924 matches
-
Ghionoaia verde) - Jynx torquilla (Capîntortura) PASSERIFORMES Alaudidae - Eremophila alpestris (Ciocârlie urecheata) Motacillidae - Motacilla spp. (Codobatura) Bombycillidae - Bombycilla garrulus (Mătăsar) Cinclidae - Cinclus cinclus (Mierla de apă, Pescărel negru) Prunellidae - Prunella spp. (Brumărițe) Turdidae - Erithacus rubecula (Măcăleandru) - Phoenicurus spp. (Codroși) - Monticola saxatilis (Mierla de piatră) Remizidae - Remiz pendulinus (Pițigoi pungar, Boicuș) Stumidae - Sturnus roseus (Pastor roseus) (Lăcustar) Emberizidae - Emberiza cia (Presura de munte) Sylviidae - Cettia cetti (Stufarica) - Locustella spp. (Greusel) - Phylloscopus spp. (Pitulice) - Regulus spp. (Aușel) Muscicapidae - Muscicapa striata (Muscarul sur) Timaliidae - Panurus
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizata*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei salbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131386_a_132715]
-
Lăcar de rogoz (Acrocephalus schoenobaenus) 78. - Lăcustar (Sturnus roseus) 79. - Lăstun de casă (Delichon urbica) 80. - Lăstun de mal (Riparia riparia) 81. - Măcăleandru (Erihacus rubecula) 82. - Mărăcinar negru (Saxicola torquata) 83. - Mărăcinar striat (Saxicola rubetra) 84. - Mătăsar (Bombycilla garrulus) 85. - Mierla gulerata (Turdus torquata) 86. - Mierla neagră (Turdus merula) 87. - Mierla de piatră (Monticola saxatilis) 88. - Minunița (Aegolius funereus) 89. - Mugurar (Pyrrhula pyrrhula) 90. - Muscar gulerat (Ficedula albicolis) 91. - Muscar negru (Ficedula hypoleuca) 92. - Muscar mic (Ficedula parva) 93. - Muscar sur
ORDIN nr. 154 din 15 octombrie 1979 privind stabilirea speciilor de păsări cîntătoare sau folositoare agriculturii şi silviculturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134330_a_135659]
-
78. - Lăcustar (Sturnus roseus) 79. - Lăstun de casă (Delichon urbica) 80. - Lăstun de mal (Riparia riparia) 81. - Măcăleandru (Erihacus rubecula) 82. - Mărăcinar negru (Saxicola torquata) 83. - Mărăcinar striat (Saxicola rubetra) 84. - Mătăsar (Bombycilla garrulus) 85. - Mierla gulerata (Turdus torquata) 86. - Mierla neagră (Turdus merula) 87. - Mierla de piatră (Monticola saxatilis) 88. - Minunița (Aegolius funereus) 89. - Mugurar (Pyrrhula pyrrhula) 90. - Muscar gulerat (Ficedula albicolis) 91. - Muscar negru (Ficedula hypoleuca) 92. - Muscar mic (Ficedula parva) 93. - Muscar sur (Muscicapa striata) 94. - Pasărea ogorului
ORDIN nr. 154 din 15 octombrie 1979 privind stabilirea speciilor de păsări cîntătoare sau folositoare agriculturii şi silviculturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134330_a_135659]
-
Lăstun de casă (Delichon urbica) 80. - Lăstun de mal (Riparia riparia) 81. - Măcăleandru (Erihacus rubecula) 82. - Mărăcinar negru (Saxicola torquata) 83. - Mărăcinar striat (Saxicola rubetra) 84. - Mătăsar (Bombycilla garrulus) 85. - Mierla gulerata (Turdus torquata) 86. - Mierla neagră (Turdus merula) 87. - Mierla de piatră (Monticola saxatilis) 88. - Minunița (Aegolius funereus) 89. - Mugurar (Pyrrhula pyrrhula) 90. - Muscar gulerat (Ficedula albicolis) 91. - Muscar negru (Ficedula hypoleuca) 92. - Muscar mic (Ficedula parva) 93. - Muscar sur (Muscicapa striata) 94. - Pasărea ogorului (Burhinus oedicnemus) 95. - Pietrar isabelin
ORDIN nr. 154 din 15 octombrie 1979 privind stabilirea speciilor de păsări cîntătoare sau folositoare agriculturii şi silviculturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134330_a_135659]
-
Mihai Viteazu, str. Mangalia, str. Croitorilor, str. Constantă, b-dul Lenin pînă la str. Tutunului, str. Tutunului, str. Năvodari, str. Budai Nagy Antal pînă la str. Bacău, str. Bacău (exclusiv), str. Dostoievschi pînă la str. Bacău, str. Braniște, piața Cipariu, str. Mierlei, str. Brașov, str. Anatole France, str. Barbu Delavrancea, str. Budai Deleanu, str. Macinului, str. Malinului, str. Lăcrămioarelor, str. Nucului, str. Fagului, calea Turzii, Colonia Făget. 2. Circumscripția electorală nr. 2 Gheorgheni Cuprinde populația municipiului Cluj, delimitindu-se astfel: Str. Gheorgheni, str.
