7,489 matches
-
produselor horticole. Ei participă și la procesele celulare de oxidoreducere. Au o acțiune antioxidantă, funcționând uneori și ca inhibitori ai unor enzime. În celulele vegetale absorb sau atenuează razele ultraviolete, protejând citoplasma și clorofilele. Măresc rezistența față de atacul insectelor și microorganismelor. Flavonoidele sunt glicozide ale flavonei, izoflavonei, flavonolilor, izoflavonolilor sau xantonelor, compuși fenolici. Conțin grupări hidroxilice, metoxilice, iar uneori și alte grupări sau catene fixate în diferite poziții. Glucidele componente ale acestor glicozide pot fi mono sau di-glucide și se fixează
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
două tipuri de substanțe fenolice sunt pigmenți vegetali a căror tratare se face separat. Studiile legate de rolul fiziologic al substanțelor fenolice au pus în evidență implicarea lor în procesul de respirație (sistemul polifenolic-PFO), în sporirea rezistenței plantelor la atacul microorganismelor, precum și în realizarea gustului, aromei sau culorii produselor horticole. Conținutul în substanțe fenolice este mai ridicat în gutui, afine, nuci, prune, vișine, în fructele de pădure, bame, leuștean, țelină, salată, spanac, mărar etc. În timp ce fructele spontane depășesc pragul de 1
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
unele țări tehnici peliculare de protecție, folosind produse inerte sau inofensive din punct de vedere alimentar, cum ar fi amiloza modificată. Ele sunt capabile să formeze straturi aproape invizibile, care nu modifică aspectul produselor, dar le protejează de deshidratare și microorganisme. Stropirea verdețurilor cu apă, sau înmuierea de scurtă durată a rădăcinilor deshidratate determină ameliorarea turgescenței acestora. În procesul valorificării, pierderile procentuale de umiditate totală tolerate pornind de la starea de echilibru din depozit, au o limită maximă care, odată depășită, determină
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Fiind organisme vii, produsele horticole manifestă în mod specific rezistență și imunitate la acești factori. Dereglările fiziologice Dereglările fiziologice diminuează mai mult sau mai puțin aspectul comercial, fără a deprecia total produsul. Țesuturile sensibilizate sunt însă mai vulnerabile la atacul microorganismelor patogene. Factorii de stres pot funcționa individual, dar cel mai adesea în complex. Din această cauză, efectele lor pot fi recunoscute și studiate de la caz la caz. I. Burzo (1986) face următoarea clasificare a acestor dereglări: a) cauzate de factorii
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
nu trebuie atinse niciodată. Grupele de perisabilitate ale legumelor și fructelor au fost stabilite și pe baza sensibilității sau rezistenței acestora la traumatisme sau boli. Cauzele degradării pot fi abiotice (condiții ecologice, tehnologii de valorificare, mijloace tehnice disponibile) sau biotice (microorganisme și dăunători). În realitate cele trei motive de degradare (specificul produsului-cauzele abiotice-cauzele biotice), nu pot fi separate. Alterarea abiotică devine în cele din urmă sediul unor boli provocate de bacterii sau ciuperci, deși contaminarea se produce aproape concomitent. Cauze abiotice
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
depozit, depozitarea împreună a unor loturi sănătoase și bolnave, intervenții nerecomandate la produsele horticole, înaintea depozitării, lipsa dirijării corespunzătoare a factorilor de păstrare și a controlului permanent a sănătății produselor depozitate. Cauzele biotice ale degradării și alterării sunt reprezentate de microorganisme și dăunători. a) Microorganismele infectează produsele în patru intervale ale valorificării. Din microflora patogenă de câmp, ciupercile și bacteriile își pot continua acțiunea în depozite. O altă categorie o constituie microflora saprofită de câmp (endofită sau epifită), care se formează
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
