1,027 matches
-
mă îmbrăcam, a scos un carnețel din geantă, a scris ceva cu pixul, a rupt foaia și mi-a întins-o. — E telefonul meu de-acasă, zise ea. Dacă vrei să mă mai vezi sau dacă îți prisosește mâncarea, dă-mi un telefon și vin imediat. După ce-a plecat, luând cu ea cele trei cărți de la bibliotecă, am avut o senzație de gol. Parcă era prea multă liniște în cameră. M-am așezat în fața televizorului și am descoperit craniul. Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Ea simboliza ceva. — Bine, nu mai zic nimic de ușă. Dar să știți că mă vor da afară din clădire din pricina scandalului ăsta. E un bloc liniștit și toată lumea își vede frumos de treabă. — Dacă-ți face cineva probleme, dă-mi un telefon. Pocnesc doar din degete și individul e pus deja la punct. N-o să se mai atingă nimeni de tine pe urmă. Calmează-te! Mi-am dat seama că dacă nu mă potoleam, dădeam de bucluc, așa că am decis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
limbajul ei corporal, dar am eșuat. M-am concentrat din nou asupra poliței concepute special pentru a găzdui sticlele de ulei de măsline. Victor a apărut curând, târându-și picioarele. Câinele mă fixa. Mă plictisești gândea el. Haide, încearcă - dă-mi un motiv să-mi înfig colții gândea el în continuare. - De ce latră toată noaptea câinele ăsta bădăran? am întrebat, întorcându-i câinelui privirea răutăcioasă. - Poate pentru că a fost scârbit de priveliștea studenților tăi de nouăsprezece ani punându-și-o în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
fac o scenă oriunde, n-are importanță dacă suntem în parc sau acasă. Dacă faci o scenă, dacă începi să urli, mă ridic și plec. E simplu. Scoate din geantă un pachet de țigări, își pune una între buze. Dă-mi un foc. Îi spun că n-am, îi arăt țigara cu care am rămas în mână de câteva minute. Vreau să fumez. Du-te și cere un foc de la cineva. Mă aplec și mă uit la vârfurile pantofilor mei. Apoi
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
seamăn”. În Sonata în re major de Georg Friedrich Händel și aria de Johann Sebastian Bach, violoncelistul a știut să redea muzica clasică, pe cât de simplă, pe atât de pretențioasă în executare, în toată solemnitatea și măreția ei. Concertul în mi minor de Felix Mendelssohn-Bartholdy și Balade et Polonaise de Vieuxtemps au fost minunat interpretate. Au mai fost executate cu mult farmec Caprice vienois de Kreisler și Prélude et Allegro de Pugnani-Kreisler. În urma aclamațiilor și la insistența publicului, George Enescu a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cei care au ascultat și pe primul laureat (la televizor) să-și pună problema dacă nu cumva juriul a ezitat mult până să-i acorde premiului I sau II? 3) Frédéric Chopin, Concertul nr. 1 pentru pian și orchestră în mi minor, op. 11, solistă Irina Zahharenkova, Estonia. Câștigătoarea premiului I la concursul de pian, ediția 2005, laureată a mai multor premii I și II la diverse întreceri internaționale, în pofida declarațiilor făcute în cuprinsul programului, cum că este „...foarte obosită”, a
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
și factorului subiectiv și proastei gestionări a banului public. Orbiți de mirajul puterii, guvernanții i-au transformat pe toți într-o societate clientelară, dependentă de banul public, la fel ca în Roma antică; toți așteaptă de la stat, toți spun dă-mi și nimeni nu îndrăznește, de teama pierderii voturilor, să zică fă-ți. Chiar dacă actuala criză este sau va fi parțială, deși după „neliniștea” celor mari din lume, lasă să se vadă că nu stăm pe un teren solid, pentru noi
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
acestea? Ce anume așteptați de la noua slujbă pe care activați? 2. Întrebări generale În ce climat de lucru vă simțiți cel mai bine? Lucrați mai bine singur sau în grup? Sunteți genul care are nevoie de îndrumare sau genul „dă-mi ce am de făcut și mă descurc eu“? Care este evoluția profesională până în prezent și de ce? Care doriți să fie următorul pas în cariera profesională? Preferați un mediu de lucru neprotocolar, nestructurat sau lucrați mai bine într-un mediu conservator
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