DECRET nr. 1.213 din 29 decembrie 1968 privind delimitarea, numerotarea şi denumirea circumscriptiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132404_a_133733]
-
regiunile de câmpii înalte, dealuri și munți cu o vegetație de păduri există cea mai mare varietate de animale, diferențiate pe etaje. În pădurile de stejar și fag viețuiesc vulpea, lupul, jderul, pisica sălbatică, dihorul, precum și numeroase păsări — cucul, privighetoarea, mierla, coțofana, pupăza etc. În munți, în pădurile de amestec și de conifere trăiesc mamifere (ursul, cerbul, căprioara, lupul, veverița, râsul etc.) și păsări (vulturi, cocoșul de munte, găinușa de pădure, bufnița etc.). VEGETAȚIA, FAUNA ȘI SOLURILE 65 Ursul carpatin În
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
marele întuneric, dar voi continua să visez, căci : Sufletul meu e culoare și muzică ! Maria-Elena Florea SUFLETUL MEU-CULOARE ȘI MUZICĂ Sufletul meu ? Zbor lin de pasăre în pragul dimineții, roua dulce a ierbii mângâiate de razele soarelui, delicatul tril al mierlei pe-o ramură de argint. Culoarea lui ? Movul fin al toporașilor sau poate albul pur al unei crude lăcrămioare. Muzica...Ce altă minune a lumii poate egala muzica ? Oamenii pot fi insensibili uneori, ei nu văd întotdeauna ce înseamnă cu
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Stoicof: Gânduri despre și pentru părintele Cristea; Tatiana Vacalov: Amintiri de neuitat: părintele Alexandru Cristea; Agnes Fiodorof: Clipe Înălțătoare și pline de succes... Claudia Cobusnian: Părintele a aparținut nu numai școlii eparhiale, dar Întergului oraș și chiar Întregii Basarabii; Xenia Mierla: Esența corului; Zinaida Turlacov: Un profesor Îndrăgostit de muzică și de copii. Au mai consemnat: prof. Universitar George Pascu, compozitorul Nicolaie Chiosa, Grigore FilipLupu, Nina Cristea nepoata compozitorului. Dramaticul sfârșit al ilustrului părinte a Îndoliat pe toți cei ce l-
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
apoi cum să nu te minunezi că Pazvante a umblat cu "năzbâtia" prin toată Europa, le-a luat banii celor curioși să-l păcălească la "alba-neagra" - ei pe el! - și apoi a cumpărat trandafiri, papagali, canari, peruși, turturele, pescăruși japonezi, mierle indiene, kakadu, cinteze, veverițe, a făcut cascade din bolovani de râu și a ridicat sculpturi din lemn și piatră pentru Parcul Central din Tecuci. Dar ca să ajungă aici, până și americanii au aflat că "năzbâtia" este "sportul național românesc"... "Scânteia
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Mă gândesc oare ce-ar face dacă ar primi din partea primarului Adriean Videanu să se ocupe de Parcul Herăstrău... S-a făcut târziu. În urmă, îl aud pe Traian Băsescu: "Șefu! Șefu! Cum te cheamă! Ha, ha, ha!" Este o mierlă indiană, neagră ca tăciunele și cu guleraș galben. Eleva favorită a lui Pazvante. Dimitrie Muscă: “Sunt prea naționalist ca să nu fac performanță” Într-o țară în care exportul de materii prime a devenit sport național, transportatorii clasici și-au orientat
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
al-te cărți. Cu aceeași mare plăcere și bucurie de a o fi reîntâlnit o fac și de această dată. Dar, pentru cei ce nu au citit ce am scris până acum, am să fac precizarea cuvenită. Țigăncușa este o mierlă. Ca toate mierlele, deci la fel ca și cele de pe la noi. Nu-mai că aceasta e de un fel deosebit: poate sta de vorbă cu mine. I-am zis Țigăncușa pentru că penele ei sunt negre. Și frumoase. Această ultimă întâlnire, despre
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
Cu aceeași mare plăcere și bucurie de a o fi reîntâlnit o fac și de această dată. Dar, pentru cei ce nu au citit ce am scris până acum, am să fac precizarea cuvenită. Țigăncușa este o mierlă. Ca toate mierlele, deci la fel ca și cele de pe la noi. Nu-mai că aceasta e de un fel deosebit: poate sta de vorbă cu mine. I-am zis Țigăncușa pentru că penele ei sunt negre. Și frumoase. Această ultimă întâlnire, despre care scriu acum