unor loturi sănătoase și bolnave, intervenții nerecomandate la produsele horticole, înaintea depozitării, lipsa dirijării corespunzătoare a factorilor de păstrare și a controlului permanent a sănătății produselor depozitate. Cauzele biotice ale degradării și alterării sunt reprezentate de microorganisme și dăunători. a) Microorganismele infectează produsele în patru intervale ale valorificării. Din microflora patogenă de câmp, ciupercile și bacteriile își pot continua acțiunea în depozite. O altă categorie o constituie microflora saprofită de câmp (endofită sau epifită), care se formează spre sfârșitul vegetației și
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
rezistență aflate pe ambalaje sau mijloacele de recoltare, manipulare, transport, sau pe mijloacele de condiționare. Ultima categorie este microflora de depozit. b) Dăunătorii acționează atât direct, prin distrugere parțială sau totală a produselor horticole, cât și indirect, ca vectori ai microorganismelor. Dintre dăunătorii produselor horticole din depozite se pot menționa unele specii de diptere (dăunători ai bulboaselor), acarieni (atacă bulbii și tuberculii), nematozii (usturoiul, ceapa, cartofii), limacșii și crustaceii (cartofii). Principalii factori care influențează biodegradarea și alterarea sunt: temperatura, umiditatea, lumina
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
și tuberculii), nematozii (usturoiul, ceapa, cartofii), limacșii și crustaceii (cartofii). Principalii factori care influențează biodegradarea și alterarea sunt: temperatura, umiditatea, lumina, reacția substratului (pH), compoziția atmosferică și rezistența naturală a produselor horticole. Temperatura de creștere, sporulare și de activitate a microorganismelor diferă în funcție de gen și specie. Unele preferă temperaturi moderate (15-200C), altele au activitate intensă în intervalul 25-350C. Există specii de bacterii și ciuperci care se dezvoltă bine la 35-550C, însă unele suportă temperaturi de până la 700C. Temperaturile foarte scăzute, până la
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
și specie. Unele preferă temperaturi moderate (15-200C), altele au activitate intensă în intervalul 25-350C. Există specii de bacterii și ciuperci care se dezvoltă bine la 35-550C, însă unele suportă temperaturi de până la 700C. Temperaturile foarte scăzute, până la -200C, nu distrug microorganismele, ci doar le inhibă activitatea (Hulea, Ana și col., 1983). După Semenik și colab., bacteriile și ciupercile pot fi, după reacția față de temperatură: psihrotolerante (cresc sub 00C), mezotolerante (cresc între 5-350 C, cu domeniul optim 20-250C) și termotolerante (cresc între
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
și col., 1983). După Semenik și colab., bacteriile și ciupercile pot fi, după reacția față de temperatură: psihrotolerante (cresc sub 00C), mezotolerante (cresc între 5-350 C, cu domeniul optim 20-250C) și termotolerante (cresc între 20-600C). Umiditatea este factorul determinant al dezvoltării microorganismelor. Umiditatea atmosferică între 68-85% permite dezvoltarea diferitelor specii de Aspergillus, iar între 80-90% a speciilor de Penicillium. După Moreau, (1974), ciupercile se pot grupa după nivelul limitelor și optimului de umiditate necesar dezvoltării în: xerofile (sporii germinează la 75% UR
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
între 80-90% UR iar creșterea coloniilor are loc între 95-100% UR) și higrofile (sporii germinează doar peste 90% UR, iar coloniile se dezvoltă la 100% UR). Conținutul în umiditate al produselor horticole proaspete este în general ridicat și favorizează dezvoltarea microorganismelor, din momentul când acestea au realizat contaminarea. Mai greu se produce alterarea unor categorii de produse prelucrate, unde această umiditate a fost diminuată în mod voit. Microorganismele au nevoie pentru dezvoltare de o proporție de apă liberă (sau în termeni
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