provocator: "Tată, tată, te îmbrățișez mult, auzi?" Și generalul îi răspunde cu o voce, după părerea mea, schimbată, ca și când i s-ar fi pus un nod în gât: Da, aud, poartă-te bine și, dacă ai nevoie de ceva, dă-mi un semn!" Camarazii se bucură să-l revadă. Îl tachinează pe tema amorurilor abandonate ispitelor capitalei, dar prea des le achită nota de plată ca bucuria lor să nu fie sinceră. Atmosfera e destinsă și locotenentul capătă iar curaj. N-
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
nimic și-s tare supărată și plâng că nu-s În stare să dau ceva bun. Dar, la ce bun lacrimi dacă n-am fapte? Sunt goală la fapte, n-am râvnă nici măcar la rugăciune. Dar Te rog, Doamne, dă-mi ce-mi lipsește. Tu știi. Și cu astea mă hrănesc destul de des. Ce să fac? Nam cui spune ce simt În inimă, În suflet. Nimeni nu mai are timp să-i spun, să-i povestesc. Recunosc faptul că sunt demodată
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Cum le păzim? Am uitat că suntem trecători și locuim În țară străină. Dar când sosește ceasul de plecare nimic nu luăm cu noi, doar desaga cu fapte, fie bune, fie rele. Oh, Doamne, ce mă fac? De voiești, dă-mi ce-mi lipsește ca să mă mântuiesc. Și cu Mila și Ajutorul Tău să ne mântuim cu toții.” Cred, după mine, că dacă am avea credință și frică de Dumnezeu n-am face atâtea rele și păcate fel de fel. Și nici
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
pleca Nici atunci nu mă uita Prea Curată Maica mea Fii cu mine alăturea Să trec Vama Cerului Vămile Văzduhului Ca s-ajung și eu La Veșnicul Dumnezeu Pân-atunci te rog, mai tare Ai milă și Îndurare Lacrimi dă-mi cu-ndestulare Să-ntăresc a mea credință Sufletul să-mi pot spăla Alb precum e zăpada Iar Tatăl când mă va vedea Mă primească-n turma Sa Cu oile cele bune Că L-am căutat În lume Cu greu, iată
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
dar Doamne Sfinte Cât păcătuiesc, Că nimic din zestre Eu nu prețuiesc! Dar eu plâng, Stăpâne, Acum când mă cerți Și cu lacrime amare Te rog să mă ierți Dă-mi răbdare-n suflet Să mă-ntorc În turmă, Dă-mi și ajutor, Bunule PĂSTOR! (Culeasă de la Biserica din Jerusalem 2003) Când Povara... Când povara mă apasă Și când chinul este greu Singur, mă Închid În casă Și mă rog, Lui Dumnezeu Căci Scriptura ne Învață Că orice Îi cerem Lui
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
îi reveniseră la culoarea lor obișnuită, rozalie. Scoase din geantă caseta și i-o dădu, sărutându-l și ea pe obraz, cu un elan stângaci. — Bine c-am scăpat de-o grijă! Dacă, totuși, te răzgândești în privința acestei nopți, dă-mi de știre! îi șopti ea la ureche. Nu cred c-o să observe cineva ceva! Presimt că va fi o noapte lun gă pentru toată lumea! în acel moment, Anda traversă camera cu statura ei impună toare și opri casetofonul, întrerupând vocea
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
calmat de simetria ei. — Când Îmi poți spune ceva exact, Ettore? Rizzardi aruncă o privire scurtă la ceasul de mână. Dacă-l pot duce băieții tăi la cimitir acum, mă pot ocupa de el mai târziu În dimineața asta. Dă-mi un telefon după prânz și-ți voi putea spune cu exactitate. Dar nu cred că e loc de Îndoială, Guido. Doctorul pregetă, displăcându-i faptul că trebuia să-i spună lui Brunetti cum să-și facă meseria. — N-ai de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
sigur că da, zise Bocchese. Trebuia să mă gândesc la asta. Făcu o pauză destul de lungă ca Brunetti să spună ceva, dar când acesta n-o făcu, Bocchese Întrebă: — Altceva, domnule? — Da. După ce vorbești cu omul de la agenția feroviară, dă-mi de veste dacă Îți poate oferi vreo informație despre trenul pe care e posibil să-l fi luat. — Mă-ndoiesc c-o va putea face, domnule. E doar o adâncitură pe bilet. Nu putem distinge nimic care să identifice trenul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
unchiule, știi și tu că nu-i În stare să țină de-o slujbă atâta timp. Luciani tăcu și ascultă vreme Îndelungată, apoi spuse: Nu, nu, dacă afli ceva despre el, poate că are brusc o mulțime de bani, dă-mi de știre. Da, da, unchiule, și sărut-o pe mătușa Luisa din partea mea. Urmă o serie de acele „ciao“ bisilabice fără de care venețienii păreau incapabili să pună capăt unei discuții. După ce Închise telefonul, Luciani se Întoarse spre Brunetti și spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
