1,016 matches
-
poți vedea, iar ăsta e un drept al tău. N-ai făcut nici una, nici alta. E clar că nu te interesează. Dar nu poți Înceta să fii tată. Antonio Îi strânse brațul mai tare. — Știu că am greșit, Mina. Dă-mi posibilitatea să repar lucrurile. — Cum? Întrebă Emma fără a-și face vreo iluzie. Nu avea Încredere În Antonio. Să ierte totul și să meargă Înainte - asta e soluția. A trecut atâta vreme. Iar eu sunt o altă persoană. S-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
ne-nțelegem Că de-aia e făcută lumea. Balaban Livia-Paula, clasa a V-a Clubul Copiilor Comănești Bacău profesor coordonator Iacob Leonid Dă-mi, toamnă Dă-mi, toamnă, ochi tăi căprui Dă-mi, toamnă, mii de gutui, Și mai dă-mi și-un zâmbet larg, Că îmi este foarte drag Să te văd fericită, Țanțoșă și neobosită, Să dansăm noi pe câmpii Printre frunze ruginii. Să cântăm ușor cu vântul De să răsune tot pământul. Iarnă A venit cam fără de veste
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
rătăcitoare flancau colosala adâncime a văii, lăsând în urmă întunericul nestăvilit. Întinsă pe iarbă așteptam ca întregul spectacol să mi se deruleze în fața ochilor, să ia naștere, să înceapă acel joc de roluri paradisiac. Am auzit o notă, poate un MI sau un RE care se rătăcea prin aer. Se juca precum o mică vraja, iar încetul cu încetul s-a stins în îndepărtare. Un cântec providențial al unei ciocârlii se apropia de mine precum un voal de mătase. Simțeam căldura
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
să-ți Îngropi viața de burlac cu un pic de gălăgie. Loïc Îi aruncă un lanț de chei pe care skipperul le prinse din zbor. - La ultimul etaj. Apartamentul nupțial. Ai să vezi, n-am fost zgîrcit cu banii. - Dă-mi răgazul doar să-mi pun deoparte rochia de mireasă, lansă Marie către Christian, care-și Înșfăcase deja sacul solid de marinar. „Simplă superstiție“. TÎnăra zîmbi văzînd că maică-sa strecurase deja rochia Într-o husă, mai mult ca s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
stejari și ulmi, de peluze. Răspunsul sincer era că, deși Îmi plăceau mult, nu mă identificam ca proprietar al acestor terenuri și obiecte. Așa Încât dacă s‑ar fi petrecut un dezastru, dacă o miliție locală Înarmată ar fi năvălit asupră‑mi și m‑ar fi izgonit ca venetic evreu, agresiunea lor l‑ar fi afectat pe evreul din mine și nu pe proprietar. Și Într‑o asemenea Împrejurare frustrările mele ar fi fost legate de Constituția Statelor Unite, și nu de investiția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
covor roșu! Vreau preot! Vreau cămașă albă, vreau toboșari! Vreau! Vreau! Vreau! GARDIANUL: Să pun și panglică neagră din mătase naturală pentru ochi? ARTUR: Pune!... Nu voi ceda nici un pas, nu voi renunța la nici un cuvânt! GARDIANUL: Nu... ARTUR: Dă-mi să semnez! CĂLĂUL (Dureros.): Nuuu... ARTUR: Sigur! Scrie un post-scriptum... Nu mă puteți prosti. Posed regulamentul. Așa... (Semnează.) Lipește-o și trimite-o! Du-o în oraș! GARDIANUL (Se scarpină.): Nu ține. La ora asta orașul doarme. Știți că orașul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
gropii, creștetul îi apare și-i dispare în ritm alert.) Ha! Prostuțule! Stai cum trebuie... (Cârâituri, țipete subțiri de animal speriat.) Pfui! (Capul ciufulit al lui BRUNO apare o secundă.) Gângania dracului! (Către GRUBI, din interior.) Dă-mi ceva, dă-mi! Se freacă de piciorul meu. Uah! ( Se aude un mârâit docil.) Trage-mă sus, trage-mă sus, mi-e silă! GRUBI: Să nu te muște. Vezi să nu te muște și să ne astupe groapa! BRUNO (Tot mai înfricoșat.): Trage
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
culegeri de cântece și descântece, poezii populare, doine și balade, basme, snoave, ghicitori, legende, bocete, strigături, jocuri de copii. Pascal răsfoiește la nimereală o carte: „Oaie, oaie rapănă Șade jos și dapănă, Și se roagă cucului: ─ Cucule, măria-ta, Dă-mi un cal porumbac Să mă duc la soru-mea, C-am auzit c-a făcut Trei feți logofeți. Unu a murit, Unu a pierit, Unu-n munte s-a suit. Tiri, tiri tangarana, Încălecai pă pistricioara, Mă dusei la musca mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
