară pe lângă asta, pe lângă timpul exterminator, timpul care nu lasă răniți? Ce sânt conflictele, ce este lupta pentru putere față de victoria meticuloasă, calmă, blândă aproape, a timpului împotriva tuturor? Bombele, războaiele, cutremurele, bolile, potopul sânt superflue, nu fac decât să grăbească nesăbuit opera timpului, sânt priviri aruncate în viitorul apropiat, ridicări indiscrete ale unui colț de cortină." La care studentul începu din
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Mozart pe fondul muzicii arhitectului. Tot cam pe atunci Elena constată că rămăsese gravidă. La început se sperie, dar saxofonistul, care de altfel acum nu mai cânta deloc, ci diminețile trepăda între radio, televiziune și diverse redacții, iar serile umplea meticulos al șaptelea sau al optulea caiet cu note și portative, Profesorul deci, care deja dormea de câteva luni chiar în casa arhitectului, o calmă și hotărâră împreună ceea ce de mult se impunea, divorțul de arhitect. Procesul de divorț nu dură
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
costume venețiene, se ridicară în picioare, și câteva clipe în urmă sala se însufleți brusc. Măștile din jurul meselor începură să vorbească toate deodată, femeile izbucneau pe rând în râs și, din mai multe părți, perechi extravagant costumate se ridicau cu meticuloasă eleganță, pregătindu-se de dans. - Spune-le să cânte mai încet, spuse Orlando, și să facă mai puțin zgomot. Sânt enervat! Il Comandante porni alergând către orhestră, ridicând amândouă brațele în aer și lăsîndu-le de mai multe ori în jos
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
încet, concentrat. - De doi ani verific identitatea și cercetez dosarele lucrătorilor de la uzinele pe care le cunoașteți. Nu prea am timp de altceva... Evident, am auzit și eu multe, ca toată lumea. Dar nu știu nimic precis, adăugă începînd să depună, meticulos, fără grabă, fărâmele de scobitoare pe marginea farfurioarei. Ghibercea se adresă unui tânăr pe jumătate chel, cu ochelari negri, așezat la capătul mesei. - Începe d-ta, Dumitrașcu. Pantazi îl ascultă, răsfoind în același timp dosarul. După câteva minute, ridică mâna
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Au fost anchetați și ei. Nu par suspecți, în aparență, de bună-credință; dar, evident, vorbesc în dreapta și în stânga, și vrând, nevrând, fac publicitate... S-a aflat acum în toate orașele de provincie. - Așa am aflat și eu, spuse Pantazi rupând meticulos scobitoarea. Unii se amuză, alții se bucură. Spun: iată că se pot face acte de sabotaj, și Securitatea nu izbutește să dea de urma autorilor. - Asta e partea cea mai gravă a afacerii, interveni Ghibercea. Publicitatea. E greu de știut
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
se întoarse brusc, cu tot corpul și-l privi surprins. - Dar nu l-am descifrat! S-au făcut toate calculele posibile, mi-a spus tovarășul Năstase, dar fără nici un rezultat. Pantazi îl cercetă câteva clipe în tăcere, începînd să rupă, meticulos, scobitoarea. - Să nu te sperii văzîndu-mă că sug scobitorile, le rup în bucățele și le mînjolesc. Ticul acesta - recunosc, detestabil - este prețul pe care îl plătesc și acum, cinci ani după ce m-am lăsat de fumat... Îți spuneam deci, continuă
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
deveni profesor, consilier, psiholog, cercetător științific (și, cine știe, mai tîrziu, poate chiar un academician renumit). Credem că ți-ar surîde și profesii precum cea de ghid turistic sau activitățile desfășurate în cîmpul diplomației; ==> dacă ești o persoană perseverentă și meticuloasă, ai înclinații spre detalii, spre logică sau cercetare, dacă îți place să calculezi, să analizezi date, să prelucrezi informații, e sigur că poți îmbrățișa o pro-fesie ca: analist, cercetător, contabil, economist, funcționar bancar, agent de marketing (una dintre cele mai
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
creator peste roadele pârguite ale ostenelii artistice. Astfel, unele dintre aceste roade denumite obiecte de artă dobândesc un preț al vânzării și cumpărării lor, sunt estimate și evaluate, comparate critic și mereu reașezate în eșantioane valoric diferite. Aceste ample și meticuloase operațiuni sunt orchestrate și atent coordonate de vigilența socială. Artistul reprezintă o excepție iar excepționalitatea lui se rezumă la starea ontică creatoare și meditativă, la acceptarea deplină a furtunii spirituale ca formă ce preia altitudinea marilor înălțimi sufletești pentru a
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
