883 matches
-
prevăzute pentru putregaiul moale sunt eficiente și în acest caz. 8.10.9. Mucegaiul de gips brun Papulaspora byssina Simptome. Pe substratul de cultură apar pete mici de 15-30 cm, albe, strălucitoare, alcătuite din micelii întrețesute. În câteva zile (4-8) miceliul ia un aspect granulat, capătă culoarea brună, apoi brună roșiatică. Schimbarea culorii petelor din alb în brun, începe din zona centrală a miceliului, în timp ce la Monilia fimicola brunificarea începe de la marginea coloniilor. Transmitere-răspândire. Patogenul apare în condiții de umiditate mare
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cultură apar pete mici de 15-30 cm, albe, strălucitoare, alcătuite din micelii întrețesute. În câteva zile (4-8) miceliul ia un aspect granulat, capătă culoarea brună, apoi brună roșiatică. Schimbarea culorii petelor din alb în brun, începe din zona centrală a miceliului, în timp ce la Monilia fimicola brunificarea începe de la marginea coloniilor. Transmitere-răspândire. Patogenul apare în condiții de umiditate mare, lipsa aerației și pH alcalin peste 8. Insectele din substrat transportă fragmentele miceliene. Prevenire și combatere. Măsurile prevăzute pentru putregaiul moale sunt eficiente
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
își schimbă culoarea în roșu-închis, apoi după două săptămâni, capătă culoarea brună-negricioasă. În perioada de fructificare a ciupercilor din cultură, apar pete mari (10-35 cm), albe-gălbui, ce se întind radiar și au o grosime de 12 cm. Din cauza acestor pete, miceliul culturii ca și butonii fructificațiilor dispar. Într-o fază mai avansată, după dispariția miceliului culturii, apar niște umflături de culoare albă-crem. Transmitere-răspândire. Patogenul se răspândește prin fragmente de miceliu sau sporii duși de apă și insecte. Prevenire și combatere. Măsurile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de fructificare a ciupercilor din cultură, apar pete mari (10-35 cm), albe-gălbui, ce se întind radiar și au o grosime de 12 cm. Din cauza acestor pete, miceliul culturii ca și butonii fructificațiilor dispar. Într-o fază mai avansată, după dispariția miceliului culturii, apar niște umflături de culoare albă-crem. Transmitere-răspândire. Patogenul se răspândește prin fragmente de miceliu sau sporii duși de apă și insecte. Prevenire și combatere. Măsurile de igienizare a spațiilor ca și tratamentele succesive prevăzute (vezi 8.10.4. ) previn
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
radiar și au o grosime de 12 cm. Din cauza acestor pete, miceliul culturii ca și butonii fructificațiilor dispar. Într-o fază mai avansată, după dispariția miceliului culturii, apar niște umflături de culoare albă-crem. Transmitere-răspândire. Patogenul se răspândește prin fragmente de miceliu sau sporii duși de apă și insecte. Prevenire și combatere. Măsurile de igienizare a spațiilor ca și tratamentele succesive prevăzute (vezi 8.10.4. ) previn atacul ciupercii patogene. 8.10.11. Alte boli ale culturilor de ciuperci mucegaiuri verzi Trichoderma
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cu exces de umiditate, pomii care sunt răniți de grindină, de insecte sau prin unele lucrări tehnologice din livezi. Perioada de evoluție activă este mai-septembrie, iar cea de hibernare în restul timpului. În timpul iernii, ciuperca rezistă în țesuturile atacate ca miceliu, sau ca spori de rezistență. Prevenire și combatere La înființarea plantațiilor noi, trebuie să se țină seama de rezistența sau sensibilitatea la fitoftorioză a portaltoilor și a soiurilor; trebuie să se evite plantarea pomilor pe terenuri grele și cu exces
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
prăfoase, care acoperă ambele fețe ale frunzei. În scurt timp frunzele se înconvoaie ușor spre partea superioară, sunt mai puțin elastice și se usucă de timpuriu. Ciuperca atacă cu rapiditate lăstarii tineri pe care i acoperă cu un manșon de miceliu albicios, prăfos, datorită formării sporilor, iar spre toamnă acesta devine bruniu în urma formării fructificațiilor ciupercii (cleistoteciilor) de culoare neagră. Lăstarii puternic atacați se îndoaie în formă de cârlig și se usucă (fig. 144). Florile atacate prezintă petalele deformate, în sensul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fructele tinere determină o oprire a creșterii și în unele cazuri, chiar o cădere a acestora. La soiurile foarte sensibile (Jonathan) pe fructe apare o rețea fină de țesut brunificat. Transmitere-răspândire. Înmulțirea ciupercii se face prin sporii care apar pe miceliu sub formă de șiruri de celule butoiate. Multitudinea sporilor dă un aspect prăfos zonei atacate. Sporii asigură răspândirea ciupercii în timpul perioadei de vegetație. Ei pot germina pe țesuturile vii ale plantei, folosind apa rezultată din transpirație, cu condiția ca temperatura
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
