962 matches
-
la curve. Ne-am mulțumit să cutreierăm nopți de-a rândul Bucureștiul cu o mașină Încărcată cu bolovani pe care-i Înfigeam În locurile cele mai sinistre ale orașului, ca un fel de acupunctură cu pietroaie. Printre nenumărații ciudați care mișunau prin București era și unul, Hari Krișna, nu știu care era numele lui real, că pe frate-su, coleg cu noi de redac- ție, Îl chema Dumitrescu. Hari Krișna fusese plecat În America să facă bani și se Întorsese Îmbrăcat Într-o
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
însuși Dumnezeu o picura noaptea din cer în grădina lui Toth, care o punea repede în celofan și o scotea dimineața pe tejghea. La ora aceea nu era nimeni pe străzi, și până și magazinele ungurești de haine second-hand, care mișunau de căutători de chilipiruri, aveau obloanele verzi trase. În timp ce îmi savuram ciocolata care începuse să se cam topească, m-am trezit în fața unei clădiri cu arhitectură impunătoare, dar pictată vesel, cu pereții galbeni și acoperiș roșu, aflată chiar vizavi de
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
am plecat înapoi la Galați să- mi ling rănile, zăpada căzuse deja de vreo două ori pe străzile Bucureștiului, într-o încercare disperată de a curăța încărcatul peisaj, însă se fleșcăia repede, sub pașii faunei variate care împânzise locul și mișuna bezmetică în căutare de chilipiruri. Ningea, însă, ca un făcut, nu se așternea niciodată. Cum ajungeau în contact cu asfaltul iadului, fulgii se topeau imediat sub suflul fierbinte al acestuia, transformându-se într-o zeamă cleioasă. Noroiul gemea în gropile
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
plecat relativ devreme la Catinca acasă. Locuia într-o mansardă de vreo zece metri pătrați, într-un bloc cu bulină roșie de pe Calea Victoriei, mobilată simplu cu un pat, o masă și un dulap. Exista o toaletă comună pe hol. Dedesubt mișuna orașul, însă acolo, la etajul unsprezece, era liniște și se putea lucra. — E grozav locul ăsta, am exclamat privind Bucureștiul de sus, de la geamul mansardei, în timp ce ea pregătea ceaiul. Am avut un noroc chior, pentru că e și foarte ieftin. Este
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
la curve. Ne-am mulțumit să cutreierăm nopți de-a rândul Bucureștiul cu o mașină încărcată cu bolovani pe care-i înfigeam în locurile cele mai sinistre ale orașului, ca un fel de acupunctură cu pietroaie. Printre nenumărații ciudați care mișunau prin București era și unul, Hari Krișna, nu știu care era numele lui real, că pe frate-su, coleg cu noi de redacție, îl chema Dumitrescu. Hari Krișna fusese plecat în America să facă bani și se întorsese îmbrăcat într-o mantie
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
ai onoare, vezi, Doamne, ești un jeg, cîtă onoare au cei mai mulți dintre mai-marii noștri, ai lumii? Ei sînt cool, strălucesc, Berg, și te arată cu degetul, nici nu te văd, dar arată spre tine, știu că ești undeva, acolo, jos, mișunînd cu alții după hrană, după femei, după onoare, după bani, dacă ai bani, ai și onoare, poți să Îți cumperi și un titlu de noblețe, mi-ar fi plăcut să fiu conte și să am un castel și o prințesă
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
aceeași gară, dar de data aceasta cu fetița mea, mică, la vîrsta de doar cinci sau șase ani. Urma, se pare, ca fetița mea să plece într-o tabără, avea de altfel un rucsăcel mic în spate, iar în jurul nostru mișunau și alți copii. Veniserăm din vreme la gară, marea mea grijă era să o urc în tren și să o instalez bine pe o banchetă, la fereastră. trenul a sosit tot pe aceeași linie ca în secvența precedentă, dar în fața
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
halucinate care se plimbă de colo-colo fără țintă... Debray este foarte supărat în special pe faptul că Veneția a devenit un oraș fără venețieni, de unde și preferința lui pentru Neapole. Și este adevărat că napolitanii sunt vizibili, chiar prea vizibili, mișună pe străzi, în cafenele, în piețe, sunt invadatori, mulți, nestăviliți, gureși, agitați, mai plini de viață decît oricare altă comunitate umană... La Neapole turistul se face mic în fața napolitanilor, rămîne în orice caz minoritar. în timp ce Veneția, oraș format din turiști
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
Frank Zapa? - Și aici greșiți. N-am venit să vă culcați cu mine, ci să mă culc eu cu dumneavoastră! 337 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI - Unde? Știa. Era debaraua. - Singura șansă să ne salvăm... Este că pe-aici... mișună... locuințele numite languste! Doru Sinistratul n-avea urechea exersată și înțelese manguste. Cu un procedeu din luptele libere, giganta îl descărcă, precum un balot, pe raftul din mijloc al debaralei. Simții unghiile. Piciorul ei încolăcindu-i pieptul. "Un gol istoric