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
mare și, se înțelege, plăcută surpriză. Numai ce am poposit în ca-sa în care suntem găzduiți, eu și Claudia, atunci când mergem la Brive la Gaillarde, în vizită la Adina, Christian și Gruia, că am și auzit cântecul încântător al mierlelor. Era amurgul acelei zile. Fără să mai stau pe gânduri, am și ieșit pe terasa din spatele casei, de unde puteam asculta și mai bine acel divin concert de seară. Nu a durat prea mult și am auzit fâlfâit de aripi
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
dovadă de înțelepciune. Destui calcă tot mai des prin străchini, cum spunem noi, românii. Sau prin gropi. Că tot mai des mă gândesc la ce a scris mai demult un poet român: „Te-ai prostit de tăt!” În acel moment, mierla parcă s-a întristat. Și-a strâns și mai tare aripile lângă trup și a rămas în nemișcare. Doar mărgeluțele ochilor licăreau ca niște licurici în întunericul ce se lăsase. Am întrebat-o: - S-a întâmplat ceva, Țigăncușo? Te văd
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
castelele sale. Văzusem Turenne, care, privit de jos, pa-re zugrăvit direct pe bolta cerească. Am admirat impunăoarea bazilică din Saillac. Fusesem la Rocamadour, situat pe lo- cul al doi-lea în clasamentul siturilor franceze. Ba și la spectaculosul Castel al Mierlelor fusesem. Acum, iată-mă la Curemonte, localitate atestată documentar în anul 860, în Cartulaire de St. Rodolphe de Turenne. Trei eve- nimente mai importante din istoria Franței au marcat existența aces- tui sat. Evident, și evoluția. Raymond de Curemonte a
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
niciodată. Acum mi se întâmpla pentru prima oară. M-am documentat după acea aventură și am aflat că în Ma- sivul Central francez trăiesc și capre negre, jderi, vulpea-veveriță, bursuci, marmote. De asemenea, își au aici sălașul și felurite păsări: mierla de rocă, bufnița marele duce, șoimul pelerin, gaia, eretele. După ce mai stărui câte- va momente cu privirile asupra Cascadei Dore, ca și cum mi- aș lua rămas bun, mă apropii de Hugo și-l întreb: - Mai poți? - Desigur! îmi răspunde și imediat
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
început starea se prelungea în trecut, era constatare, spre final, pierderea speranței duce la transformarea textului într-unul aforistic, care acoperă și prezentul lecturii. Filosofia materiei îl anticipează pe Nichita Stănescu, "Parcă pasul meu se ascunsese/ de cântecul acela de mierlă". E și aici aceeași poetică a incertitudinii, sugerând universul fragil, pe cale să se descompună. Tot universul este reflectat în mizeria urbană, nimic sacru, solemn nu mai există, "Prin gălbenușul ce venea pe canal/ căutam embrionul Soarelui, al galaxiei, cu vârful
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
să nu aibă, în anumite momente, remușcări pentru „ușurătatea” existenței sale în raport cu a inșilor obișnuiți. Un asemenea contrast îl îndeamnă pe Arghezi să scrie: „Lumea plînge de necazuri/ Tu-ți pui gîndul pe atlazuri/ Și, de dor de vînt și mierle,/ Faci cu acul fir de perle” („Dor dur”), iar autorul Cuvintelor potrivite nu era unul care să-și umple zilele numai cu literatura: avea o gospodărie, un atelier tipografic etc. Cu atît mai izbitoare e percepția diferenței între modul propriu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cațără În căutarea hranei. Urmează apoi ca importanță antilopa de munte din Munții Șureanu, unicul loc din Europa unde trăiește, ursul brun (Ursus arctos) cel mai puternic animal sălbatic din Carpați, cerbul (Cervus elaphus) etc. Din rîndul păsărilor amintim doar mierla de piatră (Monticolo sauatilis), acvila (Acvilla crysasrhos), și cocoșul de munte (Tetrao urogallus). Preocuparea pentru protejarea florei, a faunei rare, a unor locuri deosebite ce se detașează prin elementele lor componente de celelalte din jur - de unde și interesul lor științific