a fost că nu-mi mai puteam permite să am imaginație. — Nu-mi răspunzi în întrebare? insistă el. — Acum e un moment la fel de bun ca oricare altul să văd dacă mi-a mai rămas ceva imaginație, i-am spus. Dă-mi un minut, două... — Ai cât timp poftești, mi-a zis el. Așadar m-am proiectat în situația descrisă de el și ce mai rămăsese din imaginația mea mi-a dat un răspuns mușcător de cinic. — Aveam toate șansele, am început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
Două beri... Și, după o clipă, soseau: reci, spumoase, galbene, transparente, îmbietoare... Ia, uitați-vă, părinte! — Nu fi bestie, că eu sunt preot... Oricât ați fi de preot. Ia, uitați-vă. Ce fustă are...! Lasă-mă în pace. Mai dă-mi niște ceviche! — Poftiți niște ceviche. Și negresa aia? La naiba cu negresa... Ce mai țâțe are negresa! — Dumnezeu să mă ierte! Da’, știi că ai dreptate... Chelner! Două beri... Apa din baie era caldă, prosoapele, curate, patul, moale, și dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
calmat de simetria ei. — Când Îmi poți spune ceva exact, Ettore? Rizzardi aruncă o privire scurtă la ceasul de mână. Dacă-l pot duce băieții tăi la cimitir acum, mă pot ocupa de el mai târziu În dimineața asta. Dă-mi un telefon după prânz și-ți voi putea spune cu exactitate. Dar nu cred că e loc de Îndoială, Guido. Doctorul pregetă, displăcându-i faptul că trebuia să-i spună lui Brunetti cum să-și facă meseria. — N-ai de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
sigur că da, zise Bocchese. Trebuia să mă gândesc la asta. Făcu o pauză destul de lungă ca Brunetti să spună ceva, dar când acesta n-o făcu, Bocchese Întrebă: — Altceva, domnule? — Da. După ce vorbești cu omul de la agenția feroviară, dă-mi de veste dacă Îți poate oferi vreo informație despre trenul pe care e posibil să-l fi luat. — Mă-ndoiesc c-o va putea face, domnule. E doar o adâncitură pe bilet. Nu putem distinge nimic care să identifice trenul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
unchiule, știi și tu că nu-i În stare să țină de-o slujbă atâta timp. Luciani tăcu și ascultă vreme Îndelungată, apoi spuse: Nu, nu, dacă afli ceva despre el, poate că are brusc o mulțime de bani, dă-mi de știre. Da, da, unchiule, și sărut-o pe mătușa Luisa din partea mea. Urmă o serie de acele „ciao“ bisilabice fără de care venețienii păreau incapabili să pună capăt unei discuții. După ce Închise telefonul, Luciani se Întoarse spre Brunetti și spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
să vină la Veneția, nu-i așa? Așa-i, domnule, răspunse Brunetti, vocea lui fiind Întruchiparea nerăbdării, fără-ndoială că nu ne permitem. Menținându-și egal tonul vocii, Brunetti Întrebă: — Mai este ceva, domnule? — Nu, asta-i tot, Brunetti. Dă-mi un raport complet despre ceea ce afli. — Desigur, domnule, zise Brunetti și se Întoarse spre ușă, Întrebându-se cu ce bromură va găsi Patta să arunce după el pe la spate, În timp ce se Îndepărtează. — Îl vom aduce pe făptaș În fața legii, zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
vorbi milanezul? — O, da, domnule. E-n ordine. Vreo două vânătăi, un ochi Învinețit, dar e-n ordine. Clădirea e complet asigurată. De ce părea oare Întotdeauna mai neînsemnată crima dacă era asigurată clădirea? — Dacă-l identifică pozitiv pe Ruffolo, dă-mi de știre și voi merge acasă la mama lui să vadă dacă nu știe unde este. Rossi pufni. — Știu, știu. L-ar minți și pe Papa dacă asta l-ar salva pe micuțul ei Peppino. Ei bine, cine s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
a smiorcăit el, nu știu ce să fac. Sunt îngrozit. Alice s-a gândit preț de exact o jumătate de secundă. —Bine. Uite ce faci tu. Cheamă chiar acum o ambulanță. Apoi învelește-l pe Theo ca să-i fie cald. Și dă-mi adresa ta. Vin imediat. Alice a lăsat receptorul. L-a văzut pe Jake ai cărui ochi scoteau flăcări de indignare. —Adresa lui? Te duci acolo? — Da, și înainte să mă întrebi tu, nu, n-o să aștept autobuzul. O să mă duc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
e o realitate!... Omul piere ca o umbră... Țărână și umbră, asta suntem! ” -Doamne, mi-am pierdut Fata !... Nu mai rezist, simt că-mi pierd mințile! Strigă el, în picioare, în mijlocul camerei. Sunt un biet muritor, Doamne, fără putere... Dă- mi puterea să rezist, Te rog, Doamne... Toate au un început și un sfârșit, numai Tu ești veșnic în trecut și în viitor ! Știu prea bine că voia Domnului nu se pune la îndoială... Dar, eu mă revolt...! ...Era spre miezul