să vină la Veneția, nu-i așa? Așa-i, domnule, răspunse Brunetti, vocea lui fiind Întruchiparea nerăbdării, fără-ndoială că nu ne permitem. Menținându-și egal tonul vocii, Brunetti Întrebă: — Mai este ceva, domnule? — Nu, asta-i tot, Brunetti. Dă-mi un raport complet despre ceea ce afli. — Desigur, domnule, zise Brunetti și se Întoarse spre ușă, Întrebându-se cu ce bromură va găsi Patta să arunce după el pe la spate, În timp ce se Îndepărtează. — Îl vom aduce pe făptaș În fața legii, zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
vorbi milanezul? — O, da, domnule. E-n ordine. Vreo două vânătăi, un ochi Învinețit, dar e-n ordine. Clădirea e complet asigurată. De ce părea oare Întotdeauna mai neînsemnată crima dacă era asigurată clădirea? — Dacă-l identifică pozitiv pe Ruffolo, dă-mi de știre și voi merge acasă la mama lui să vadă dacă nu știe unde este. Rossi pufni. — Știu, știu. L-ar minți și pe Papa dacă asta l-ar salva pe micuțul ei Peppino. Ei bine, cine s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
Bătrânul numără pîn-în cincisprezece. Ruben îi cumpăni o vreme în palmă. {EminescuOpVII 240} Apoi zise apăsat: - Cincisprezece capăt numai? Oare fata nu era întreagă a mea? Levy băgă încet punga cu restul în buzunar. - Nu-ți las banii ceilalți... dă-mi cei cincisprezece, căci sunt ai mei. Levy nu răspunse un cuvânt. El se uită la mucul de lumânare fix și neclintit, apoi trase saltarul de la masa veche, neagră și negeluită, se uită la lumină, pe care-n vremea număratului o
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
mea, că mi-o ajunge și mie cât alerg și mă zbat pentru toată lumea..." "Corect, corect! Io nici nu știu cum dă rezistați cu atâtea probleme pă cap." "Bine, mă, Relule. Atunci așa rămâne. Rezolvăm cân' ne vedem. Săptămâna alilaltă mai dă-mi un semn, ok?" "Ok! Cum spuneți dumneavoastră." "Bun. Hai sănătate și teichitizi!". "Și dumneavoastră la fel!", zise Relu, un pic contrariat de noua expresie pe care nu o mai auzise până atunci. Dar se căzni să o bage la cap
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
stejari și ulmi, de peluze. Răspunsul sincer era că, deși Îmi plăceau mult, nu mă identificam ca proprietar al acestor terenuri și obiecte. Așa Încât dacă s‑ar fi petrecut un dezastru, dacă o miliție locală Înarmată ar fi năvălit asupră‑mi și m‑ar fi izgonit ca venetic evreu, agresiunea lor l‑ar fi afectat pe evreul din mine și nu pe proprietar. Și Într‑o asemenea Împrejurare frustrările mele ar fi fost legate de Constituția Statelor Unite, și nu de investiția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
așeză la masă, rupt de foame. Luana se învârtea ca un leu în cușcă. Vreau să muncesc undeva, oriunde, altfel o iau razna. Foarte bine. Numai atât ai de spus? Ce-ar mai fi? Agasată, fata strigă: Nu știu, dă-mi un sfat, găsește o soluție. M-am săturat să stau de vorbă doar cu pereții. Zilnic, ore în șir, mă zgâiesc pe balcon, ca o nebună, să văd oameni, să simt că există ceva în jurul meu. De ce nu te plimbi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Poate că s-ar fi răzgândit oricum. Poate că asta a fost ocazia perfectă. Nu prea cred, zise Rosa cu compătimire. Dacă ar fi vrut să contramandeze nunta, ar fi făcut-o în stilul ei. Tragi concluzii pripite, Aidan. —Dă-mi telefonul tău, spuse Darcey. Am să încerc din nou să o sun pe mobil. Nu se știe, poate totuși răspunde. La ora asta ar fi trebuit să dansez. Nieve se uită la ceas, iar Mary se așeză lângă ea. — Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
5. Peter Paul Rubens (1577‑1640) Este cunoscut ca unul dintre cei mai mari pictori flamanzi deși s‑a născut în Germania și și‑a perfecționat talentul artistic în Italia. În anul 1589, tânărul Rubens s‑a înscris la cea mi bună școală din Antwerpen condusă de Rumbol‑ dus Verdonck, unde copiind imaginile biblice, descoperă măiestria desenului. În 1591 a început să studieze pictura în atelierul lui Tobiasz Verhaecht din Antwerpen. După un scurt stagiu în atelierul lui Adam van Noort
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]