compensând lipsurile ce i-au damnat anormalității. Aici amănuntul survine în prim plan ca deschidere spre alte extensii de cunoaștere. El trebuie asimilat și depășit în ritmul lent și calm al unei analize ce se dorește sigură prin cercetarea sa meticuloasă. Între cel ce îndură suferința survenită prin deficiențele corporalității, acea suferință ce nu sfredelește ci doar învăluie copleșitor și dimensiunea lumii împrejmuitoare se află un crepuscul terifiant deschis asemeni unei prăpăstii amețitoare. Suferindu-l evocat aici privește și percepe lumea
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
el, vizibil grăbită să plece, el îndrăznise să-i șuiere fraza lui patetică, de care se rușina, dar pe care ea avea (și după cincizeci de ani) să și-o amintească. Poate singura frază patetică rostită de acel bărbat străin, meticulos și temător, pe care ea l-a iubit atât de mult și despre care nu i s-au relatat mai târziu decât gesturi, fraze convenționale ! De când oare își pregătea în minte fraza patetică, cât o amânase, sperând că nu va
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
a marcat acei ani din viață, o lumină În trecutul nostru, despre a cărei pierdere nu mai vorbim de mult. Și, În timp ce trăncănim, Îi admir vrednicia, pereții sînt plini de lucrări crude - și Îl invidiez. Se apără de crepuscul, disciplinat, meticulos. Nu e puțin lucru, nu e deloc puțin lucru... de fapt, asta e salvarea, mă gîndesc. Mă transpun pentru o clipă, urmărindu-i mîinile pe care pielea are o elasticitate specială, pentru că e un pic mai multă decît ar trebui
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
lui Nehemia și Esdra (a doua jumătate a secolului al V-lea î.C.) care a încercat să restabilească conținutul credinței israelite pe care ei îl credeau originar: alianța și angajamentul personal al celui credincios, la care se adăuga împlinirea meticuloasă a Torei, acum codificată și devenită lege a Statului persan pentru populațiile ebraice. g) Eventualitatea ca sub domnia hasmoneilor (începând cu a doua jumătate a secolului al II-lea până în anul 63 î.C.) să se fi încercat resuscitarea unor
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
ignorante (numite ’am hă’ăreș „poporul țării”) - care nu știau să citească și, prin urmare, se excludeau de la studiul Torah și, în consecință, de la observarea poruncilor - cât și de cei care căutau să facă compromisuri cu puterea de ocupație. Respectau meticulos toate preceptele, în această materie nefiind dispuși să facă vreun compromis; însuși Paul (Fil 3,5-6), fost fariseu, amintește de zelul său în respectarea legilor. Păstrau în mod direct reformele introduse de Nehemia și de Esdra. Evitau contactul cu păgânii
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
toate cele trebuincioase nimic din toate acestea mama nu găsea că ar fi fost deplasat să le aibă gata pregătite. Atât doar că ei nu i-ar fi surâs ideea să-i urmeze exemplul. Dar pentru domnul Popescu, cunoscându-l meticulos și grijuliu (și totuși cu simțul umorului!), ideea era cum nu se putea mai potrivită. Apoi, mai era și domnul Brumă, un alt apropiat al familiei, mai vechi chiar decât domnul Popescu. Scund și îndesat dacă nu de-a dreptul
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
păstrând-o mereu alături, ca un fidel cronicar al jocului de forme și culori, imagini și contraste, lumini și umbre ce alcătuiesc zi de zi viața noastră. Aș mai vrea să cred că, atât fotograful amator începător, cât și avansatul meticulos vor putea găsi destule lucruri interesante și utile în paginile acestei cărți și că o va studia cu plăcere, revenind poate, asupra unuia sau altuia dintre capitole ei, atunci când va considera că acestea îi pot fi de folos. Florin-Cătălin Tofan
Primii paşi în lumea fotografiei digitale by Florin Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91495_a_107361]
-
la telefon bănuiala lui a fost mușcat de un câine turbat. Din ziua aceea și-a dat seama că, în absența lui, ea începuse să-i umble prin hârtiile unde-și ținea un fel de jurnal profesional. Le găsea prea meticulos aranjate. Spiritul ei ordonat nu suporta odată ce punea mâna pe un lucru să nu-l aranjeze cum trebuia; sau poate făcea asta ca să nu se cunoască vreo urmă, dar abia astfel se trăda... Nu i-a fost greu să înțeleagă
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