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
spună: Oriunde este ea!...” Nu mai sunt în toate ale mele și nu mă-ndur să te uit, să mă zbat necontenit între tine și viață. Urlu. Nici eu singur nu mai stiu ce mă doare. Fata!... Îndură-te... Dă-mi un semn în vis. Când nu te visez în noaptea de tuci te caut treaz, dincolo de aflare. Caci nu e ceas să nu mă gândesc și făr’ de voie, la tine. - Sufletul, inima unde-mi sunt, Doamne?!... în zadar le
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
în pace pe Fata mea, și iartă-i păcatele. Iartă-mă, Fată iartă-mă pentru toate, greșelile care ti li-am pricinuit. Tu ai făcut totul pentru mine, până la sacrificiu, iar eu țiam răsplătit numai cu rău. Iartă-mă! Dă-mi un semn, Fată, în vis!... Te rog, Fată!... se ruga Iorgu în genunchi cu privirea spre cer. Deodată, într-o clipă de răgaz, în tăcerea aceea de cimitir, în care se auzea doar foșnetul molcom al frunzelor, se auzi un
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
tu: eu, nu tot dau șpagă? Poate. Nu știu. Dar, șpaga ta, nu e la fel cu șpaga lui Laurențiu. Bine. Te-am Înțeles. Ce să mai lungim vorba. Du-te-n casă, că ți-e frig. Stai. Mai dă-mi un pupic. Na-l! Poate că ăsta va fi și ultimul. Ptiu, drace! Mierla se roti pe tălpile săndăluțelor, Își așeză, din mers, pletele blonde, frumoase, și intră În casă. Roșcuț o privi cu mult drag, din urmă, apoi, se
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
I-o Întinde iar. Mai pune una! Îi mai pune. I-o Întinde din nou. Încă una? Da. Încă una! Îi toarnă. I-o trece neveste-si. Aia o primește. Și o dă peste cap. Bă, strig, ia mai dă-mi și mie una. Îmi dă. O torn În gură. Da, parcă-i prea micșoară ceșcuța noastră. De ce s-a micșorat așa? Mai pune una. Îmi pune. O sorb. Întreb, de gazdanevastă: mai merge una? Mai! Pune-i! Îi pune. O
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
că au fost și nu mai sunt <sidonia>: că ai reparat ceva la mașină <sidonia>: îmi trimiți? ... <vick47>: îți trimit <sidonia>: hehe, nu ma întrebi la ce îmi trebuie? <vick47>: nu <sidonia>: bine. <sidonia>: nici nu îți spun <sidonia>: dă-mi un numar de telefon <sidonia>: nu suport să stau 2 sapt. fără să știu de tine <sidonia>:ești singur, poate cazi pe jos și nu știe nimeni de ține <sidonia>: cu ce mă poți ajuta? <sidonia>: măcar sun 911 în
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
pe cineva, nu? <vick47>: de ce nu pe tipul din timi? <maya>: nu știu. De ce nu pe ăla din Richmond? <maya>: mi-a făcut curte în draci <vick47>: și? <maya>: față de el m-am bilbiit <maya>: uite, facem o încercare. Dă-mi un telefon <maya>: să vedem dacă mă bilbii și cu tine <maya>: înseamnă că nu te iubesc! ... <vick47>: maya, nu ești prima femeie care m-a iubit <maya>: știu, mi- ai spus <vick47>: prima era cu 3 ani mai tinara
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
cînd multe din planurile (i proiectele de cercetare sînt date peste cap (i sîntem practic (n imposibilitatea de a le folosi? Privit( că tehnic(, dar (i că metod(, observă(ia are o mare calitate: las( observatorului o mare libertate de mi(care; el poate s(-(i adapteze planurile (n func(ie de situa(ie. Faptul acesta este practic imposibil de realizat (n cazul altor tehnici, ca de pild( documentarea, chestionarul, interviul. De regul(, aceste "grupuri (nchise" au o imagine peiorativ(, ele
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
ia sesizeaz( interac(iunile (ntre persoane, (ntre membrii grupurilor, înfățișarea (i gesturile lor. (n cazul (n care observatorul se afl( (n mul(ime sau atunci cînd se plaseaz( (ntr-un loc unde poate s( o cuprind( dintr-o privire, el surprinde mi(c(rile din aceste vaste grupuri. Descoper( o anume organizare, figuri (i un ritm (n derularea evenimentului. El (nva(( formele de control care guverneaz( aceste comportamente publice (i colective. Un miting sindical al negrilor (i albilor Donald Roy (1909-1980), sociolog
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]