în umiditate al produselor horticole proaspete este în general ridicat și favorizează dezvoltarea microorganismelor, din momentul când acestea au realizat contaminarea. Mai greu se produce alterarea unor categorii de produse prelucrate, unde această umiditate a fost diminuată în mod voit. Microorganismele au nevoie pentru dezvoltare de o proporție de apă liberă (sau în termeni analitici de apă totală) cât mai ridicată. Noțiunea de activitate a apei (aw) înțeleasă ca raportul între presiunea de vapori a apei din produs (p) și presiunea
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
a disponibilității în apa totală (umiditate totală) a unui produs. Bacteriile necesită pentru dezvoltare aw=0,995-0,94; ciupercile au nevoie de aw=0,91-0,88 (levuri) iar în cazul mucegaiurilor de aw>0,7. Lumina influențează unele specii de microorganisme care se dezvoltă și sporulează mai bine la întuneric, fiind adaptate la condițiile depozitelor. Ceapa uscată și expusă razelor solare 5-6 zile după dislocare, înainte de ambalarea în lăzi, rezistă mai bine la păstrare. Microorganismele a căror dezvoltare este favorizată de
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
7. Lumina influențează unele specii de microorganisme care se dezvoltă și sporulează mai bine la întuneric, fiind adaptate la condițiile depozitelor. Ceapa uscată și expusă razelor solare 5-6 zile după dislocare, înainte de ambalarea în lăzi, rezistă mai bine la păstrare. Microorganismele a căror dezvoltare este favorizată de lumină, sunt dezavantajate în condițiile din celulele de depozitare. Reacția substratului este importantă în fenomenele de biodegradare. După Hulea Ana și colab., (1982), marea majoritate a ciupercilor parazite și saprofite se dezvoltă bine într-
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
dezvoltă mai bine în mediu acid. Compoziția atmosferică modificată poate frâna biodegradarea. Ciupercile sunt în mare parte aerobe, având nevoie de oxigen în activitatea metabolică. Acumularea CO2 devine dăunătoare pentru ciuperci. Rezistența naturală sau imunitatea fructelor și legumelor la atacul microorganismelor este legată de particularitatea lor morfologică, anatomică, biochimică (concentrația în săruri, presiunea osmotică a sucului celular, prezența fitoncidelor, pH-ul, sistemul enzimatic etc.), dar și de starea lor de integritate. Rezistența pasivă se datorează structurii și texturii specifice. Microorganismul infiltrat
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
atacul microorganismelor este legată de particularitatea lor morfologică, anatomică, biochimică (concentrația în săruri, presiunea osmotică a sucului celular, prezența fitoncidelor, pH-ul, sistemul enzimatic etc.), dar și de starea lor de integritate. Rezistența pasivă se datorează structurii și texturii specifice. Microorganismul infiltrat prin stomate, pori sau leziuni, intră în contact cu rezistența activă a citoplasmei, nucleului și vacuolei. La soiurile rezistente, plasmalema își mărește mai greu permeabilitatea sub acțiunea hidrolazelor emise de microorganismul parazit, iar exosmoza substanțelor organice și anorganice din
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Rezistența pasivă se datorează structurii și texturii specifice. Microorganismul infiltrat prin stomate, pori sau leziuni, intră în contact cu rezistența activă a citoplasmei, nucleului și vacuolei. La soiurile rezistente, plasmalema își mărește mai greu permeabilitatea sub acțiunea hidrolazelor emise de microorganismul parazit, iar exosmoza substanțelor organice și anorganice din celula parazitată se face greu. Dereglările interioare continuă prin modificarea punctului izoelectric și dereglarea metabolismului apei, ca urmare a incapacității coloizilor de a reține apa. Poliglucidele și proteidele din citoplasmă sunt supuse
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
colonului proximal și distal crește reflex după pătrunderea alimentelor în stomac; reflexul gastro-colic. 5.2. Compoziția conținutului colic Conținutul colic este reprezentat de materii fecale și gaze intestinale. a. Materiile fecale conțin 80% apă și 20% reziduu uscat format din microorganisme, substanțe anorganice (săruri de calciu și fosfați), fibre vegetale nedigerate, grăsimi, țesut conjunctiv nedigerat, celule epiteliale descuamate, mucus. Fibrele vegetale nedigerate (celuloza, hemiceluloza) stimulează motilitatea colonului. Un regim bogat în fibre vegetale scade incidența cancerului de colon. Dintre grăsimi în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