între 10-20șC. Deși boala poate evolua și pe timp de secetă, temperatura ridicată (18-20șC), însoțită de o umiditate a aerului cuprinsă între 80-100 % face ca atacul să ia un caracter foarte grav, în special la soiurile sensibile. În unii ani, miceliul și organele sporifere sunt parazitate de ciuperca Ampelomyces quisqualis De Bary, care micșorează intensitatea bolii, așa cum s-a constatat în bazinul pomicol Dîmbovița, pe pomii netratați (Victoria {uta și col., 1974). Prezența acestui hiperparazit determină modificarea culorii miceliului, din alb
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
unii ani, miceliul și organele sporifere sunt parazitate de ciuperca Ampelomyces quisqualis De Bary, care micșorează intensitatea bolii, așa cum s-a constatat în bazinul pomicol Dîmbovița, pe pomii netratați (Victoria {uta și col., 1974). Prezența acestui hiperparazit determină modificarea culorii miceliului, din alb cu aspect făinos, în alb-murdar. Ciuperca iernează sub solzii mugurilor, ca miceliu de rezistență și formă de cleistotecii (fructificații de rezistență), care au o formă sferică și culoare neagră; aceste cleistotecii deși se formează din luna mai, până
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
care micșorează intensitatea bolii, așa cum s-a constatat în bazinul pomicol Dîmbovița, pe pomii netratați (Victoria {uta și col., 1974). Prezența acestui hiperparazit determină modificarea culorii miceliului, din alb cu aspect făinos, în alb-murdar. Ciuperca iernează sub solzii mugurilor, ca miceliu de rezistență și formă de cleistotecii (fructificații de rezistență), care au o formă sferică și culoare neagră; aceste cleistotecii deși se formează din luna mai, până toamna nu joacă rol în infecțiile primare din primăvară, sporii eliminați din ele neputând
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și culoare neagră; aceste cleistotecii deși se formează din luna mai, până toamna nu joacă rol în infecțiile primare din primăvară, sporii eliminați din ele neputând fi captați în livezi. Primăvara, boala reapare ca urmare a intrării în vegetație a miceliului de rezistență existent în mugurii infectați din anul precedent. Acesta formează spori ce asigură infecția primară urmată apoi de cele secundare. Prevenire și combatere. În perioada repausului vegetativ, odată cu tăierile din livezi, se îndepărtează lăstarii infectați care se văd ușor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ca una dintre cele mai periculoase boli. Simptome. Ciuperca atacă toate organele aeriene ale pomului ca, frunze, flori, ramuri și fructe. Pe frunzele tinere, în special pe partea inferioară a frunzei apar pete mici, cenușii-măslinii, din dreptul cărora se observă miceliile ce se întind ca niște raze, de culoare măslinie. Petele se măresc, atingând 5 10 mm, sunt inițial de culoare verde-măslinie și apoi brunii, fără margini precise. Pe măsură ce miceliul subcuticular fructifică, petele capătă un aspect catifelat, închizându-se la culoare
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
a frunzei apar pete mici, cenușii-măslinii, din dreptul cărora se observă miceliile ce se întind ca niște raze, de culoare măslinie. Petele se măresc, atingând 5 10 mm, sunt inițial de culoare verde-măslinie și apoi brunii, fără margini precise. Pe măsură ce miceliul subcuticular fructifică, petele capătă un aspect catifelat, închizându-se la culoare; la unele soiuri de măr, petele se formează pe ambele fețe ale frunzelor. Când atacul este puternic, petele sunt dese și acoperă o mare parte din suprafața frunzelor, care
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
acoperă o mare parte din suprafața frunzelor, care cad în timpul verii. Atacul pe flori și în special pe frunzulițele de sub floare, este asemănător cu cel descris pe frunze. Pe acestea apar pete mici, cenușii, care iau un aspect catifelat datorită miceliului cu spori. Pe fructe apar, de asemenea, pete cenușii-măslinii în dreptul cărora țesuturile se întăresc, se brunifică și crapă. Fructele tinere se deformează puternic, iar pulpa lor nu are gust bun. Deseori, crăpăturile de pe fructe reprezintă porți de intrare pentru sporii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Transmitere-răspândire. Sporii pot germina dacă se găsesc în picături de apă, la temperaturi cuprinse între 15-25șC, optima fiind de 19-20șC. Infecția pe organele mărului are loc dacă acestea sunt umectate o perioadă de 4-18 ore. Ciuperca iernează sub formă de miceliu de rezistență în scoarța ramurilor, iar în primăvară formează spori ce asigură primele infecții pe toate organele tinere ale pomilor. După Victoria {uta și col., (1974), sporii ce au rămas în muguri vegetativi și de rod, pot ierna și în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ramuri poate lua un caracter grav. Scoarța prezintă crăpături longitudinale și transversale, se cojește, iar în urma căderii acesteia, lemnul iese în evidență, ceea ce face ca ramura să se usuce în întregime, începând de la vârf. Acest fenomen are loc datorită pătrunderii miceliului în profunzimea țesuturilor scoarței și distrugerii stratului generator (fig. 146). Atacul pe frunzulițele de la baza florilor și pe fructele tinere, duce la pierderi însemnate de recoltă. Fructele atacate sunt deformate, crăpate, cu numeroase pete de culoare măslinie, iar în pulpa