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
îmbrăcat cu o haină groasă și pantaloni strânși pe pulpe. Mijlocul și-l sugrumase într-o curea lată de piele, bătută în ținte. Ședea și privea locul cu palmele la spate. Cerul se întuneca. Orașul scânteia îndepărtat. În iarba fierbinte mișuna vântul de vară. Gunoierii aprinseseră focul. Fumul înecăcios acoperi pământul tare. Se descălțară. Aveau tălpile negre, tăiate și pline de răni. Le perpeleau la căldură. O ceată de câini îi înconjură. Erau mari cât niște viței, flocoși și răi. Lătrară
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
faci, domnu Stere, să te audă Ă-lde-sus! Hainele de le avea se cam hărtăniseră de atâta purtare. Au mers la târguială împreună, luând Grivița de la un capăt la altul. Muierea, înainte, negustorul, după ea. Aici, altă lume: strada largă, nepavată, mișuna de căruțe țărănești cu coviltire înalte, încărcate cu mături, oale smălțuite, pahare străvezii de sticlă și borcane de lut, deasupra cărora moțăiau copiii lângă femei în fuste lungi. Camioane cu osii de fier 19 hurducăiau prin gropile drumului. Căruțașii spătoși
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Iepe de șișic Vara pleca. era adâncă și verde. Vântul culcase ierburile sălbatice. Frunza măselariței începea să îngălbenească. Gheorghe știa răcoarea asta care-i înfiora pielea și cerul ostenit, stins, cu lungi scame fumurii. Șobolanii ieșiseră din găurile lor și mișunau înfrigurați, tîrîndu-se după urmele sărace ale soațelui. Hoțul scuipa în silă. Erau mari, grași, cenușii ca fierul, cu cozile năpârlite. Alături, pungașii suceau babaroasele. Stăpânul mesteca zarurile în pumnul lui mare și negru și privea întunecat pământul bătătorit cu palmele
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
privind drumul de tară: Trei fn lume nu se poate: Să scape omu de moarte, Să-ntinerească nu poate, Să le iubească pe toate... N-au avut ce face și-au plecat spre București, grămadă. La bariere, chip de trece. Mișunau presării. Abia au avut timp să se adăpostească 160 Într-o bina părăsită. Nicu-Piele a bătut niște uluci pe la geamuri, să nu intre viscolul, și au aprins un foc mare. Dormeau pe grămezi de nisip, mvelindu-se cu cojoacele. Gheorghe, mai
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
era cerul în dimineața aceea, se mișca ușor în vânt. Mînă-mică sugea o creangă de măr și sucul bun îi rămânea în gură. Închisese ochii și umbla în neștire. - Bine mai e! oftă și Stăpânul. Prin iarba grasă a maidanului mișunau gâze albastre, cu aripi străvezii. Câte un bâzoi de muscan se arunca în aer și cădea amețit. Din cartiere se ridicau zmeie portocalii, cu cozi lungi, și se auzeau cum le trosnesc spetezele. Au ajuns pe la patru. Moșii se întindeau
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
înfloreau mărăcinii. Buruiana avea o tulpină lemnoasă, verzuie. Făcea la cap o gogoașă roșie, plină de spini, care se umfla ca un cimpoi. Alături creșteau loboda și pelinul argintiu. Pe frunzele lui se oglindea nopțile luna știrbă a Cuțaridei. Pământul mișuna de gâze albastre, împodobite cu aripi străvezii. Fata tramvaistului cunoștea cărăbușul greoi de gunoi, care abia se mișca sub zaua lui neagră, și lungile mustăți ale lăcustei, și pielea albicioasă a rimelor grase, și culoarea ochilor de broscoi, și amestecul
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
magazii albiile mari de rufe, le umpleau cu apă fierbinte și își spălau copiii pe cap. După ce le frecau buricul cu untdelemn, îi înveleau în țoale, punîndu-i să se închine și să pupe icoanele cu margini de lemn în care mișunau cariile. Schimbau apoi așternuturile pline de petice și pernele dolofane. După asta, femeile goleau căldările și se primeneau. Aveau fuste albe și ciorapi de bumbac cum e rugina. Se legau cu panglici roșii luate de la încuietorile șifonierelor și își ungeau
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și apriorismelor noastre) se aplică doar unui domeniu foarte limitat, roiurile de galaxii se întind către infinit ori este efectul Doppler-Fizeau o iluzie în plus?, viteza luminii pare a nu fi o barieră de netrecut, dincolo de capacitatea noastră de percepere mișună unde, câmpuri, radiații, pretutindeni numai taine...” 1. Pentru deslușirea acestor taine ale istoriei, de această dată, Andrew Louth face apel la resursele tradiției ecleziale. Adevărul mărturisit de creștini poartă straiele umilinței, deși ele descoperă rațiunea (logos) de a fi a
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