anului 1935-1936. Semna generalul Filloti iar din partea filialei Ismail, doctorul N. Spălătașu. Și iată-ne ajunși la inspecții și inspectori. De la Galați venise Ion Mihail, un om greoi, bine pregătit, inspector de când lumea, probabil inamovabil, trecut de 50 de ani, meticulos, chițibușar. Zicea continuu bine, bine, bine iar în procesul-verbal trecea mulțumitor sau binișor, binele fiind rar iar foarte bine inexitent. Era însă om de suflet. Petrișor era bolnav, eu făceam naveta la Bulgărica și era suficient pentru mâhnire și necaz
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
o cultură în care Orfeu cântă mai frumos decât sirenele. Cândva, încercînd să reconstitui ultimele zile ale unor sinucigași celebri, am fost izbit de o anumită preocupare pentru regie. M-am întrebat: de ce-și vor fi gândit atât de meticulos sfîrșitul? ce-i va fi determinat să le pese cum vor fi priviți după moarte, din moment ce au decis că nu mai vroiau să trăiască? Singura explicație pe care am reușit să mi-o dau e, poate, simplistă, dar e și
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
din ce în ce mai necesară. Excelent tehnician, poate fără prea multă expresie, era întotdeauna la înălțimea unei bune execuții. Apoi, trebuia cineva care să dea tonul, să facă atmosferă pentru "stilul Bach", să nu lase să se piardă nici un moment ritmul acela, asprimea meticuloasă, clar și seninătatea olimpică a geniului muzical bachist. Așadar, Rim va veni. Nu se va periclita din cauza lui un concert încă depărtat, e drept, dar pentru care se luase atâtea osteneli de pe acum. Dacă i:im p ș e mai
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Camil Petrescu în romanul său ,,patul lui Procust”; de asemenea puterea de analiză și sinteză, spiritul critic, profunzimea argumentațiilor, simplitatea căci: ,,A fi simplu nu e simplu deloc” (afirmă scriitorul francez Blaise Pascal), modestia, însemnul celor aleși, generozitatea, spiritul ordonat, meticulos, simțul muzical, pasiunea pentru frumos, exemplara dăruire. Acest om de o rară profunzime și luciditate ne-a demonstrat că nu există granițe între viață și creație, că își trăiește viața de două ori: viața propriu - zisă (realitatea obiectivă) și viața
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
probabil, beată. Nu-i puteam împrumuta, căci eram sărac ca degetul, dar o-ntrebam mereu ce mai e cu ea. „Nu pot să-ți spun nimic“, îmi zicea și-nchidea. Cum toți bărbații, în nopțile de insomnie, trec în revistă, meticulos, lista mai lungă sau mai scurtă a femeilor pe care le-au avut, amintindu-și halu cinant ce-au făcut cu fiecare, n-aveam cum s-o uit pe cea care, cum-necum, fusese totuși numărul unu și-așa avea să
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
a ei, șiragul de lumini pîlpîia între gară și oraș. Doctor Schneiderhahn părea vulnerabil, aici, în propriul său mediu. Părea mai timid, deși n-aș fi putut spune de unde venea asta. Se pregătise pentru vizita noastră, așa cum, bănuiesc, se pregătea meticulos pentru orice. Masa de scris fusese așezată în mijlocul camerei, acoperită cu o pînză îngrijită, pe care fusese așezat un maldăr de cărți, cea mai mare la bază, și un număr de ziare. Mai era acolo o sticlă de bere de
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
sub nasul tău. Fie vorba între noi, nu mă așteptam să fii atât de bleagă. Retractă îngăduitoare: Bleguță. Auzi mieunatul motanului dincolo de ușă și se ridică. ― Draga mea, te rog să nu uiți măștile de gaze. Lupu era un bărbat meticulos, trebuie totuși să le verifici încă o dată... A fost o plimbare plăcută, Mirciulică? Îi întinse o bomboană. Motanul întoarse capul plin de dispreț și se cățără pe canapea. ― Ah, înțeleg! Ai luat masa în oraș. Din nefericire, azi nu-i
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
se prăbușise, se vedeau ochelarii bătrânului. Cristescu îi ridică și-i puse pe masă. Pe buze îi plutea un zâmbet vag. Salută și ieși. Melania Lupu îi luă în mână. "O gafă îngrozitoare..." Știa și maiorul, o știa și ea. Meticulosul Grigore Popa nu și-ar fi rătăcit niciodată ochelarii și în orice caz n-ar fi plecat în oraș fără ei. CAPITOLUL XV " CINE L-A UCIS PE MOȘ CRĂCIUN?" Era singură. O femeie în vârstă, într-un hol pustiu
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
dentist. Mă întreb când ați făcut-o. ― Și eu! ― Am impresia că știu! interveni zglobie Melania Lupu. La un moment dat, domnul Popa i-a îngăduit să-și aleagă niște cărți din camera dumnealui. ― Ați omis însă altceva. Grigore Popa, meticulos, avea două agende. Cea care stârnea cele mai suculente sarcasme din partea vecinilor, un fel de jurnal, condică de sugestii, dare de seamă despre colocatari, catalog de vendete etc, și a doua, un fel de orar unde își programa ce are
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]