1,079 matches
-
tipăriturilor ieftine băieții săraci ajung bogați și puternici. Dickens, bogat. Shaw, la fel. Se lăuda că faptul că l-a citit pe Karl Marx a făcut om din el. Nu știu cum vine asta, dar marxismul pentru marele public l-a făcut milionar. Dacă scriai pentru o elită, ca Proust, nu te Îmbogățeai, dar dacă subiectul tău era dreptatea socială, iar ideile tale erau radicale, erai răsplătit cu bogăție, faimă și influență. — Foarte interesant. — Așa credeți? Scuzați-mă, sunt abătut În seara asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
a motorului, se aplecă Înainte punându-și coapsele pe dosul palmelor. Evident, Elya considera că e de datoria lui să păstreze Rolls-ul. Nu-i trebuia o mașină așa de prestigioasă. Nu era ca și cum era producător pe Broadway, bancher internațional sau milionar al tutunului. Unde Îl ducea? La biroul de avocatură al lui Widick. La Hayden, Stone Incorporated, unde deținea un cont. De marile sărbători se ducea la templu pe Fifth Avenue. Pe 57th Street erau croitorii lui, Felsher și Kitto. Templul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
care se afla încă în plină desfășurare în mintea lui. Starea asta a lui nu era decât o fază. Pe care, la un moment dat, avea s-o depășească, așa cum toți tocilarii își depășesc stângăciile și se transformă în computeriști milionari și fizicieni. Unii oameni își cheltuiesc doza de fericire în copilărie. Dar Danny nu făcea parte dintre acești oameni. El nu se grăbește, își spunea Jina. El așteaptă dreptatea sățioasă a testelor de aptitudini de la facultate sau a unei reuniuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
grădina publică, unde o orchestră militară cu alămuri executa, sub bagheta unui capelmaistru, tangouri și valsuri la modă, precum și restaurantul pe care-l susținuse - între cele două războaie - entuziasmul mediteranean al unui patron venit din Rodos, hotărât să ajungă, aici, milionar: nu se mai știa nimic despre el; restaurantul, loc de mare atracție, era acum gol ca o magazie părăsită; avea să renască peste doi-trei ani, dar fără strălucirea dintâi - va fi de fapt o ipocrizie abia vizibilă a regimului ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
la La Cage D’Or cu Steward Cowrie, Bob Cambist și Ricardo Fisc. Am fost și pe la niște baruri de noapte ca Krud’s și Parlour 39 cu Tab Penman, Bill Levy și Gresham Tanner. Alcătuiesc o trupă ciudată acești milionari, baroni ai hotelurilor din Miami, stăpâni ai fermelor din Nebraska, regi ai petrolului din Maryland. Singurele lor subiecte de discuție sunt stelele de cinema și banii. Vorbesc despre bani în stilul rechinului american, de parcă banul ar fi unica măsură a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
discute despre rolul lui, să vorbească despre Gary. Lorne mă privi din nou fix un timp îndelungat Apoi începu: — Din câte văd eu, acest Garfield a fost un om de o cultură impresionantă, spune Lorne Guyland. Amant, tată, soț, sportiv, milionar - dar și un om cu lectură vastă, de o cultură... Întinsă, John. Un poet Un căutător. Are lumea în mâna lui, femei, bani, succes -dar omul ăsta încearcă să afle și să descopere și mai mult. Ca englez, John, tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Mi-ai dat subiectul. Parcă ai fi unul de zece ani care se chinuie să-și aducă aminte de un banc porcos. Dar nu asta ar fi problema care mă frământă. Industria filmului e plină de cârpaci prosperi și de milionari analfabeți. Ceea ce mă neliniștește e... Ca să faci un film, ai nevoie de multă energie, de foarte multă energie. Asta sunt regizorii - oameni plini de energie. Or tu arăți de parcă ai fi pe punctul să te transformi într-un bloc lipsit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
de nimic, pe lume, nu tresar. ... Dar vai, acei învinși, pe veci pierduți... Ori în taverne, ori în mansarde; Și acei nebuni, rătăcitori, tăcuți, Gesticulând pe bulevarde... * Amurg Trec burgheze colorate În cupeuri de cristal- E o veșnică plimbare, Vălmășag milionar... Și pe publice terase Plâng viori sentimental... E parfum, bomboane Și desfrâu de lupanar... ... Dar notează-n cartea vremii Filosoful proletar: Greve, sânge, nebunie. Foame, Plânset mondial... Pe când lasă-amurgul flăcări Pe-un final ce se anunță Pe-un decor miliardar
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