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
recoltă. Fructele atacate sunt deformate, crăpate, cu numeroase pete de culoare măslinie, iar în pulpa acestora se formează celule pietroase (sclereide). Aceste fructe nu au valoare comercială, nu se pot consuma și au o slabă capacitate de păstrare. Transmitere-răspândire. Pe miceliul ciupercii se formează spori ce germinează în picăturile de apă care rămân pe organele frunzele pomului, iar filamentele de infecție străpung țesuturile. Temperatura optimă de germinare este 20-22șC, minima fiind 2-3șC, iar maxima 31șC. Prin intermediul sporilor, ciuperca se răspândește în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și să producă infecții pe diferite organe ale plantei gazdă, în afară de umiditatea accentuată, mai este nevoie de o temperatură cuprinsă între 6-26șC, optima fiind de 20șC (Gh. Lefter și M. Minoiu, 1990). Ciuperca mai poate ierna și sub formă de miceliu în scoarța pomilor sau ca miceliu de rezistență în solzii mugurilor. Sursa de infecție din primăvară o constituie sporii ce se formează pe miceliul de pe ramuri. Multe soiuri de păr sunt sensibile la această boală, însă gradul lor de sensibilitate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
organe ale plantei gazdă, în afară de umiditatea accentuată, mai este nevoie de o temperatură cuprinsă între 6-26șC, optima fiind de 20șC (Gh. Lefter și M. Minoiu, 1990). Ciuperca mai poate ierna și sub formă de miceliu în scoarța pomilor sau ca miceliu de rezistență în solzii mugurilor. Sursa de infecție din primăvară o constituie sporii ce se formează pe miceliul de pe ramuri. Multe soiuri de păr sunt sensibile la această boală, însă gradul lor de sensibilitate depinde foarte mult de clima zonei
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de 20șC (Gh. Lefter și M. Minoiu, 1990). Ciuperca mai poate ierna și sub formă de miceliu în scoarța pomilor sau ca miceliu de rezistență în solzii mugurilor. Sursa de infecție din primăvară o constituie sporii ce se formează pe miceliul de pe ramuri. Multe soiuri de păr sunt sensibile la această boală, însă gradul lor de sensibilitate depinde foarte mult de clima zonei unde sunt cultivate. În țăr s-au dovedit rezistente:Favorita lui Clapp, Untoasă Hardy, Decana Comisiei, Contesa de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în timpul perioadei de vegetație, iar în scoartă poate forma și fructificații de rezistență. Până în prezent, atât pe frunzele căzute cât și pe fructe, nu au fost găsite aceste fructificații. Iernarea ciupercii are loc prin fructificațiile din scoarța uscată și prin miceliul din ramurile parțial uscate. Umiditatea ridicată din timpul primăverii, temperaturile medii de 1520șC, favorizează eliminarea sporilor și infecțiile ce au loc pe frunze și ramuri. Pătrunderea filamentelor de infecție în scoarța ramurilor este ușurată de rănile provocate de grindină, atacuri
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
miceliene roșiatice. Ciuperca pătrunde în profunzimea țesuturilor (scoarță și lemn) și consumă lignina, ceea ce face ca ramurile atacate să fie mai ușoare, în secțiune prezentând o culoare albicioasă datorită celulozei. Pe pernițele stromatice de 2-3 mm în diametru, ciuperca formează micelii și spori, iar în anul următor, în interiorul acestora, fructificații de rezistență cu spori (fig. 149). Transmitere-răspândire. Transmiterea ciupercii în cursul vegetației este realizată de spori, iar permanentizarea de la un an la altul se face prin miceliul de rezistență care va
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în diametru, ciuperca formează micelii și spori, iar în anul următor, în interiorul acestora, fructificații de rezistență cu spori (fig. 149). Transmitere-răspândire. Transmiterea ciupercii în cursul vegetației este realizată de spori, iar permanentizarea de la un an la altul se face prin miceliul de rezistență care va genera fructificații de rezistență cu spori, ce sunt eliberați în primăvară. Prevenire și combatere. Pomii, arbuștii fructiferi și arborii din parcuri se vor curăța de ramuri uscate și debilitate; dezinfectarea rănilor se va face cu sulfat
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
putregai moale, brun. Transmitere-răspândire. Boala evoluează în tot cursul anului, la temperaturi pozitive și cu maximum de intensitate vara și toamna. Răspândirea ciupercii este asigurată în cursul vegetației de spori, iar transmiterea de la un an la altul se face prin miceliul de rezistență din scoarță, ce va forma fructificații de rezistență cu spori. Prevenire și combatere. Amplasarea livezilor trebuie să se facă pe terenuri fără exces de umiditate. Efectuarea de tratamente chimice în repausul vegetativ prin îmbăierea trunchiului și a ramurilor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]