cea mai mare parte din particulele depuse la acest nivel sunt captate de macrofage, cu rol de epurare a particulelor prin fagocitoză. Ca mijloace de apărare suplimentare, la nivelul secrețiilor bronșice și în surfactant există compuși cu acțiune nespecifică asupra microorganismelor inhalate (lizozimul, esterazele, kalicreina, interferonul), precum și anticorpi sintetizați de către celulele imunocompetente din această arie ; plămânul este capabil să secrete imunoglobuline în mucusul bronșic (în special IgA); cu rol important în fenomenele de apărare antimicrobiană. 19.4. Funcțiile metabolice ale plămânului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
colonului proximal și distal crește reflex după pătrunderea alimentelor în stomac; reflexul gastro-colic. 5.2. Compoziția conținutului colic Conținutul colic este reprezentat de materii fecale și gaze intestinale. a. Materiile fecale conțin 80% apă și 20% reziduu uscat format din microorganisme, substanțe anorganice (săruri de calciu și fosfați), fibre vegetale nedigerate, grăsimi, țesut conjunctiv nedigerat, celule epiteliale descuamate, mucus. Fibrele vegetale nedigerate (celuloza, hemiceluloza) stimulează motilitatea colonului. Un regim bogat în fibre vegetale scade incidența cancerului de colon. Dintre grăsimi în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
cea mai mare parte din particulele depuse la acest nivel sunt captate de macrofage, cu rol de epurare a particulelor prin fagocitoză. Ca mijloace de apărare suplimentare, la nivelul secrețiilor bronșice și în surfactant există compuși cu acțiune nespecifică asupra microorganismelor inhalate (lizozimul, esterazele, kalicreina, interferonul), precum și anticorpi sintetizați de către celulele imunocompetente din această arie ; plămânul este capabil să secrete imunoglobuline în mucusul bronșic (în special IgA); cu rol important în fenomenele de apărare antimicrobiană. 19.4. Funcțiile metabolice ale plămânului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
colonului proximal și distal crește reflex după pătrunderea alimentelor în stomac; reflexul gastro-colic. 5.2. Compoziția conținutului colic Conținutul colic este reprezentat de materii fecale și gaze intestinale. a. Materiile fecale conțin 80% apă și 20% reziduu uscat format din microorganisme, substanțe anorganice (săruri de calciu și fosfați), fibre vegetale nedigerate, grăsimi, țesut conjunctiv nedigerat, celule epiteliale descuamate, mucus. Fibrele vegetale nedigerate (celuloza, hemiceluloza) stimulează motilitatea colonului. Un regim bogat în fibre vegetale scade incidența cancerului de colon. Dintre grăsimi în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
cea mai mare parte din particulele depuse la acest nivel sunt captate de macrofage, cu rol de epurare a particulelor prin fagocitoză. Ca mijloace de apărare suplimentare, la nivelul secrețiilor bronșice și în surfactant există compuși cu acțiune nespecifică asupra microorganismelor inhalate (lizozimul, esterazele, kalicreina, interferonul), precum și anticorpi sintetizați de către celulele imunocompetente din această arie ; plămânul este capabil să secrete imunoglobuline în mucusul bronșic (în special IgA); cu rol important în fenomenele de apărare antimicrobiană. 19.4. Funcțiile metabolice ale plămânului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
NADH, pentru fiecare moleculă de glucoză oxidată. Reacția globală a glicolizei este următoarea: Glicoliza, un proces puternic exergonic, este caracterizat printr-o variație a energiei libere Gibbs, în condiții standard (ΔG0’) de 47 kcal/mol și se realizează atât în microorganisme, cât și în celulele vegetale și animale, în două etape: etapa preparativă, în care se mărește reactivitatea glucozei și se consumă ATP; etapa de degradare (Payoff), care constă în procese de oxido reducere, însoțite de producerea de ATP. Fosfofructokinaza este
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]