pelicula proiectată, cît și tehnicianul care lucra cu proiectorul duhneau a vin și alte băuturi spirtoase. Chiar și așa, ca un bun om de afaceri, industriașul intui că, pînă la urmă, toate acestea se puteau dovedi avantajoase pentru el. Un milionar nebun, singur și obsedat de capturarea unor hectoplasme constituia o victimă cum nu se poate mai nimerită. Prin urmare, Îi dădu dreptate și Îl Îndemnă să-și continue demersul. Vreme de cîteva săptămîni, Gelabert și oamenii lui turnară kilometri Întregi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
o generozitate indiscutabilă. Pe atunci, Aldaya era deja titular al majorității proprietăților dispărutului Jausá. Unii spuneau că răposata Marisela se Întorsese să-l ia cu dînsa În iad. Alții au observat că un cerșetor care semăna foarte bine cu defunctul milionar fusese văzut vreme de cîteva luni prin Împrejurimile cetățuii, pînă cînd un automobil negru, cu perdele trase, dăduse peste el, fără să oprească, În plină lumina zilele. Pe atunci era prea tîrziu: legenda Întunecată a vilei, ca și invazia muzicii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
biografie ilustrată a toreadorului El Cordobés. În prezent, Îndeletnicirea de bază a lui don Gustavo o constituie voiajele prin Europa În compania unor dame distinse și trimiterea de cărți poștale cu catedrale. Nepoata sa Clara s-a căsătorit cu bancherul milionar, Însă mariajul lor n-a durat decît un an. Lista amanților ei e În continuare prolixă, cu toate că scade de la an la an, ca și frumusețea ei. Acum locuiește singură În apartamentul din Plaza Real, de unde iese din ce În ce mai rar. Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
seara respectivă. Când Vika a scos exemplarul ei uzat bine de tot din geantă, eram deja duse. O să citesc rezumatul de pe site, anunță ea, despăturind o foaie printată. Toată lumea e gata? Am dat toate din cap. —Bine, auziți ce zice. „Milionarul spaniol Cesar Montarez o dorește pe Rosalind din clipa În care o vede; nu mai simțise niciodată ceva comparabil cu această atracție electrizantă. Dar Cesar nu respectă femeile ahtiate după bani - amantele și soțiile-trofeu. Rosalind e hotărâtă să nu devină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
cât de perfectă era slujba asta de fațadă și amintindu-i ce fusese în realitate. Iată-l: scund, spătos, aproape umflat, stând lângă un Howard Hughes înalt, chipeș, într-un costum alb cu dungulițe - un golan din Oklahoma și un milionar excentric punându-și coarne reciproc. Buzz văzu în fotografia respectivă două fețe ale unui portret de țărănoi: o față era cea a unui șerif cumpărat cu bani și femei, iar reversul o lamentație pentru bossul care îl cumpărase. Urma apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
La etaj, are camere bune pentru perechile în voiaj de răpire, sau fugă clandestină. E specialitatea casei. . . acelea sunt servite în cameră, deosebit. . . Și după-masă patronii se retrag la pocher, organizat pe banditism. Au curățat și pe băiatul lui Vrana, milionar, minor și cam zevzec. Și Lică trece pe . acolo și uneori se înfruptă, cum și Adolful, dar Mika-Le plânge când o înșeală cu dama "de coeur". Mini nu-și putu închipui pe Mika-Le plângând. Ochii ei erau bălți care nu
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
muncea cu ziua pe câmpurile sau prin viile și livezile statului. Directorul dorea, astfel, să-i arate fiului său neiubitor de muncă felul În care se câștigă un ban, respectul nețărmuit pentru lucrul fizic și-i tot dădea exemplul marilor milionari americani care Își trimiteau progenitura la munca de jos, adică fetele la spălat vase prin cantine, iar băieții - exagera cu voluptate de fiecare dată tatăl - la spălat closetele din cartierele sărace ale marilor orașe. Ectoraș se trezise Într-o dimineață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Popa • Gheață din calorifere și gheața din whisky, Alex Ștefănescu • Gina, Méhes György • Iaduri. Povestiri sădi(comi)ce, Hélène Lenz • Iubirea și alte iubiri, Ion Milos • Încotro, Ion Gheție • Întîmplări, Alex Ștefănescu • Lacrima interioară, Solo Juster • Madia Mangalena, Michael Hăulică • Milionar la marginea imperiului, Constantin Dram • Moarte și renaștere, Petru Aruștei • My name is Alzheimer, Tania Lovinescu • Rămîi peste noapte, Michael Kohlmeier • Român de citit în tren, Dumitru Țepeneag • Sertarul cu iluzii, Felix Caroly • Strigă acum..., Magda Ursache • Stylit, Silviu Lupașcu
Roze, crini, metafore by Procopie P. Clonţea [Corola-publishinghouse/Imaginative/901_a_2409]
-