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Marry Poppins) (e) "Vrei programă, lămurit? / Stăi puțin să caut. Cucul, un solist vestit, / De printr-alte țări venit, / Va cânta din flaut. // Cântăreața-n dulce grai, / Cea numită "perla / Cântăreților din mai", / Dulce va doini din nai / Multe doine mierla." (George Coșbuc, Concertul primăverii) (f) ""Vin' la mama să te pupe, / Însă, vezi, nu mă-ntrerupe, / Că-mi rămân nepoții goi, / Roagă maica pe pisoi // Că vouă ce vă mai pasă / În flanela voastră groasă..."" (Tudor Arghezi, Darurile) (g) "Nu
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Jur că nu pot să muncesc!..." (Elena Farago, Bondarul leneș) (i) "Mulți zic că neamul nostru nu este încă-n stare, / Ca altele, să facă cercări de-naintare, / Că-nvățătur-adâncă, idei, filozofie / Sunt prea vătămătoare l-a lui copilărie." (Grigore Alexandrescu, Mierla și bufnița) (j) "Un șoarece de neam, și anume Raton, / Ce fusese crescut sub pat la pension, / Și care în sfârșit, după un nobil plan, / Petrecea retirat într-un vechi parmazan, / Întâlni într-o zi pe chir Pisicovici, / Cotoi care
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
o identificare la îndemâna oricui cu personaje legendare, în vremi care numai legendare nu erau. Aici mai degrabă râdeam, îngroșam, supralicitam, mai exact: după câteva sticle de votcă rusească, răcneam toți de ne spărgeam piepturile, amestecând formații și cântăreți: "Trece-o mierlă pe păduri, / Oooff, ofofof, Zace Lucaci în lanțuri/, Pentru sfânta libertate/ de care noi n-avem parte". Dar și "Privesc din Doftana prin gratii de fier / departe în zare un petic de cer/ Ah, spargeți-mi ziduri și lanțuri sfărmați
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
goală. » Marcel Iureș, arhitectul îndrăgostit de o capră, în Capra sau cine e Sylvia?, regia Alexandru Dabija, Teatrul ACT. » Dan C. Mihăilescu și comentariile sale la spectacolele lectură, dar și înaintea acestora, între prieteni, despre pădurea de salcâmi de la țară, mierle și ciocârlii... » Andrei Șerban, declarând că Purificare, jucat la Sibiu într-o sală de sport arhiplină, a fost primit la București cu răceală: „Sunt atât de fericit că am putut juca la Sibiu în festival, fiindcă publicul este în fierbere
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
țurcană, capra domestică, porcul. Pe pajiști întâlnim popândăul, cățelul pământului, dihorul, nevăstuica și prin casele părăsite jderii. Dintre păsările domestice amintim: găinile, rațele, gâștele, curcile, picherele și în ultimul timp prepelițele în captivitate. în păduri și pe întinsul câmpiilor întâlnim: mierle, priveghetori, ciocârlanul, graurul,stigletele, pitpalacul, ciocârlia, dumbrăveanca, pupăza, cucul, pițigoiul, guguștiucul, ciocănitoarea neagră, potârnichea, vrăbiile, rândunelele, gaițele etc. Există și unele răpitoare ca uliul porumbar, hultanul și uliul păsărilor de curte. în apa iazurilor care se înșiră ca niște mărgele
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
erau formate din următorii locuitori: Alba - Lungu Gheorghe și Apăvăloaie I.Chirică; Bașeu - Mihalcu V. Alexandru, Barbazan Vasile și Mirăuță Vasile; Baranca-Ivașcu Chirica; Lupeni-Sofronescu Ion și Marțân C.; Mlenăuți Maftei Dumitru, Lefter I.Ion și Olănescu Chirică; Vatra-Guragata N. Ion, Mierlă Ion, Chițac C. Gheorghe, Bostan Gh. Costache și Cronț C. Vasile. Odată cu împărțirea pământului la țărani a fost redusă proprietatea moșierească din comună la 50 de ha. teren. Lipsurile din economia națională distrusă în mare parte de război, precum și seceta
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]