scris, - adică tot ce Îngăduie Înregistrarea, pe retina spectatorului sau pe hîrtie, a evenimentului devenit insolit, oferit ca știre și informație mai mult sau mai puțin inedite, palpitante, generatoare de fervori sau neliniști pe măsura agitatului „ritm al vremii”. Exemplele mișună, oferindu-se la fiecare pagină. Cum s-a putut observa deja din cîteva concretizări răzlețe, modelul structurant al itinerariului dinamic face ca spațiul imaginar să se sustragă unor frontiere precis conturabile: este, de fapt, un teritoriu În expansiune, ce-și
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
temniță atmosfera se schimbase radical iar scrierea lui Tommaso n-a trecut nici măcar dincolo de zidurile celulei. Cardinalul a creat în oraș un climat de teroare și severitate care închiseseră gura multor corupți și băgase frica în traficanții care până atunci mișunau în temniță și în jurul zidurilor ei, acum păzite de gărzi înarmate zi și noapte. Adio frumoaselor timpuri de libertate, când vizitatori de toată mâna puteau să intre liberi și să iasă, întâlnindu-se cu oricine aveau chef sau pentru a
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
care scrâșneau și scânteiau sub roțile tramvaielor, spre icnetul mașinilor care frânau la semafor și, apoi, țâșneau, slobode, spre firele de înaltă tensiune care șuierau, surd, pe stâlpii de beton, în fine, spre oamenii înșiși, care, pe măsură ce se înmulțeau și mișunau pe trotuare, semănau tot mai mult unii cu alții. Acum, în loc s-o ia printre blocuri, spre mahalale, trebui să țină centrul, stingher, cu gluga trasă pe cap și mâinile adânc înfipte în buzunare. Nu-i cunoștea pe oamenii din
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
pe Bellu Zilber, pe Brucan, pe Gogu Rădulescu. Își însoțea vorbirea cu o gesticulație plăcută și avea o excelentă "mișcare scenică". Era bine crescut, snob, vorbea o română deosebit de îngrijită. Iubea restaurantele, mesele bune, spectacolele, ținea conferințe în lumea artistică, mișuna enorm social, avea o nevastă cu un corp superb, care lucra la televiziune și înjura ca un birjar, fapt de care el era foarte mândru pentru că dădea "șic". Sânt convins că dacă n-ar fi existat legionarii, ar fi preferat
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
generație în generație denumirile: În Baltă, în vremea noastră loc de pășune și de fâneață, În Matcă, un străvechi curs al apei Bârladului, pe care creșteau plantele de baltă (stuf, papură, țipirig, șuvar), locul respectiv având și apă în care mișunau lipitorile și alte vietăți iubitoare de apă stătătoare. Alimentarea cu apă se făcea din izvoarele proprii, ce se găseau din loc în loc pe fosta albie. Pe Bătătură se chema un loc ce fusese în vechime margine a vetrei satului Umbrărești-răzeși
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ȚĂRAN: Câmpiile răscresc întreaga fertilitate. Și când totul e copt, atunci... (face din nou gestul copulării) COMPOZITORUL: Chiar înainte de a fi numit cumva, totul dispare, tot ceea ce am făcut vreodată. PIANISTA: Ca și cum totul nu ar fi existat niciodată. Orientarea rebutată mișună încă prin cine știe ce neînsemnată direcție a cerului... înaintea întâmplării păcătoase. MECENA (încântat spre pianistă): Ce minunată trebuie să fii, pentru că ai fost atât de minunat ordonată... (ea îi scoate limba) O victorie mare și îngrozitoare trebuie să fie acasă când
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
530 Thomas G. Bergin, op. cit., p. 164. (trad. n.) 531 Lucy Hardy, art. cit., p. 720. 532 Judith Serafini-Sauli, op. cit., p. 58. (trad. n.) 533 De altfel atitudinea scriitorului italian nu este una singulară, „batjocura și injuriile la adresa călugărilor cerșetori mișună în toată literatura”, Jakob Burckhardt, op. cit., p. 225. 145 deplasările frecvente din spațiul mânăstirilor în cel profan al orașelor, a dus la pervertirea unei trăiri religioase autentice și la frecvente abateri de la conduita morală firească pentru o persoană a cărei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
530 Thomas G. Bergin, op. cit., p. 164. (trad. n.) 531 Lucy Hardy, art. cit., p. 720. 532 Judith Serafini-Sauli, op. cit., p. 58. (trad. n.) 533 De altfel atitudinea scriitorului italian nu este una singulară, „batjocura și injuriile la adresa călugărilor cerșetori mișună în toată literatura”, Jakob Burckhardt, op. cit., p. 225. 145 deplasările frecvente din spațiul mânăstirilor în cel profan al orașelor, a dus la pervertirea unei trăiri religioase autentice și la frecvente abateri de la conduita morală firească pentru o persoană a cărei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]