mai mult decât un șir de foști. N’est-ce pas? În cazul meu, cred că pot să înșirui vreo doisprezece sau mai mulți. Fost soț. Fost comerciant de artă. Fost marinar. Fost decorator de vitrine. Fost vânzător de parfumuri. Fost milionar. Fost buffalonian. Fost chicagoan. Fost pușcăriaș. Da, da, ai auzit bine. Fost pușcăriaș. Pe drumul ăsta, am avut parte și de părți mai tulburi, cum se întâmplă cu majoritatea oamenilor. Nu mă tem să recunosc. Tom știe totul despre trecutul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
ne urâm unii pe alții la fel ca întotdeauna. NATHAN: Deci despre asta discutăm. Facem politică. TOM: Între altele, da. Și despre economie. Și despre lăcomie. Și despre cât de oribilă a ajuns țara asta. Despre demenții din Dreapta Creștină. Despre milionarii de douăzeci de ani punct com. Despre Canalul TV de golf. Despre Canalul de futaiuri. Despre Canalul de vome. Despre capitalismul triumfător, căruia nu i se mai opune nimic. Și despre cât suntem toți de fuduli, de mândri de noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
quiche ? Are bani să-și cumpere câte milioane de quiche vrea ! Mama privește agitată pătura. — Hai, repede ! spune brusc. Pune chipsurile În castron. E un castron În coș... — Mamă, lasă-le, că stau bine... Încep, dar nu mă ascultă nimeni. — Milionarii nu mănâncă chipsuri la pachet ! șoptește. Răstoarnă repede chipsurile Într-un castron de plastic și Începe să aranjeze pledul grăbită. Brian ! Vezi că ai firimituri În barbă ! — Și de unde naiba Îl cunoști tu pe Jack Harper ? spune Nev. — Pur și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Fiecare Înghițitură Îmi arde gâtlejul În mod absolut insuportabil, dar cinci secunde mai târziu, Îmi trimite o căldură blândă și calmantă prin tot corpul. — Trebuia să-mi dau seama, zic, cu ochii În pahar. Trebuia să mă gândesc că un milionar important ca el n-are cum să fie interesat de o fată ca mine. — Nu-mi vine să cred, spune Lissy, oftând pentru a mia oară. Nu-mi vine să cred că totul a fost doar o făcătură ordinară. Părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
cu ochii În schnapps și toată surescitarea mi se evaporă. Pe cine Încerc să păcălesc ? Nu m-aș putea niciodată răzbuna pe el. N-aș putea niciodată să-i fac vreun rău. Nu are nici un punct slab. E un ditamai milionarul și e extrem de puternic. Iau necăjită o gură de băutură. Iar eu sunt o ființă care-n-are-nimic-special... un om absolut banal... o nimeni. DOUĂZECI ȘI UNU A doua zi dimineață mă trezesc cuprinsă de spaima cea mai pură. Mă simt exact ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
de plutire, nu? — Categoric! spune Tarquin. De fiecare dată. — Dar ce făcea? zic, ridicând ochii cu o sclipire de interes. — De obicei vindea câte un Rembrandt, zice Tarquin. Sau un Stubbs. Ceva de genul ăsta. Genial. Ce‑o fi cu milionarii ăștia, zău? Chiar cu Suze, pe care o ador. Pur și simplu nu le pică fisa. Nu pricep cum e când nu ai nici un sfanț. Am înțeles, zic, sforțându‑mă să zâmbesc. Păi, din păcate, nu prea mi‑a mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
sportul cu moda și afacerile imobiliare, cultura cu arta culinară, grădinăritul și creșterea animalelor, îți dai seama ce uzină, la care Milică, să nu crezi că numaidecât de milă încă te ține sau că doar din tipărituri a ajuns el milionar, păi, e la mintea cocoșului că spală niște bani, iar Octav, că ce ne pasă nouă dacă merge treaba și ne luăm salariul, ne facem că facem, Doinițo și Angelico, cu trei mii de exemplare săptămânale, punem și noi umărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
signor Giovanni. La rugămintea lui Paolo, papa s-ar fi arătat la fereastră și ar fi vorbit în mai multe limbi, chemând lumea să pornească în căutarea mea. Când în sfârșit ar fi dat de mine, eu aș fi fost milionar în America și tata m-ar fi iertat. Și din nou s-a întâmplat ca la teatru. Tocmai când deschisesem gura, ca să povestesc despre Anna și plimbarea cu ea pe motocicletă, s-a auzit afară o ușă trântită cu zgomot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
baie. Când a venit înapoi, m-a găsit stând tot pe marginea patului. „Ce se întâmplă cu tovărășelul nostru?” a întrebat el. „O să ne mai vedem vreodată cu familia Flumian și cu Pietro?” „Ce știu eu? Ei, bineînțeles. După ce devenim milionari în America, închiriem un avion, îi aducem pe toți peste ocean și tragem un chef pe cinste. Cum îți place ideea?” „Înseamnă că n-o să ne mai vedem zece ani”, am tras eu concluzia. Tata rămăsese cu gura căscată. „De unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]